Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » informatica
ETAPELE DE REALIZARE A UNUI SISTEM INFORMATIC IDENTIFICAREA CERINTELOR SISTEMULUI ( MODELUL AFACERILOR )

ETAPELE DE REALIZARE A UNUI SISTEM INFORMATIC IDENTIFICAREA CERINTELOR SISTEMULUI ( MODELUL AFACERILOR )





ETAPELE DE REALIZARE A UNUI SISTEM INFORMATIC IDENTIFICAREA  CERINTELOR  SISTEMULUI ( MODELUL  AFACERILOR )

            La  nivelul acestui proces (etape) analistii/ proiectantii de sistem vor avea in atentie definirea ariei  de cuprindere a sistemului , iar in cadrul acesteia  identificarea  cerintelor  sistemului.

            Cerintele sistemului informational pot fi grupate  astfel :

            a)functionale

            b)nonfunctionale

            a) Cerintele functionale: regrupeaza multitudinea situatiilor  de informare, raportare, necesare managerilor sau celorlalte categorii de utilizatori finali.

Exemple  de cerinte functionale:

            -situatia  stocurilor  existente

            -situatia  facturilor emise  si  neincasate 

            -situatia  productiei  realizate

            -gradul de ocupare  a capacitatilor de productie sau de casare pt. unitati hoteliere

            -lansarea comenzilor  in fabricatie

            -livrarea  produselor  finite comandate

           

            b)Cerinte  nonfunctionale : cerinte ce exprima performanta  sistemului cum ar fi :

            -viteza de raspuns  a sistemului la solicitarile  utilizatorilor

            -forma  de prezentare

            -aspecte cu privire  la confidentialitatea si integritatea  datelor  din cadrul              sistemului

 

Cerintele  sistemului pot fi identificate  in mai multe modalitati :

            -tehnica  interviului  ( pregatirea , desfasurarea, incheierea )

            -tehnica  chestionarelor

            -tehnica participarii directe la efectuarea  de lucrari

            -tehnica documentarii directe

TEHNICA INTERVIULUI :  

            Situatia sistemului existent va fi identificata  si prezentata in diferite  forme (variante de lucru) concretizate apoi prin modelul afacerilor.

            Pentru surprinderea  cerintelor si modelarea afacerilor se poate recurge la diagrama cazurilor de utilizare  care poate fi de forma :


Rol

Oval: Denumirea cazului de utilizare


                               Participare

Actor

            Definitia cazului de utilizare ( C.U.)

Cazul de utilizare este interpretat ca un  serviciu (prestatie) pe care o poate oferii un sistem, subsistem, entitate unui utilizator oarecare.

Multitudinea serviciilor (prestatiilor) pe care le poate oferii un sistem entitatilor  externe (utilizatorilor)  definesc functionalitatea sistemului.

Actorul poate apare ca o P.F. sau un subsistem, dispozitiv oarecare din afara  sistemului ce ofera  servicii. P.F.sau dispozitivul ( un cititor de coduri de bare – scaner ).

            In functie de rolul jucat, de actorul oarecare, si actorul va purta un nume oarecare.

Interfata dintre actori si cazul de utilizare oferit de sistem poarta denumirea de participare ( colaborare )si va fi inteleasa la modul implicit, motiv ptr. care interfata de cele mai multe ori nici nu se precizeaza .

OBS :  Sistemul ce utilizeaza sau presteaza servicii va fi privit de catre actori ca o cutie neagra deci pe actor nu-l intereseaza ce contine sistemul ci doar ce poate sa-i ofere sistemul.

Exemple  de C.U. :                                                  Denumirea C.U.


Functionar comercial


                                                            Sistemul comercial cu activitati

                                                       transpuse pe calculator

·       Un actor poate participa  la unul sau mai multe cazuri de utilizare.

            Exemplu :

REFUZA   PRODUSUL

 


·       La un caz  de utilizare poate sa participe  unul sau doi actori

Exemplu :

Inscriere  la admitere

 


           


           candidat                                                          secretara facultatii

           

OBS :  Nu intotdeauna o activitate, operatie reprezinta si un caz de utilizare.Cazul de utilizare trebuie sa aiba o finalitate  bine  definita.

EX :Faptul ca secretara facultatii ofera candidatului la admitere un formular de inscriere  nu reprezinta  un caz de utilizare, ci este o operatie, activitate in cadrul cazului de utilizare -inscriere la facultate.

·       In situatia  in care avem de a face cu mai multe cazuri de utilizare ce fac parte  din acelasi  sistem se obisnuieste ca acele cazuri de utilizare sa fie notate intr-un chenar.

            Exemplu :Presupunem situatia in care un client oarecare doreste sa efectueze anumite operatii la un bancomat. Bancomatul  ca atare va apare ca o cutie neagra (un sistem) ce poate sa ofere servicii :

1. retragere de numerar

2. consultare sold

3. efectuari de plati

            Intr-o astfel de situatie multitudinea serviciilor oferite de sistemul  bancomat definesc functiile sistemului bancomat, iar clientul bancomatului este extern sistemului si-l  intereseaza doar ce servicii i se pot oferii.

SISTEM  BANCOMAT


Alimentare bancomat

 
                                                                                                              Casier

Efectuare plati

 
                                                                                                              de  

Client bancomat                                                                                banca

- extern  sistemului  bancomat

            Prin analogie  lucrurile pot fi extinse la nivelul unui sistem informatic, in sensul  ca multitudinea cerintelor informationale vor apare drept cazuri de utilizare si vor definii functionalitatea sistemului informatic.

A) RELATII  INTRE  CAZURI  DE UTILIZARE

  Intre  cazuri de utilizare pot fi definite urmatoarele tipuri de relatii :

            a)extensie ( extend )

            b)incluziune ( include )

            c)generalizare

           

            a) Relatia de extensie            -presupune  faptul ca un caz de utilizare oarecare poate antrena/declansa  derularea unui alt caz de utilizare. 

   Exemplul 1:

                                                               < extend >

LIVREAZA  PRODUSUL

 

COMANDA  PRODUS

 


functionar comercial

In aceasta situatie cu ,,comanda  produs ‘’ se extinde cu caz de utilizare ’’livreaza  produsul  comandat ‘’ insa extinderea va fi conditionata de indeplinirea  unei  anumite  conditii.

In aceasta situatie conditia de extindere este ca produsul solicitat prin  comanda sa fie  disponibil  pe stoc.

   Exemplul 2 :  Presupune  urmatoarele  cazuri de utilizare de forma :


                        <extend >                                               < extend>


            -                      

functionar comercial

OBS : Cazurile de utilizare se refera la vanzari prin  comenzi telefonice.

            Pe baza relatiilor  de extindere se pot adauga  noi functii sistemului, se poate  rationaliza sau simplifica sistemul de referinta.

            In acest mod pot fi incluse in mod ulterior  in cadrul  sistemului si tratate  multitudinea  situatiilor  de exceptie  ce pot fi intalnite  sau  situatii in care au fost scapate atentiei anumite cazuri de utilizare.

            b) Relatii de incluziune -presupun  faptul  ca executarea unui caz de utilizare oarecare implica utilizarea inainte a unui alt caz de utilizare.

           

            Exemplul 1: Cazul de utilizare - C.U. retragere de numerar-  prin intermediul  unui bancomat implica  efectuarea C.U. consultare sold, iar retragerea de numerar se va finaliza numai in situatia in care clientul  va avea in cont suma  disponibila  solicitata.


Retragere numerar

 
                                                  <include >

Consultare  sold

 


client  bancomat


Exemplul 2 .-presupune urmatoarele cazuri  de utilizare de forma

Expediere produs

 


                                                  < include >


    functionar  comercial

            c) Relatia de generalizare-  implica proprietatea de mostenire si se realizeaza asa cum are loc generalizarea claselor  de obiecte

Exemplu : Presupunem urmatoarele doua  C.U.

                        - asigurare auto

                        - asigurare de viata

            Intr-o  astfel  de situatie analizand cele 2 C.U. poate fi desprinsa concluzia  ca cele 2 C.U. ar putea avea anumite proprietati  si comportament  comun.

            Proprietatile si comportamentul comun al celor 2 C.U. pot defini prin generalizare, alte C.U. cu denumirea de ASIGURARE  de forma:


Asigurare de viata

 

Asigurare  auto

 
           

            B) RELATII INTRE ACTORII CAZURILOR DE UTILIZARE

 

            a). Relatia de generalizare – in aceasta situatie se va face apel la generalizare pe baza proprietatii de mostenire.

           

Exemplul 1.  Presupunem urmatoarele 2 C.U. cu actorul corespunzator.

Stabilire  strategie  preturi

 
Manageri de vanzari


           

Preluare  comenzi  telefonice

 


      


Functionar  comercial

            In virtutea faptului ca functionarul comercial apare ca un actor  specializat  orientat  pe primirea  comenzilor  telefonice  si totodata subordonat actorului manager de vanzari, in lipsa functionarului comercial prin generalizare inseamna ca rolul functionarului comercial poate fi preluat si jucat, executat de catre managerul de vanzari.

Exemplul 2. Presupunem urmatoarele 2 categorii de actori :

1. client bancomat

2. client de ghiseu

            Presupunem  ca cei 2 clienti apartin  aceleiasi unitati bancare.Intr-o astfel de situatie  prin generalizare poate fi definit un actor cu denumirea de ‘’client’’, de forma :


                                             Client  banca


    Client                                                                                       client ghiseu

bancomat

DESCRIEREA  C.U.

            In practica  se obisnuieste ca fiecare C.U. sa  comporte o anumita descriere.

Exemplu : Ptr. C.U. imprumut carte-de la o biblioteca universitara .

            Descrierea acestui C.U. ar insemna  o prezentare a modului de derulare a activitatii imprumutului de carte catre cititori (studenti):

            -denumire C.U. :imprumut  carte

            -punct initial : inregistrare imprumut

            -punct final : carte imprumutata

            -actori : bibliotecar,

            -descrierea C.U. :-cititorul se prezinta la biblioteca solicitand o carte. Bibliotecarul solicita legitimatia de acces  si verifica :

·       daca legitimatia este expirata

·       daca cititorul nu a depasit un nr. de carti prestabilit admis

·       daca cititorul nu este penalizat

·       daca cititorul are drept de imprumut se precizeaa titlul cartii solicitate, iar bibliotecarul verifica existenta acestei carti in fondul de carte al bibliotecii si daca nu exista i se da un mesaj corespunzator cititorului , iar daca exista verifica starea cartii  disponibila /imprumutata.

                  Daca este disponibila se inregistreaza imprumutul si operatiile implicate apoi se imprumuta cartea cititorului.

                  Daca nu este disponibila se verifica scadenta ( data restituirii ) si cititorul va fi reprogramat.

            Din descrierea cazurilor de utilizare vor fi desprinse  o serie de informatii ce vor fi folosite ptr. :

1. identificarea claselor de obiecte din domeniul de preocupare

2. identificarea anumitor  activitati si operatii pt. care vor fi elaborate diferite tipuri de diagrame ( de stare, de secvente, de colaborare )

3. C.U. vor constitui un mijloc , punct de referinta pt. tot ciclul de viata al sistemului informatic.






.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Notiuni de software
RAZBOI INFORMATIONAL
ELEMENTE DE ECONOMIA INFORMATIEI
Structuri arborescente combinationale pentru inmultirea binara
ATESTAT INFORMATICA FIRMA DE INCHIRIERI AUTO ‘TOP_CARS_RENT’
Sisteme integrate
Algoritmul FFT bazat pe segmentarea in timp
Notiunea de sistem informational





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu