Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » geografie
Lucrari practice la topografie

Lucrari practice la topografie





UNIVERSITATEA TEHNICA „GH. ASACHI” IASI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII  

SECTIA INSTALATII – INGINERI ZI

LUCRARI PRACTICE

LA

TOPOGRAFIE



LUCRAREA NR. 1

CALCULE TOPOGRAFICE

CALCULE   TOPOGRAFICE

            Ansamblul de lucrari efectuate in scopul obtinerii planului sau hartii topografice poarta denumirea de ridicare topografica. In functie de continutul lor, se disting:  ridicari planimetrice, cand se face doar determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafetei topografice, ridicari nivelitice cand se face doar determinarea pozitiei verticale a punctelor, si ridicari combinate ( tahimetrice ), cand se face atat determinarea pozitiei in plan cat si a pozitiei pe verticala.

                       

                        Tema lucrarii

 

                        Pentru corecta reprezentare in plan a suprafetei topografice, este necesara cunoasterea unor calcule topografice de baza, legate de determinarea pozitiei punctelor in functie de un sistem de referinta.

                        Datele problemei

1.                 Coordonatele rectangulare ale punctelor, 45 si 51, din reteaua de triangulatie geodezica a tarii.

2.                 Elementele masurate pe teren pentru determinarea  pozitiei in spatiu a punctului 101: unghiul orizontal β, unghiul zenital de panta Z, si distanta inclinata masurata direct cu panglica de otel, di (fig 1.1).

Fig 1.1.  Schita cuprinzand elementele initial cunoscute (coordonate) si elemente masurate ( unghiuri si distante)

 

 

                        NOTA: Datele problemei, cuprinzand elementele cunoscute initial (coordonatele spatiale) si elementele rezultate din masurarile pe teren (unghiuri si distante) sunt facute in tabelul 1.1.

Tabelul 1.1

Datele problemei

Pct. statie

Pct. vizat

Distanta inclinata di

Unghi zenital

Z

Unghi orizontal

β

Coordonate spatiale

Nr. pct.

X

Y

Z

45

51

-

-

-

2420,69

1833,12

231,96

51

101

132.75

94g 51c

131g 74c

1735,43

2351,12

164,55

45

                               Lucrarea va cuprinde

 

1.                      Calculul orientarii si a distantei orizontale, din coordonatele punctelor de triangulatie, 45 si 51.

2.                      Calculul orientarii directiei 45 – 101, prin transmitere.

3.                      Calculul distantei reduse la orizont, d0, si a diferentei de nivel, Δz, dintre punctul cunoscut 45 si punctul nou 101.

4.                      Calculul coordonatelor relative plane, Δx si Δy, ale punctului nou 101, in raport cu punctul cunoscut 45.

5.                      Calculul coordonatelor rectangulure spatiale ale punctului nou 101.

                         Rezolvarea temei

Pozitia punctelor de pe plan se defineste fata de un sistem rectangular de axe. In cazul tarii noastre, conform proiectiei stareografice pe plan secant 1970, sistemul general de axe s-a obtinut luandu-se ca axa a absciselor, proiectiain plan a meridianului punctului central, situat la nord de Fagaras (Ng0), si a ordonatelor, perpendiculara pe axa absciselor in punctul central (fig 1.2). inseamna ca, in sistemul general, axele de coordonate sunt orientate pe directia punctelor cardinale. Astfel, axa absciselor este orientata dupa directia sud-nord iar axa ordonatelor pe directia est-vest.

                       

        In topografie, directia de referinta este reprezentata de directia nordului. Deoarece pe suprafata globului pamantesc, prin fiecare punct trece  atat un meridian geografis, de pozitie fixa, cat si un meridian magnetic, de pozitie variabilain timp, ca directie de referinta se ia paralela la meridianul geografic al punctului central (situat la nord de Fagaras), dusa in punctul considerat. In acest fel, orientarea unei directii θAB se defineste ca fiind unghiul facut de paralela la meridianul geografic la punctul central cu directia din teren masurat in sensul direct acelor de ceasornic. Orientarea poate lua valor pozitive de la 0g la 400g. In figurile 1.3. si 1.4. se prezinta sistemul de axe xoy si orientarea segmentului AB, pe globul pamantesc, reprezentat de sfera de raza medie, si respectiv, in planul de proiectie, in care se redacteaza harta tarii.

Fig 1.3. Orientarea pe glob                                             Fig 1.4. Orientarea pe plan



                        Deoarece pozitia punctelor se stabileste pe cale trigonometrica, a fost necesara inlocuirea cercului trigonometric (fig 1.5) cu  cercul topografic (fig 1.6). la cercul topografic, ca origine de masurare a orientarilor se ia directia nordului geografic al centrului de proiectie, iar sensul de masurare si de notare a cadranelor, este sensul direct acelor de ceasornic. Cu toate acestea, toate reguluile cercului geometric raman valabile si in cercul topografic.

                        In calculul orientarii unei directii de pe teren, un rol important il are unghiul de calcul, de fapt unghiul redus la primul cadran. Acesta este totdeauna un unghi ascutit, format de directia data cu capatul cel mai apropiat al medianului geografic al centrului de proiectie. In afara de marirea unghiulara, unghiul de calcul are si o denumire, respectiv un indice, ce indica cadranul in care se afla directia respectiva: NE (βI), SE (βII), SV (βIII) si NV (βIV). Pentru trecerea de la orientare la unghiul de calcul, sau invers, se pot folosi tabelul 1.2 si figura 1.7 .

                                                                                      

Fig. 1.5. Cercul trigonomertic                    fig 1.6. Cercul topografic

                                                                                            Tabelul 1.2 

                     Legatura orientare si unghiul de calcul

Cadran

Intervalele de variatie a orientarilor

Relatiile dintre orientari si unghiurile de calcul

Denumirea unghiului de calcul

I

    0g  ≤ θA ≤ 100g

θA - βI  =  0g

NE

II

100g  ≤ θB ≤ 200g

  θB - βII = 100g

SE

III

200g ≤ θC ≤ 300g

  θC - βIII = 200g

SV

IV

300g  ≤ θD 400g

   θD - βIV = 300g

NV

                        Legat de determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafetei topografice, un principiu de baza al topografiei il reprezinta reducerea distantelor inclinate, masurate pe teren direct sau indirect, in planul orizontal. Reducerea distantelor la orizont se face cu ajutorul unghiului vertical de panta, zenital sau de inclinare, masurat pe teren sau cu ginometru. In cazul cand distanta inclinata, di, s-a masurat pe cale directa, cu ajutorul unei rulete sau pamblici, reducerea la orizont se face cu una din relatiile (fig. 1.8)

Fig. 1.7 Orientari si unghiuri de calcul       Fig. 1.8. Reducerea distantelor inclinate la                

                                                                                                       Orizont

                          do =di sin z                sau                 do = di cos α ,

dupa cum s-a masurat pe teren unghiul zenital (z) sau unghiul de inclinare (α).

                        Cuajutorul coordonatelor polare, orientarea directiei, θAB, si distanta redusa la orizont, do, se calculeaza coordonatele relative, ΔxAB si ΔyAB, cu formulele (fig 1.9)

                                                                  

         ΔxAB = do cos θAB                                  Fig 1.9. Pozitia punctelor pe plan

                   ΔyAB = do sin θAB                         

                        Semnele coordonatelor relative ale punctului B, in raport cu punctul cunoscut A, sunt date de semnele functiilor trigonometrice cosinus, si respectiv, sinus, iar semnele acestora, sunt functii de cadranul in care se afla orientarea (θAB€ [0g, 400g]). Coordonatele rectangulare plane (coordonatele absolute) ale punctului B vor fi exprimate de relatiile

xB = xA + ΔxAB

yB = yA + ΔyAB

                      

Fig. 1.10. Determinarea pozitiei pe verticala a punctelor:

 a – cazul suprafetelor mari

 b – cazul suprafetelor mici

                        In figura 1.10a se prezinta determinarea pozitiilor pe verticala a punctelor, in cazul suprafetelor mari de teren, cand suprafetele de nivelsunt aprozimativ niste sfere concentrice, iar in figura 1.10b, cazul suprafetelor mici de teren, cand suprafetele de nivel se aproximeaza cu niste suprafete plane si paralele intre ele. In ambele cazuri cotele absolute ale celor doua puncte sunt

zA = AA0                                 zB = BB0

iar diferenta de nivel dintre ele este  ΔzAB = BB1.

                        Cu ajutorul diferentei de nivel dintre cele doua puncte, determinata pe baza elementelor masurate pe teren, cu una din relatiile

ΔzAB = di cos Z = d0 ctg Z sau ΔzAB = di sin α = d0 tg α

Se stabileste  marimea cotei absolute a punctului B, in raport cu cota absoluta a punctului A (fig. 1.11), cu formula

zB = zA + ΔzAB

Fig. 1.11.  Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor suprafetei topografice

 
 
 
Rezolvarea problemei din tema

 

                        1. Calculul orientarii si distantei orizontale din cordonatele punctelor de triangulatie

Pct. statie

Pct. vizat

Distanta inclinata di

Unghi zenital

Z

Unghi orizontal

β

Coordonate spatiale

Nr. pct.

X

Y

Z

45


51

-

-

-

2428,69

1833,12

231,96

51

101

139,75

94g 51c

131g 74c

1735,43

2351,12

164,55

45

Δx45-51 = x51 – x45 = 2428,69 - 1735,43 = 693,26 m;

Δy45-51 = y51 – y45 = 1833,12 - 2351,12 = -518,00 m.

Calculam BIV deoarece ne aflam in cadranul IV

BIV = arctg |Δy| / |Δx| = arctg |-518,00| / |693,26| = arctg (0,7471) = 40g84c82cc

θ45-51 = 400 - 40g84c82cc = 359g15c17cc

d45-51 = Δx45-512 + Δy45-512 = 870,2232 m 

Fig. 1.12.  Coordonatele relative, orientarile si unghiurile de calcul in cele patru cadrane

Fig. 1.13. Orientarea directiei 45-51

Tabelul 1.3

Stabilirea cadranului si orientarii

Semnul coord. relat.

Δx si Δy

Cadran

Obtinerea unghiului de calcul

Orientarea

+

+

I

- cand |±Δx| < |±Δy| se ia

   βi = arctg |±Δy| / |±Δx|

- cand |±Δx| > |±Δy| se ia

   βi = arctg |±Δx| / |±Δy|

unde  i=I, II, III, IV

θ = βI

-

+

II

θ = 200g - βII

-

-

III

θ = 200g + βIII

+

-

IV

θ = 400g - βIV

                       

2. Calculul orientarii directiei 45 – 101, prin transmitere

θ45-101 = θ45-51 + β 45 –400g = 359g15c17cc + 131g 74c - 400g = 90g 89c17cc

 

Fig. 1.14.  Calculul orientarii prin transmitere

Fig. 1.13. Calculul distantei reduse la orizont

                        3. Calculul distantei reduse la orizont, d0, si a diferentei de nivel, Δz, dintre punctul cunoscut 45 si punctul nou 101.

 

d0 = di sin Z = 139,75*sin (94g51c) = 139,2306 m

Δz45-101= di cos Z = 139,75* cos (94g51c) = 12,.0366 m

                        4. Calculul coordonatelor relative plane, Δx si Δy, ale punctului nou 101, in raport cu punctul cunoscut 45.

 

 

 

Fig. 1.16. Calculul coordonatelor relative si absolute plane

 

Δx45-101 = d0 cos θ45-101 = 139,2306 cos (90g 89c17cc) = -19,8522 m

Δy45-101 = d0 sin θ45-101 = 139,2306 sin (90g 89c17cc) = 137,8080 m

Δz45-101 =13,9337 m

                        5. Calculul coordonatelor rectangulure spatiale ale punctului nou 101

 

x101 = x45 + Δx45-101 = 1735,43-19,8522= 1715,5778 m

y101 = y45 + Δy45-101 = 2351,12 + 137,8080 =2488,928 m

z101 = z45 + Δz45-101 = 164,55 + 19,8522 =184,4022 m









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Harti sinfitosociologice (fitosociologice integrate)
Irlanda – Insula de Smarald - Prezentare generala
Evolutia geografiei si cresterea caracterului sau activ
Carpatii Meridionali - grupa Bucegi
Aprecieri asupra conexiunilor geografiei cu alte stiinte
Campia Romana Centrala
Elementele hartilor topografice
CADRUL REGIONAL



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu