Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » botanica
Structura frunzei (anatomia)

Structura frunzei (anatomia)





STRUCTURA FRUNZEI (ANATOMIA)

 Structura partilor componente ale frunzei complete (lamina, petiol, baza) este rezultatul actiunii unui complex de factori interni si externi.

Lamina frunzelor prezinta cea mai mare plasticitate structurala.

Limbul unei frunze normale este alcatuit din cel putin 4 tipuri distincte de tesuturi definitive: epidermal, asimilator, conducator, mecanic.

Majoritatea frunzelor sunt bifaciale, prezentand o fata superioara, ventrala, acoperita de epiderma superioara si o fata inferioara, dorsala, acoperita de epiderma inferioara.

Dupa anatomia mezofilului frunzelor bifaciale se disting patru tipuri structurale de organizare:

1: structura dorsiventrala → la care tesutul palisadic este localizat sub epiderma superioara, iar tesutul lacunar sub epiderma inferioara

2: structura ecvifaciala → tesutul palisadic este dispus sub cele 2 epiderme, iar tesutul lacunar este situat medial

3: structura invers dorsiventrala → la care tesutul palisadic este localizat sub epiderma inferioara, iar tesutul lacunar sub epiderma superioara

4: structura omogena → care prezinta un mezofil nediferentiat in tesut palisadic si lacunar


FRUNZELE METAMORFOZATE                                      

In anumite conditii, frunzele sufera o serie de modificari morfo-structurale, datorita necesitatii indeplinirii unor fc speciale(de protectie, de agatare, nutritiv)

  1. Carceii

→ sunt adaptati pt agatarea plantei de suport

  1. Spinii

→ pot proveni din metamorfozarea frunzelor(la dracila), sau a stipelelor la salcam.

  1. Filodiile

→ provin din modificarea petiolului

  1. Urnele
  2. Capcanele

Se intalnesc la plantele carnivore si sunt adaptate pentru prins insecte, cu care aceste plante se hranesc

inmultirea la gimnosperme -> alcatuirea florii masc -> alc florii fem

→ predomina inmultirea sexuata, polenizarea este anemogena, iar fecundarea simpla

FLOAREA MASCULINA

→ sunt amplasate la extremitatea ramurilor tinere

→ floarea este ca un con mic, ce are la baza niste catafile cu rol de invelis floral.

→ conul este alcatuit dintr-un ax conic pe care se dispun in spirala, incepand de la baza, numeroase microsporofile (stamine).

→ microsporofila se prezinta ca un solz turtit: are un peduncul scurt prin care se prinde de axa, si o parte latita ce poarta pe fata inferioara doi saci polinici(microsporangi, antere)

FLOAREA FEMININA

→ se grupeaza in inflorescente

→ sunt asezate la extremitatea ramurilor
→ conul este alc dintr-o axa conica pe care sunt dispuse in spirala florile femeiesti

→ o floare este alcatuita din → un solz carpelar fertil (macrosporofila), care are la baza 2 ovule(macrosporongi) si → un solz steril subtire

19. angiosperme -> alcatuirea florii la angio (peduncul, receptacul, invelisurile->care sunt, cum sunt)

Floarea la angiosperme este alcatuita din :

  1. Pedicel

  1. Receptacul (axul florii)

→ este partea bazala, scurta si latita a florii

→ pe el se insera, de la exterior spre interior: 4-5 verticile(cercuri) de frunze modificate:

  • sepale,
  • petale,
  • stamine, alcatuita din filament, conectiv si antera (cu doi saci polinici).

in antera se formeaza granulele de polen care reprezinta gametofitul masculin

  • carpele, alcatuita din ovar (cu unul sau mai multe ovule), stil si stigmat.

Ovulul gazduieste gametofitul feminin (sacul embrionar in care se afla gametul feminin imobil, numit oosfera).

  1. Invelisuri florale(periantul)

→ sunt constituite din sepale si din petale.

→ totalitatea sepalelor formeaza caliciul

→ totalitatea petalelor formeaza corola

  1. Organe de reproducere

→ sunt : staminele (♂) si carpelele (♀)

→ totalitatea staminelor formeaza androceul

→ totalitatea carpelelor formeaza gineceul (pistilul)

20 struct gametofitului masc

Staminele produc granule de polen, care ulterior germineaza, iar in tubul polonic format se diferentiaza gametii masculini, reprezentati de spermatii.

21. struct gametofitului fem

Ovarul este partea bazala, dilatata care se insera pe receptacul sau, uneori este cufundat in acesta, reprezinta partea cea mai importanta a gineceului pentru ca in el se gasesc inserate ovulele.

Denumirea lui provine de la forma pe care o are (de ou-ovus). Fiecare ovul se prinde de peretele ovarian printr-un mic pedicel numit funicul, care la baza ovulului se ingusteaza formand hilul, locul in care samanta se va desprinde de funicul, la maturitate. Funiculul este strabatut de un singur fascicol conducator libero-lemnos ce-si are originea in fascicolele placentare si care la baza nucelei se ramifica formand chalaza. Ovulul este protejat de doua integumente, extern si intern, care lasa un mic orificiu la partea superioara a ovulului numit micropil, locul prin care patrunde tubul polinic in vederea fecundarii

Tesutul parenchimatic din interior alcatuieste nucela, una din celulele acesteia va da nastere la macrospor in cadrul procesului de macrosporogeneza, macrospor care prin germinare va forma un macroprotal sau gametofit femel ce contine initial 8 nuclei din care doi vor fuziona formand in final 7 celule nucleate ce constituie sacul embrionar, adica gametofitul sau protalul femel. Dintre cele 7 celule, doua joaca rol de gameti femeli, prima este oosfera, situata in apropierea micropilului si incadrata de doua celule numite sinergide. In partea centrala se afla nucleul secundar al sacului embrionar (diploid- fiind rezultat din fuzionarea a doi nuclei haploizi) care reprezinta al doilea gamet femel, din fecundarea caruia va rezulta zigotul accesoriu ce sta la baza tesutului nutritiv al semintei, adica a endospermului secundar. In partea opusa micropilului sacul embrionar contine alte 3 celule numite antipode

22. tipuri de inflorescente



Luand in considerare tipul de ramificatie a ramurilor purtatoare de flori, inflorescentele simple se impart in 2 categorii: → monopoidale si → simpoidale

INFLORESCENTE MONOPOIDALE

1)      Racemul

 prezinta o axa principala, de pe care se formeaza, altern, flori. Aceste flori sunt pedicelate, iar pedicelul fiecarei flori se dezvolta in axila unei bractee. Pedicelele sunt aproape de aceeasi marime.

2)      Spicul

→ este o inflorescenta derivata din racem cu flori sesile.

3)      Corimbul

→ este format din flori diferentiate in lungul axei principale, cu pediceli de lungimi diferite, care ajung la acelasi nivel

4)      Umbela

→ alc din flori ce se diferentiza de la noduri foarte apropiate(aparent din acelasi punct) au pediceli florali la fel de lungi care ajung la acelasi nivel.

→ bracteele de la baza florilor sunt dispuse grupat formand un involucru

5)      Spadixul(spadicele)

→ este o inflorescenta cu axa principala ingrosata , pe care se diferentiaza flori sesile

→ inflorescenta este protejata de o bractee mare → numita , sau de mai multe bractei mici → numite panusi

6)      Capitulul

→ prezinta axa principala globuloasa sau disciforma cu flori sesile sau aproape sesile

7)      Calatidiul

→ apropiata de capitul, deosebirea consta in axa principala care este mult latita, si prezinta involucru

INFLORESCENTE SIMPOIDALE

→ Axa principala nu este unitara, ci este alcatuita dintr-o succesiune de axe de ordine si varste diferite, care se termina ficare cu cate o floare

8)      Monohaziu

→ prezinta axa principala, formata dintr-o succesiune de axe florifere, asezate cap la cap si diferentiate unilateral

9)      Dihaziu

→ axa principala se termina cu o floare (care este cea mai varstnica)

→ subapical, se formeaza 2 axe florifere de orfin I, egale, ce se termina de asemenea cu cate o floare.

→ acest sistem de ramificatie bifurcata se repeta de 2 sau mai multe ori

10)  Polihaziu

→ alcatuit dintr-o axa principala, care poarta subapical mai multe axe secundare de varste diferite

23. tipuri de flori :

Actinomorfe → prin care se pot duce mai multe planuri de simetrie, rezultand tot atatea parti aproximativ egale

Zigomorfe → prin care nu se poate duce decat un singur plan de simetrie, rezultand 2 jumatati simetrice

Asimetrice → care nu se pot imparti in 2 jumatati egale, prin nici un plan de simetrie.

24. fructul alcatuire - tesuturi(endocarp, mezocarp..); clasificare

→este o formatiune caracteristica angiospermelor

→ se formeaza dupa fecundatie din gineceu cu participarea mai mult sau mai putin pronuntata a celorlalte elemente florale

→ tesuturi:

v     Pericarp (peretele fructului)

v     Mezocarpul

v     Endocarpul (la interior)

Clasificare → dupa consistenta pericarpului:

Fructe uscate: → Capsula

→ Nuca

Frute carnoase : → Baca

                          → Drupa

25. fr uscate

1. CAPSULA

→ este cel mai raspandit tip de fruct

→ are pericarpul uscat si dehiscent

→ se deschide la maturitate, punand in libertate semintele

→ exista mai multe tipuri



             I.      Pastaia (c)

→ provine din gineceu monocarpelar,

→ contine numeroase seminte,

→ se deschide la maturitate in 2 valve

→ semintele sunt mari, reniforme si diferit colorate

          II.      Folicula (b)

→ provine din gineceu pluricarpelar, cu carpele libere

→ din carpele se formeaza folicule (acelasi nr)

→ dehiscenta vertricita

       III.      Silicva (e)

→ fruct mai mult lung decat lat, dimensiuni aproape egale

       IV.      Silicula (f)

→ forma triunghiulara

          V.      Capsula poricida (n)

→ provine din gineceu pluricarpelar

→ se deschide la maturitate prin numerosi pori,

→ capsula este globuloasa

→ in interior, capsula este pluriseptata, iar semintele sunt mici, reniforme, negricioase

2. nuca

→ fruct rezultat dintr-un gineceu format din 2 carpele unite si prevazut cu 2 loje ovariene

→ dupa fecundatie rezulta 2 nucusoare uniseminale, ce prezinta cate un scurt pedicel si cate o aripioara laterala, alungita, membranoasa.

26. fr carnoase

1. Baca

→ defineste toate fructele cu pericarp diferentiat in exocarp membranos, mezocarp, endocarp carnos

2. Drupa

→ are pericarpul diferentiat intr-un mezocarp membranos, mezocarp carnos si endocarp lemnos

 

27. samanta - alc samantei, tegumente

→ ovarul va deveni fruct

→ ovulele vor deveni seminte

→ este un complex tisular alcatuit din : tegument seminal protector, embrion si rezervele nutritive ale acestuia

TEGUMENTUL SEMINAL provine din dezvoltarea invelisului ovular

→ alcatuit din 2 straturi diferite: unul extern dur(numit testa) si unul intern moale(numit tegmen)

→ confera culoarea si aspectul exterior al samantei

Pe suprafata semintelor se observa la locul de jonctiune dintre corpul ovulului si funicul hilul.

EMBRIONUL

→sporofit pluricelular

→ rezulta dupa fecundatie din zigot

→ este alcatuit, in stadiu matur, din : radicula, hipocotil(tulpinita), si 1-2 cotiledoane, intre care este localizat mugurasul(gemula)

Tesuturile nutritive ale semintelor → endospermul secundar(albumen) triploid si peristem, tesut diploid

2. samanta exalbuminata de fasole

3. ricin – samanta albuminata cu endosperm oleaginos








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Majorana hortensis
Virusul mozaicului ridichiei
Levisticum officinale (Fam Umbelliferae)
Virusul susaiului
Melampyrum bihariense (Fam Scrophulariaceae)
Virusul marmorarii ardeiului gras
Virusul mozaicului dungat clorotic al graului
Virusul piticirii ierboase a orezului



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu