Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » botanica
ORGANOGRAFIA

ORGANOGRAFIA



ORGANOGRAFIA

(Studentii vor consulta materialele  in cadrul lucrarilor practice)

            Plantele  superioare au organe complexe care indeplinesc anumite functii. Organele plantelor pot fi: - organe vegetative(radacina, tulpina, frunza);

              - organe generative(reproducatoare): floarea, fructul, samanta.

            RADACINA .

 Are rol de: fixarea plantei in sol, absorbtia apei si sarurilor minerale; uneori indeplineste si functia depozitare a substantelor de rezerva;  asigura regenerarea plantei, constituie sediul bacteriilor simbiotice fixatoare de N(la leguminoase).

Clasificarea radacinilor:

Dupa origine si functiile lor radacinile se clasifica:

-        adevarate sau normale au originea din radacinita embrionara;


-        adventive: formate din alte parti ale plantei;

-        metamorfozate(modificate). Se cunosc urmatoarele tipuri: radacini purtatoare de muguri(salcam, tei, palamida, macris); radacini tuberizate(au rol de depozitare a substantelor de rezerva, exemplu la sfecla, morcov,ridiche); radacini contractile(papadie), radacini cu nodozitati care sunt specifice pentru leguminoase, intalnindu-se si la unii arbori din alte familii botanice ca, de exemplu la arin, micorize(stejar, alun, unele graminee), radacini cu pneumatofori,  radacini asimilatoare(plante din familia Orchideae), radacini proptitoare(la Ficus sp.), radacini sugatoare(caracteristice pentru plantele parazite: Cuscuta sp, Orobanche sp. sau semiparazit(: Viscum album). In aceste cazuri radacinile modificate se numesc haustori.Sunt specii de plante lipsite de radacini( la pestisoara – Salvinia natans – rolul acestora fiind indeplinit de unele frunze, la lintita – Lemna minor – radacini simplificate, La Elodea canadensis(ciuma apelor) absorbtia apei si a sarurilor minerale se face prin tot corpul. 

             Dupa morfologia lor, radacinile se clasifica:

-        pivotante;

-        fasciculate(fibroase);

-        ramuroase.

-       

            Structura anatomica

▪ structura primara(la plantele tinere);

-        rizoderma;

-        scoarta;

-        cilindrul central.

structura secundara(la plantele mature);

-        cambiul(zona generatoare libero-lemnoasa);

-        felogenul(zona generatoare subero-felodermica).

TULPINA

            Organ axilar cu simetrie radiala cu geotropism negativ. Are rol de: sustinere, conducere a substantelor nutritive. Indeplineste unele functii de asimilatie, de depozitare.

            Morfologia tulpinii tinere

            Tulpina este alcatuita din noduri si internoduri, la graminee(ex. cereale). Pe ea se gasesc mugurii care sunt lastari scurti cu noduri si internoduri foarte dese. Mugurii pot fi terminali sau axilari(la subsioara frunzei). De pe muguri se formeaza organe. Mugurii pot fi: vegetativi rezulta ramuri + frunze si muguri florali rezulta flori sau micsti rezulta frunze si flori.

            Mugurii normali vor forma organe in anul urmator, iar cei dorminzi intra “ in actiune” in anumite momente.

            Clasificarea tulpinilor

            ▪ din punct de vedere al raportului pe care il are tulpina cu suprafata solului:

-        ortotrope;

-        plagiotrope.

            ▪ din  punct de vedere al functiilor fiziologice:

-        tulpini asimilatoare(indeplinesc procesul de fotosinteza); tipuri: a) virgate; b) suculente; c) cladodiile, d) filocladiile;

-        tulpini tuberizate(gulie);

-        tulpini sau ramuri transformate in spini(gladita);

-        ramuri transformate in carcei(vita-de-vie)

            ▪ din punct de vedere al mediului in care sedezvolta:

-        tulpini aeriene;

-        tulpini subterane;

-        tulpini acvatice.

Anatomia  tulpinii:

 structura primara

-        epiderma

-        scoarta

-        cilindrul central

 structura secundara

-        cambiul(zona generatoare libero-lemnoasa)

-        felogenul(zona generatoare subero-felodermica)

            FRUNZA

            Organ lateral al tulpinii care se insera(prinde, fixeaza) la nivelul nodurilor(mai ales la graminee) sau la nivelul ramurilor. De regula forma frunzei este latita si se caracterizeaza prin simetrie bilaterala.



            Morfologia frunzei:

-   completa – teaca, petiol, limb;

-        incomplete – lipseste petiolul, frunza fiind alcatuita din teaca si limb. Frunzele sunt sesile. Petiolul frunzei poate fi neramificat pentru frunzele simple; poate fi ramificat pentru frunzele compuse.

             Morfologia limbului:

-        forme de frunze: circulara etc.(vezi lucrari practice)

-        frunze compuse: – de tip penat compuse;

                                              - de tip palmat comuse

                                  -  trifoliate.

Nervatiunea frunzei este determinata de fasciculele conducatoare liberolemnoase.

            Anexele frunzelor – prezinta importanta pentru recunoasterea plantelor sau diferitelor specii in stare verde. Anexele frunzei sunt formasiuni foliacee sau membranoase care apar la baza frunzei.

            Stipelele: sunt formatiuni foliacee perechi care sunt situate la baza petiolului. Au forme si marimi diferite.

            Ochreea: specifica familiei Polygonaceae(stevia) are aspectul unui manson sau a unei palnii cu aspect membranos situata la baza internodurilor tulpinii.

            Urechiusele - sau auriculele sunt formatiuni situate la baza limbului la graminee.

            Ligula: - prelungire membranoasa a epidermei interne a tecii, proprie plantelor din familia Gramineae.

            Dispozitia frunzelor sau filotaxia: modul de insertie a frunzelor pe tulpina.Pot fi asezate sub forma de:  - rozeta

                                    - dispunere alterna

                                    - dispunere opusa

-        dispunere in spirala.

Clasificarea frunzelor dupa dezvoltarea ontogenetica si filogenetica si functiile lor

-        cotiledoane(frunze embrionare)

-        catafile(frunze inferioare)

-        nomofile(tropofile)

-        hipsofile(frunze superioare)

Nervatiunea frunzelor

-        uninerve

-        penatinerve

-        palmatinerve

-        curbinerve

-        cu nervuri paralele

-        cu nervuri ramificate dichotomic

Dispozitia frunzelor pe tulpina(filotaxia)

-        alterna

-        opusa

-        verticilata

Frunze modificate

-        frunze protectoare

-        frunze agatatoare

-        frunze transformate in organe de absorbtie

-        filodiile

-        frunze suculente

-        frunze transformate in solzi

-        frunzele plantelor insectivore.

Prefoliatia. Reprezinta modul de dezvoltare a frunzelor in muguri. Sunt doua situatii in care prefoliatia este: cutata si rasucita.

            FLOAREA SI INFLORESCENTA

            La plantele superioare asigura perpetuarea speciei.O floare este alcatuita din: peduncul floral, ax floral, invelisul floral.  androceu si gineceu.  Sunt flori fara peduncul(codita) care se numesc  flori sesile.

            Simetria florii poate fi actinomorfa(radiala )sau zigomorfa(bilaterala). Pozitia gineceului poate fi: inferioara, superioara, mijlocie. Florile pot fi: monoice si dioice. Polenizarea poate fi: directa – autopolenizare la plantele autogame sau indirecta la plantele alogame.  

           Floarea se reprezinta prin:diagrama florala si formula florala(simboluri,numere ).Studentii  vor beneficia de informatii suplimentare in cadrul lucrarilor practice.



INFLORESCENTE

Inflorescente simple

 inflorescente racemoase(monopodiale)

-        cu axul lung si subtire( amentul la salcie, racemul la traista-ciobanului);

-        cu axul lung si gros( spadixul la rodul-pamantului);

-        cu axul scurt si subtire(umbela la ceapa);

-        cu axul scurt si gros(capitul la trifoi, calatidiu la floarea-soarelui).

inflorescente cimoase(simpodiale)

-        monocaziu(cima unipara);

-        dicaziu(cima dipara);

-        pleiocaziu(cima multipara)

Inflorescente compuse

▪ inflorescente homotactice(alcatuite din inflorescete simple, de acelati fel)

            Exemple: spic compus  la grau, racem compus la ridiche, calatidiu compusla floarea de colt

▪ inflorescente heterotactice( formate din diferite tipuri de inflorescente)

Exemple:corimbul cu calatidii la coada-soricelului, panicul spiciform  la coada-vulpii, panicul cu spiculete la ovaz, spic digitat la pirul gros.

INFLORIREA

            Aparitia florilor la plante este un indiciu ca acestea sunt capabile de reproducere.Inflorirea este determinata de factori de mediu ca: temperatura, umiditatea, lumina, substantele nutritive. Momentul infloririi precum sidurata infloririi  variaza in functie de specie si de conditiile de mediu.

POLENIZAREA

Polenizarea este procesul prin care graunciorii de pollen din antere ajung pe stigmatul gineceului.

Polenizarea directa(autopolenizarea sau autogamia)

Este polenizarea  cu polen propriu(exemple: la unele graminee: orz, grau).

Polenizarea incrucisata(alogamia)

Este polenizarea cu polen strain.Factorii polenizarii sunt: gravitatia, vantul( la betulacee, fagacee), insectele(entomofila) – la cele mai multe plante alogame, pasarile(Salvia spendens), apa, omul.

 

            SAMANTA

            Samanta rezulta in urma fecundarii ovulului si dezvoltarea acestuia cu partile componente pana la maturitate.

            Mofologia semintei:

         tegumentul seminal alcatuita din doua parti: testa si tegmen

           cotiledoanele( doua la plantele dicotiledonate)

                                                               

embrionul – planta in miniatura si anume: radicula, tigela(tulpinita), gemula(muguras), cotiledoane

            La graminee(monocotiledonate) cotiledonul este numit scutellum.

            FRUCTUL

            Morfologia fructului

-        epicarp;

-        mezocarp;

-        endocarp.

Clasificarea fructelor

-        fructe uscate dehiscente: folicula( spanz: Helleborus sp.), pastaia( fasole: Phaseolus vulgaris), silicva( varza: Brassica oleracea, mustar salbatic: Sinapis arvensis ), silicula( traista-ciobanului: Capsella bursa-pastoris, pungulita: Thlaspi arvense), capsula(mac: Papaver somniferum, maselarita:Hioscyamus niger, bumbac: Gossypium hirsutum);

-        fructe uscate indehiscente: cariopsa(grau: Triticum aestivum), nucula(tei: Tilia tomentosa), samara(ulm: Ulmus carpinifolia, frasin: Fraxinus excelsior), disamara(artar: Acer campestre), pastaie indehiscenta(sparceta: Onobrychis viciifolia)

-        fructe carnoase polisperme:baca(rosii: Lycopersicon esculentum, vita-de- vie: Vitis vinifera), hesperida(castan: Aesculus hippocastanum), poama(mar: Malus domestica);

-        fructe carnoase: drupa(caracteristica pentru prun, cires, piersic).








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




LUCRARI DE INFIINTARE A CULTURII DE ANTHURIUM
Bolile vitei de vie
Patarea neagra a fruzelor de trandafir
INCRENGATURA GYMNOSPERMATOPHYTA(GIMNOSPERME)
Rheum palmatum varietatea tanguticum si Rheum officinale (Fam Polygonaceae)
Herniaria glabra (Fam Caryophyllaceae)
Polygala amara (Fam Polygalaceae)
Asclepias syriaca (Fam Asclepiadaceae)


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu