Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » fizica
Dependenta masei de repaus de temperatura

Dependenta masei de repaus de temperatura



Dependenta masei de repaus de temperatura

            Pentru cunoasterea tipurilor de tranzitii de faza posibile este necesara cunoasterea parametrilor termodinamici de baza, precum si a comportarii unor marimi fizice de interes in vecinatatea valorilor critice a acestora, specifice fiecarei tranzitii de faza.

            Datorita masei de repaus mici, pionul joaca un rol special in dinamica materiei nucleare fierbinti si dense. La T = 0 se considera ca pionul este stabil din punct de vedere hadronic. Pentru T 0 intervine procesul de dezintegrare a pionului, care conduce la o largime nenula in partea imaginara a functiei Green a pionului. Aceasta largime este considerata ca un coefficient de “atenuare” care poate sa determine divergenta functiei Green a pionului la temperatura critica de tranzitie specifica. In general, largimea unui hadron este un parametru de ordine fenomenologic pentru tranzitia de faza. Cu cresterea temperaturii hadronii “se topesc”, iar largimile lor ar putea creste pina ar deveni infinite la T = Tc. In aceste conditii nu vor mai exista maxime de rezonanta in functia spectrala hadronica, functie care devine o functie neteda de energie, valoarea sa coincizind cu cea din cromodinamica cuantica perturbativa.

            In cadrul algebrei de curenti s-a propus urmatoarea relatie, cunoscuta si ca relatia Gell-Mann – Oakes - Renner :


   ,   (IV.29)

unde fë93 MeV, <q*q> = <u*u>=<d*d>= - 0.01 GeV3. Urmarindu-se realizarea de corectii de temperatura la relatia de mai sus, se obtine dependenta de temperatura a masei pionului. Pentru T = 0, functia corespunzatoare are forma urmatoare:

   ,   (IV.30)

            Calculul functiei  se face in cadrul cromodinamicii cuantice perturbative, pina in ordinal trei in masa cuarcilor, cu luarea in considerare a corectiilor neperturbative de diferite tipuri. Folosind urmatoarele valori ale unor marimi care intervin in rezolvarea ecuatiei IV.30 , mu5 MeV, md10 MeV, (14)10-2 GeV4, q21 GeV2, se obtine expresia de mai jos:

(IV.31)

            Cea mai joasa stare hadronica este pionul; de aceea, din punct de vedere hadronic, saturarea in cea mai joasa stare hadronica conduce la urmatoarea forma:

   ,   (IV.32)

            Expresia de mai sus se modifica daca se introduce rezonantele pionice mai inalte; pentru energii sub 1 GeV este posibila absorbirea acestora in continuum. Fie s0 pragul de continuum. Folosind teorema Cauchy pentru  si  si regulile de sumare pentru energii finite se obtin corectiile termice la temperature finite:

   ,    (IV.33.1)

   ,    (IV.33.2)

iar partea imaginara a functiei  se poate scrie astfel:

  ,  (IV.33.3)

cu nF(x) = ( 1 + ex )-1 factorul termic Fermi.

 In Fig.IV.4 se prezinta comportarea rapoartelor fë(T)/ fë(0) , <q*q>T/<q*q>0 , s0(T)/s0(0) in functie de temperatura relativa T/Tc. Se observa ca toate cele trei rapoarte au comportari similare pina la T/Tc = 0.8 , iar pentru valori mai mari se constata o scadere rapida, atingindu-se valoarea 0 a raportului pentru T/Tc = 1.2.

            Fie ecuatiile:

(IV.34)

.

Fig.IV.4. Comportare constantei de dezintegrare, in diverse aproximatii,

in raport cu temperatura relativa

            In Fig.IV.5. se reprezinta comportarea raportului G(T)/G(0) pentru s0(0) = 1GeV2. Se constata acelasi tip de comportare ca in Fig.IV.4.

Fig.IV.5. Comportarea raportului G(T)/G(0) in functie de temperaturra relativa

            Fig.IV.6 prezinta variatia raportului më(T)/më(0) cu crestera temperaturii relative.Exista mici diferente in valoarea temperaturii relative la care apare cresterea raportului maselor in functie de valorile parametrilor folositi. Aceste rezultate par sa  indice ca masa pionului nu se modifica cu cresterea temperaturii regiunii participante pentru temperaturi sub temperatura critica de tranzitie.

Fig.IV.6. Variatia masei de repaus a pionilor cu cresterea temperaturii relative



Bibliografie

[1]. J.W.Harris et al – Phys.Rev.Lett.47(1981)229

[2]. A.Shor et al – Phys.Rev.Lett.48)1982)1597

[3]. P.Koch et al – Phys.Rev.C40(1989)145

[4]. J.Julien et al – Phys.Lett.B264(1991)269

[5]. M.Belkacem, E.Suraud, S.Ayik – Phys.Rev.C47(1993)R16

[6]. H.Leutwyler, A.V.Smilga - Nucl.Phys.B342(1990)302

[7]. C.A.Dominguez, E.de Rafael - Ann.Phys.174(1987)372

[8]. R.A.Berttmann et al - Z.Phys.C39(1988)231

[9]. A.I.Bochkarev, M.E.Shaposnikov - Nucl.Phys.B268(1986)220

[10]. C.A.Dominguez, M.Loewe - Phys.Rev.D52(1995)3143

[11]. V.Metag - International School on Heavy Ion Physics, Erice, Italy, 6-16.X.1993

[12]. C.Besliu, Nicoleta Ioneci, Al.Jipa, R.Zaharia - Rom.Rep.Phys.48(5,6)(1996)47

[13]. Al.Jipa - J.Phys.G: Nucl.Part.Phys.22(1996)231

[14]. Al.Jipa, Razvan Ionescu, Nicoleta Ioneci - Rom.Rep.Phys.48(5,6)(1996) 53

[15]. W.Weise - Probing the Nuclear Paradigm - Proceedings of the International School in Heavy Ion Physics, Erice, Italy, 6-16 October 1993

[16]. R.Mattiello et al - Phys.Rev.Lett.63(1989)1459

[17]. P.Vincent et al. - Nucl.Phys.A498(1989)67

[18]. Sa Ben-Hao et al - Phys.Rev.C48(1993)2995

[19]. J.Letessier et al - Phys.Rev.D51(1996)3408

[20]. J.Nambu, G.Jona-Lasinio - Phys.Rev.122(1961)345

[21]. W.Weise – Phys.Lett.B278(1992)29

[22]. C.Besliu, Al.Jipa, R.Zaharia - Rom.Rep.Phys.46(1994)389

[23]. W.Weise – Phys.Lett.B405(1997)215

[24]. Al.Jipa, C.Besliu, Maria Iosif, R.Zaharia – Il Nuovo Cimento A112(1999)179

[25]. Al.Jipa – Teza de doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Fizica, 1989

[26]. Al.Jipa - Turkish Journal of Physics 19(1995)846

[27].Al.Jipa, C.Besliu, Maria Iosif, R.Zaharia - Quark Matter´96, Heidelberg, Germany, 20-24.V.1996

[28]. C.Besliu, Al.Jipa - Rev.Roum.Phys.33(1988)409

[29]. C.Besliu, Al.Jipa - Rom.J.Phys.37(1992)1011

[30]. C.Besliu et al - The XXVIII International Conference on High Energy Physics, Warsaw (Poland), 25-31.VII.1996, PA06-021

[31]. Al.Jipa, C.Besliu, Maria Iosif, R.Zaharia - The X General Conference of the European Physical Society 'Trends in Physics', Sevilla (Spain), 9-13.IX.1996

[32]. C.Besliu, Al.Jipa - Il Nuovo Cimento A106(1993)317

[33].Al.Jipa - Balkan Physics Letters 1(1993)79









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Instrumente optice - Marimi fizice ce caracterizeaza instrumentele optice
Inductivitatea mutuala
Sectiuni eficace in ciocniri nucleare relativiste
Exemple de aplicare ale teoremelor de variatie sau conservare a energiei
Determinarea experimantala a caracteristicilor spatio-temporale ale sursei de particule
Spectrofotometria
Difuzia - Cuplul de difuzie - Studiul materialelor
Potentiale folosite in modele clasice pentru ciocniri nucleare relativiste


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu