Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » botanica
Radacina - rolul radacinii (functiile radacinii)

Radacina - rolul radacinii (functiile radacinii)





RADACINA

1. ROLUL RADACINII (FUNCTIILE RADACINII)

                                                                                      - de absorbtie

                                                                                                           - de fixare

                                                                                                           - de sustinere

                                                                                                           - de depozitare

                                                                                                           - de reproducere

patrunzand vertical in sol, radacina, indeplineste urmatoarele fc:



  • fixeaza planta in sol
  • sustine partile aeriene
  • absoarbe apa si sarurile minerale din sol
  • depoziteaza subst. de rezerva, la plantele care traiesc mau mult de o perioada de vegetatie
  • stabileste legaturi fiziologice cu ciupercile si bacteriile din sol
  • regenereaza uneori intreaga planta

2. STRUCTURA PRIMARA A RADACINII (TESUTURILE CARE SE VAD IN SECT TRASVERSALA SAU LONGIT)     

DE RET: ESTE INTALNITA LA TOATE PL. ANUALE SI BIANUALE

alc din : RIZODERMA, SCOARTA si CILINDRU CENTRAL -> cele 3 zone sunt dispuse concentric

 ☻rizoderma → este tesutul protector extern

                     → alc din celule parenchimatice, strans unite intre ele, cu pereti subtiri

          → La nivelul zonei pilifere, maj celulelor sunt transf in perisori sugatori

☻ scoarta (cortex) →se diferentiaza trei zone concentrice distincte : exoderma, scoarta mij. si endoderma

                                     => exoderma - contine celule cu pereti subtiri, localizate in dreptul perisori absorbanti, care sunt implicate in transportul apei cu sarurile minerale din ext spre interior(centripetal)

☻ cilindrul central → in centru

                                → este format din tesuturi conducatoare(floem si xilem)

                               → tesuturile formeaza fascicule separate lemnoase si liberiene, dispuse in alternanta intr-un parenchim fundamental si tesuturi neconducatoare(periciclu, raze medulare primare si meristem medular)                              → la ext este delimitat de periciclu(strat rizogen)                            → sub periciclu se formeaza protoxilemul si metaxilemul              

 3. STRUCTURA SEC. A RADACINII(ARE LOC PRIN CRESTEREA IN GROSIME APLANTEI)

            DE RET: ESTE INTALNITA LA TOATE PL. BIANUALE SI PERENE

- asigura cresterea in grosime a plantei

- tesuturile noi (protectoare conducatoare mecanica parenchimuti) care iau nastere in urma activitatii meristemeleor secundare (cambiul vascular si felogenul) se formeaza an de an si se alaura celor rpimare, devenind cu timpul predominante

cambiul vascular - apare sub forma unor arcuri generatoare concave, localizate la partea inf a afasciculelor liberiene, convexe, localizate la partea superioara a fasc lemnoase. ele se extind lateral, se racordeaza si rezulta o zona generatoare cambiala, , continua, cu aspect de stea, care inchide la interior lemnul si lasa la exterior liberul.

xilemul secundar este alc din vase lemnoase cu diametrul mare, solidarizate intre ele prin celule din parenchim lemnos, si din fibre lemnoase.

liberul secundar este alc din aceleasi elem ca si cel primar

felogenul sau cambiul subero-felodermic se formeaza mai tarziu decat cambiul vascular si intotdeauna in afara lui(se poate forma in periciclu, in scoarta sau in liberul primar)

            → functioneaza bifacial(la fel ca si cambiul vascular) gererand alternativ material celular nou atat spre interior cat si spre exterior

            → felogenul nu este un meristem secundar permanent.

4. METAMORFOZELE RADACINII

Radacinile care indeplinesc alte functii decat cel de fixare si absorbtie, si care prezinta modificari adaptative morfologice si structurale sunt consid radacini metamorfozate.

A.    Radacini tuberizate → la unele dicotiledonate, in cursul dezvoltarii, rad se modifica treptat in organe cu fct de depozitare

                   → in acetse cazuri, inceteaza cresterea in lungime, dispare piloriza si se realizeaza o crestere particulara in grosime, prin formarea de tesuturi noi, in care se depun subst de rezerva

  → ex: raphanus sativus, beta vulgaris

B.    Radacini contractile → la unele plante perene, cu organe hibernante(bulbi, rizomi, tuberculi) si muguri de regenerare in sol, se manifesta fenomenul de heterorizie

         → se formeaza pe langa radacinile normale, radacini modificate, contractile, capabile sa se scurteze, dupa terminarea cresterii in lungime, si sa se adanceasca toamna in sol

         → ex: crocus sativus si gladiolus sp.

C.    Radacini inmagazinatoare de apa → caracteristice multor orchidaceae, araceae, bromeliaceae, epifite, din regiunile tropicale, care au radacini aeriene.

 → ele absorb si acumuleaza apa din vaporii de apa din atmosfera cu ajutorul unui tesut specializat de consistenta spongioasa numit velamen radicum

 

  1. Radacini proptitoare →sunt radacini adventive,care se form la nivelul nodurilor tulpinale si rameale

→ ajungand pe sol, se ingroasa, se ramifica si constituie un sistem eficient de sustinere

  1. Radacini cu nodozitati → pe radacinile plantelro leguminoase si ale unor arbori, se formeaza excrescente de forme, mrimi si culori diferite, denumite nodozitati.

→ ele sunt rezultatul existentei relatiei de simbioza dintre organismele fixatoare de azot atmosferic si plantele gazda

  1. Radacini sugatoare(haustori) → haustorii sunt organe speciale de absorbtie , care se diferentiaza de pe tulpinile plantelor parazite si semiparazite, plante care au radacina principala prezenta, doar in stadiul de plantula

→ cu ajutorul haustorilor, absorb apa si sarurile minerale(plantele semiparazite) sau seva elaborata (pl. parazite) ale plantei parazitate

  1. Radacini cu pneumatofori → radacinile unor plante din reg tropicale si padurile mlastinoase de mangrove, si-au format niste structuri speciale, denumite pneumatofori, care permit accesul aerului atmosferic catre radacinile cufundata in namol

  1. Radacini hidromorfe → se gasesc la plantele care traiesc in mediul acvatic,

→ sunt radacini advntive, lipsite de perisori absorbanti, si exoderma

TULPINA

5. TIPURI DE TULPINA (CLASIF)

TULPINI AERIENE → IERBOASE

                                   → LEMNOASE

                                   → SUCULENTE(CARNOASE)

TULPINI SUBTERANE → BULBI

→ RIZOMI

→ TUBERCULI

→ BULBO-TUBERCULI

→ STOLONI

TULPINI ACVATIVE→ NATANTE

→ SUBMERSE

→ AMFIBII

6. STRUCTURA  PRIMARA A TULPINII

Tesuturile tulpinilor tinere se grupeaza in 3 zone histologice concentrice, succesive: EPIDERMA, SCOARTA SI CILINDRUL CENTRAL(STELUL)

  1. EPIDERMA

→ tesut protector, acopera si delimiteaza tesuturile tulpinii

→ prezinta stomate, peri  protectori si/sau peri glandulari

  1. SCOARTA 

→ situata intre epiderma si periciclu

→ celulele externe pot fi implicate in fotosinteza

→ cel interne implicate in depozitar

            ENDODERMA

→ cel mai profund strat de celule

  1. CILINDRUL CENTRAL(STELUL)

→ reprezinta ansamblul de tesuturi , ca o coloana situate in zona centrala a tulpinii

→ alc din tesut parenchimatic, fascicule conducatoare libero-lemnoase si elemente mecanice

→ in fc de nr stelilor ce intra in struct tulpinii : monostelinice, polistelinice, astelinice



→ tesuturile conducatoare sunt organizate in fascicule libero-lemnoase

→ dupa pozitia tesuturilor in interiorul cilindrului:

Protostel → este amedular, alc dintr-o coloana centrala de xilem, inconjurata de un cilindru de floem

Actinostel → aspect stelat al xilemului si fragmentarea floemului

Plectostel → intrepadunderea zonelor alungite de xilem cu cele de floem

Sifonostel → cilindrul floemic il inconjoara pe cel xilemic

Eustel → carac gimnospermelor, maj dicotiledonatelor, unele monocotiledonate

Atactostel →

Structura cilindrulu central tipic (eustelul)

→ alc din periciclu, fascicule cnducatoare, raze medulare , maduva

→ periciclul → situat sub endoderma

→ fasciculele cnducatoare → elementele de baza, sunt grupata in fascicule libero-lemnoase

→ razele medulare → intre fasc libero-lemnoase

→ maduva → ocupa partea centrala a cilindrului.

7. STRUCT  SECUNDARA  A TULPINII

I → cambiul

→ prima data apare, inaintea felogenului

→ zona generatoare libero-lemnoasa

→ are origine in procambiu

→ apare la inceput, in interiorul fac libero-lemnoase => cambiu intrafascicular

→ din activitatea bifaciala a cambiului rezulta liber secundar(spre exterior), lemn secundar(spre interior)  si raze medulare secundare

 

A. → lemnul secundar

→ este format din vase (trahei sau traheide), parenchim lemnos si fibre lemnoase (libriformul)

Inelele anuale

→ caracteristece plantelor lemnoase din zona temperata

La majoritatea arborilor cu lemn dur, se disting 2 zone in sectiune transversala, in compozitia lemnului secundar.

alburnul → lemnul de seva → situat in zona periferica a lemnului secundar → rol conducator

duramenul → inima lemnului → sitiat in zona centrala a lemnului secundar → provine din trasformarea alburnului, dupa o anumita limita de varsta → rol → continut mare de principii active

B. → liberul secundar

→ format din tuburi ciuruite, celule anexe, parenchim liberian si fibre liberiene

C. → razele medulare secundare

→ au originea in cambiu

→ se dispun radiar de la maduva pana la scoarta

II → felogenul

→ este la doilea meristem secundar

→ apare dupa cambiu

→ din activitatea lui se genereaza suber spre exterior si feloderm spre interior

→ suberul, felodermul si felogenul alcatuiesc impreuna peridermul, sau scoarta secundara care determina ingrosarea tulpinii

8. METAFORFOZELE TULPINII

→ afecteaza tulpinile subterane, supraterane, acvative

I. tulpini aeriene cu rol de asimilatie → sunt bogate in clorenchimuri in care se realizeaza fotosinteza

a. tulpinile plantelor suculente → tulpinile sunt carnoase, cu frunze reduse

b. tulpinile virgate → sunt ca niste nuiele verzi, cilindrice sau striate, pline sau goale, cu rol fotosintetic

c. cladodiile → formate din mai multe internoduri verzi, , latite → rol → fotosinteza

d. filocladiile → ramuri latite, cu crestere limitata → rol → fotosinteza

II. tulpini aeriene cu rol de depozitare(tuberizate)

→ prezinta parenchimuri de depozitare, pt substante de rezerva

III. tulpini aeriene cu rol de inmultire vegetativa

unele tulpini produc muguri axilari care se desprind de pe planta mama si in conditii corespunzatoare dau nastere la noi plante. Asemenea muguri sunt bulbilele si tuberulele

IV. tulpini aeriene transformate in spini

→ caracteristici unor plante xerofite

 

V.  tulpini trasformate in carcei

rol de a fixa planta pe suport

VI. stoloni

→ tulpini aeriene repente din  ale caror noduri se dezvolta in sol radacini adventive, iar din mugurii axilari rezulta plante noi

VII. tulpini subterane

  1. bulbi

→ bulbii sunt microblaste acoperite de frunze carnoase in care se depoziteaza substante de rezerva.

  1. rizomi

→ sunt tulpini simple sau ramificate, de obicei carnoase, alcatuite din internoduri scurte sau lungi. De la nivelul nodurilor se diferentiaza muguri laterali in axila unor frunze rudimentare numite solzi. Din muguri se dezvolta tulpini supraterane care poarta frunze si flori.

  1. tuberculi

→ sunt microblaste groase, bogate in substante de rezerva. Frunzele sunt reduse la niste solzi ± evidenti. Din mugurii tuberculilor se formeaza tulpini supraterane florifere.

  1. Bulbo-tuberi

→ sunt tuberculi scurti, compacti, inveliti de frunze modificate (tunici) uscate, care poarta unul sau cativa muguri. Reprezinta o forma de trecere intre tubercul si bulb. Primavara, din mugurii bulbo-tuberilor ramasi in sol peste iarna, se formeaza tulpini supraterane florifere, iar mai tarziu noi bulbo-tuberi (de inlocuire). Tulpinile florifere supraterane se dezvolta din mugurii axilari sau terminali.

9. DISPOZITIA FRUNZELOR PE TULPINA

→ filotaxia

→ in fc de nr de frunze care se insera la un nod si de rel dintre ele se disting 3 tipuri de dispozitia foliara:

  1. Alterna
  2. Verticilata
  3. Opusa

  1. Dispozitia alterna (in spirala)

→ se caracterizeaza prin dezvoltatea unei singure frunze la fiecare nod

  1. Dispozitia verticilata

→ de caracterizeaza prin dezvoltarea a trei sau mai multe frunze la fiecare nod

→ mai rar intalnita, in special la platele acvatice

  1. Dispozitia opusa

→ consta in diferentierea a 2 frunze la fiecare nod

                                                         

          A                                                      B                                                    C

10. MORFOLOGIA FRUNZEI (DIN CE ESTE ALCATUITA)

1)   PETIOL

→ rol: → sustine si leaga limbul de tulpina,

            → il orienteaza fata de lumina

               → asigura legaturile vasculare cu tulpina

→ poate avea diferite forme:

*      cilindrica la condurasi

*      comprimata la plop

*      dilatata la piciorul cocosului

*      umflata la Eichornia crassipes



*      aripata ca la portocal

2)   TEACA

este partea latita a bazei petiolului cu care frunza se insera pe tulpina;

→ la majoritatea plantelor teaca se prezinta ca o forma latita a bazei petiolului

3)   LAMINA(LIMB)

→ limbul foliar este partea principala a frunzei, latita si de regula turtita intr-un singur plan

→ dupa modul de alcatuire al laminei, distingem frunze simple si frunze compuse

→ frunzele simple  → au lamina formata dintr-o singura parte si pot avea diferite forme :

11. FRUNZE SIMPLE - FORME

*      eliptica : fag (Fagus silvatica); crusan (Rhamnus frangula)

*      Eliptic-ovala: matraguna (Atropa belladonna)

*      Ovala : par (Pyrus communis)

*      Circulara : plopul tremurator (Populus tremula)

*      Triunghiulara: loboda (Atriplex hortense)

*      Deltoida: plopul negru (Populus nigra)

*      Romboidala : mesteacan (Betula verrucosa)

*      Reniforma: pochivnic (Asarum europaeum)

*      Cordiforma : tei (Tilia cordata)

*      Sagitata: sageata apei (Sagittaria sagittifolia)

*      Spatulata : banutei (Bellis perennis)

*      Liniara: Poaceae

*      Aciculara : pin (Pinus silvestris)

*      Enziforma: stanjenel (Iris germanica)

*      Fistuloasa : ceapa (Allium cepa)

*      Subulata : ienupar (Juniperus communis)

*      Lanceolata : salcie (Salix alba), patlagina ingusta (Plantago lanceolata)

*      Ingust lanceolata: catina (Hippophae rhamnoides)

*      Liniar lanceolata: rozmarin (Rosmarinus officinalis)

*   Cuneata : Saxifraga cuneifolia

12. clasif frunzei dupa marginea laminei    A. INTREAGA

B. INCIZII MICI

I. Serata → cu dintii indreptati spre varful limbuluiurzica

II. Dintata → cu dintii dispusi perpendicular pe marginea limbului

alun

III. Crenata→ cu dintii rotunjiti si perpendiculari pe marg limbului

IV. Sinuata → cu dinti si adancituri rotundeplop tremurator

C.                       INCIZII MARE

Penat-lobata  gorun     Palmat-lobataiedera

Penat-fidata scorus       Palmat-fidataricin



Penat-partita                          Palmat-partita

              traisa ciobanului                                            Piciorul cocosului

Penat sectata  odolean  Palmat sectatacanepa

Runcinatapapadie

Lirata ridiche

Intrerupt – penat - sectatacartof

13. frunzele compuse

*      penatcompuse (foliolele se prind de o parte si de cealalta a rachisului, la diferite nivele) ;

*   palmatcompuse (foliolele au un punct comun de prindere pe rachis)

Frunze penatcompuse:

*      imparipenatcompuse: Robinia pseudacacia – salcam ; foliolele sunt prinse pe rachis fata in fata, in varf existand si o foliola nepereche;

*      paripenatcompuse: Lathyrus pratensis – lintea pratului; frunza are foliolele repartizate in pereche de o parte si de cealalta a rachisului, lipsind foliola din varf;

*      dublupenatcompusa (bipenatcompusa): Gleditschia sp. – gladita; foliolele se prind pe un rachis de ordinul II, rachisurile secundare fiind dispuse in pereche, de o parte si de cealalta, pe rachisul principal.

            

 

Frunzele palmatcompuse:

*      Prezinta intotdeauna un numar nepereche (3, 5, 7) de foliole care se prind toate in acelasi punct.

 

14. ANEXELE FOLIARE:

→ In anumite cazuri, pe langa partile componente tipice, frunzele pot fi insotite, la baza lor, de niste formatiuni foliacee auxiliare, cunoscute sub denumirea de anexe foliare

Anexele foliare sunt:                         

                                                                       - stipelele

                                                                       - ligula

                                                                       - ochrea

Stipelele

*      Apar la frunzele lipsite de teaca, sunt dispuse in perechi la baza petiolului, sunt in general mai mici decat frunzele, dar uneori pot avea o forma asemanatoare acestora

*      La multe plante stipelele raman la stadiul de solzi membranosi care cad in timpul deschiderii mugurilor (ca la tei, fag, carpen)

*      Stipelele care cad odata cu frunzele se numesc stipele persistente

*    La maces sunt alungite si concrescute cu baza petiolului; la mazare (Pisum sativum) sunt mai mari decat foliolele si au un rol asimilator, la salcam stipelele s-au transformat in spini, iar la Smilax in carcei

Ligula

*      este o formatiune membranoasa prezenta la plantele prevazute cu teaca si limb;

*      La Poaceae ligula este strans lipita de tulpina si are rolul de a impiedica patrunderea apei si daunatorilor in spatiul dintre tulpina si teaca

Ochrea

*   Este o anexa caracteristica plantelor din familia Polygonaceae, fiind o formatiune de o consistenta membranoasa, de forma conica (sau de cornet), ce inveleste baza internodiilor si petiolul frunzei ce se prinde la acest nod.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Levisticum officinale (Fam Umbelliferae)
Orchis morio (Fam Orchidaceae)
Virusul latent al claytoniei
Virusul deformarii ciumafaiei
Tobamovirusul mozaicului plumeriei
Virusul latent al kalanchoei
Mozaicul striat la paspalum
Bolile Tomate




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu