Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » informatica » calculatoare
Reptile - proiect Atestat si Mediul de programare SWiSHmax

Reptile - proiect Atestat si Mediul de programare SWiSHmax






Liceul Teoretic “Ioan Slavici” Panciu

Reptile


- Atestat -

I.               Prezentare generala

Ø              1.Prezentare generala

Proiectul se numeste „Reptile”. In acest proiect gasim informatii utile despre reptile, despre modul de viata, despre modul de hranire si despre originea acestor interesante si neintelese fiinte de pe Terra.

Ø                 2.De ce ati ales aceasta tema?

Am ales aceasta tema „Reptile”, deoarece intotdeauna am fost interesat sa aflu cat mai multe despre reptile, despre cum ne influienteaza viata si despre beneficiile care le avem dupa urma acestora.

Ø                 3.De ce ati ales acest limbaj?

Am ales acest program SWiSHmax deoarece este o noua solutie in familia SWiSHzone pentru autorii de flash-uri. Daca doresti sa creezi uluitoare si ametitoare efecte flash fara sa utilizezi Flash™, atunci SWiSHmax este ceea ce cauti. Este un program cu multe optiuni asa cum se poate observa in capitolul doi al dosarului cu un meniu usor de accesat ceea ce reprezinta pentru noi mai putin timp pierdut , mai multe animatii in proiect care il fac mult mai interesant intr-un mod mai simplu.

II. Mediul de programare SWiSHmax

Ø                 1.Introducere

SWiSHmax este o noua solutie in familia SWiSHzone pentru autorii de flash-uri. Daca doresti sa creezi uluitoare si ametitoare efecte flash fara sa utilizezi Flash™, atunci SWiSHmax este ceea ce cauti.

La lansarea in executie a programului SWiSHmax se va deschide o fereastra cu un meniu care permite efectuarea unor actiuni precum:

·   crearea unui nou fisier;

·   crearea unui nou fisier dintr-un template;

·   deschiderea unui fisier existent;

·   deschiderea ultimului fisier editat.

Interfata programului SWiSHmax este alcatuita din urmatoarele componente care asigura deplasarea si orientatrea usoara a utilizatorului:

·   Meniul principal;

·   Paleta de unelte;

·   Bare de unelte ce includ bara de unelte Standard, Insert si Control;

·   Paneluri ce includ panelul Movie, Timeline, Outline, Layout si Text;

·  

Bara de unelte standard

 

Meniul principal

 

Bara de unelte Insert

 

Bara de unelte Control

 
Bara de Stare.



Ø                 2. Componentele programului SWiSHmax

2.1. Meniul principal se gaseste in partea de sus a ferestrei aplicatiei SWiSHmax. De aici se pot selecta comenzi si optiuni. Multe din comenzile si optiunile din acest meniu pot fi accesate si din barele de unelte.

Submeniurile acestui meniu sunt: 

2.2. Barele de unelte asigura accesul rapid la comenzi, optiuni si setari. Fiecare bara de unelte are un numar de iconite pe ea.

Barele de unelte pot fi :

·         Bare care ,,plutesc” pe fereastra aplicatiei SwishMax;

·         Bare ancorate in jurul ferestrei aplicatiei SwishMax.

Barele de unelte sunt: • Standard   • Grouping

                                            • Insert        • Export

                                                • Control     • Customize

Bara de unelte standard cuprinde urmatoarele comenzi, in ordinea din imaginea de mai jos: 


• New       • Cut                       • Send Bacward      • Redo

• Open      • Copy                    • Bring to Front      • Context-sensitive help

• Save       • Paste                     • Send to Back       • Help Topics

• Find        • Bring Forward     • Undo

Bara de unelte Insert cuprinde umatoarele comenzi:

• Insert scene        • Insert Content

• Insert Text          • Insert Button

• Insert Sprite        • Insert Image

Bara de unelte Control cuprinde urmatoarele comenzi:


• Stop                    • Rewind                   • Go to End

• Play                     • Step Back

• Play timeline       • Preview Frame

• Play Effect          • Step Forward

Bara de unelte Grouping cuprinde urmatoare comenzi:


• Group as Group         • Ungroup                        • Convert to Letters

• Group as Button        • Convert to Button         • Break into Triangles

• Group as Sprite         • Convert to Sprite           • Break into Polygons

• Group as Shape         • Convert to Shapes

Bara de unelte Export cuprinde urmatoarele comenzi:


• Export to SWF         • Export to AVI

• Export to HTML      • Test in Browser

• Export to EXE          • Test in Player

2.3. Casuta de unelte contine unelte care determina ce face Swish cand facem click si tragem mouse-ul pe suprafata de lucru. Dupa folosire unealta folosita ramane activa pana o alta unealta este selectata. Casuta de unelte cuprinde urmatoarele unelte:


 • Select

 

• Reshape



• Fill Transform

• Motion Path

• Line

• Pencil

• Bezier

 • Text

• Ellipse / Circle


• Rectangle / Square


• Auto Shapes     

• Pan                     


 • Zoom

2.4. Panelurile de control sunt ferestre care permit modificarea diferitelor optiuni si setari. Panelurile programului SWiSHmax sunt urmatoarele:

·                     Layout  - arata cum sunt aranjate obiectele in spatiul de lucru;

 

                        

·                     Outline  - arata o vedere de ansamblu asupra intregii structuri a fisierului creat;

 

·                     Timeline  - contine proprietatile legate de timp ale scenei. Scena este alcatuita dintr-o serie de frame-uri in acelasi fel in care un film este alcatuit din mai multe frame-uri. Panelul Timeline este o reprezentare vizuala a frame-urilor cu primul frame la stanga si ultimul la dreapta.

 

·                     Movie  - contine proprietati comune intregului filmulet (fisier) creat;

 

·                     Object  - arata proprietatile obiectului selectat.Continutul si titlul acestui panel depinde de obiectul selectat (daca exista);

 

·                     Script  - cuprinde evenimentele si actiunile pentru scena sau obiectul curent selctat;

 

·                     Transform  arata cum pozitia, marimea si unghiul de rotatie al axelor X si Y ale obiectului curent pot fi alterate;

·                     Tint  - permite editarea culorii unui obiect dat. Aceasta este folositoare in modul 'Preview Frame', permitand editarea cu usurinta a culorii efectului current selectat;

·                     Content  - arata tot materialul disponibil utilizarii in filmulet. Materialul este divizat in Sunete, Imagini si Sprite-uri;

·                     Align  permite obiectelor multiple sa fie aliniate, distribuite, spatiate si modificate;

·                     Guides – sunt facilitati care permit utilizatorului sa marcheze puncte de aliniere verticala sau orizontala;

·                     Export – permite controlarea generarii fisierului .swf pentru comenzile Test in Player si Export SWF, dar si amandoua fisierele .swf si .htm pentru comenzile Test in Player siand Export HTML.

III. Prezentarera aplicatiei

Ø     1. Suport teoretic

·         Date despre reptile

Reptilele alcatuiesc o grupa de animale foarte diverse, reprezentate pe fiecare continent, cu exceptia Antarcticii. Cele mai bine cunoscute reptile sunt probabil serpii si soparlele, pur si simplu pentru ca au o arie de raspandire mai mare decat crocodilii, broastele testoare si tuatara, care intra totusi si ele in clasa Reptilia. Adevarul este ca multi oameni nici nu stiu ca broastele testoase sunt reptile. Au fost descrise peste 7.000 specii de reptile, majoritatea traind in regiunile tropicale si sub-tropicale.

Reptilele sunt aproape intotdeauna usor de identificat, datorita unor caracteristici comune care le deosebesc cu usurinta de alte animale terestre sau semi-terestre. Cel mai evident semn ca un animal este reptila il constituie pielea cu solzi care ii acopera cea mai mare parte a corpului. Toate reptilele au un tip de solzi, iar unele au ajuns chiar sa isi dezvolte acesti solzi pentru scopuri specifice. Carapacea unei broaste testoase este pur si simplu alcatuita dintr-un grup de solzi mariti si intariti, care au evoluat pentru a-si proteja 'proprietarul'. Alte reptile au solzii atat de mici, incat nici macar nu se pot vedea cu ochiul liber.

Toate reptilele sunt vertebrate si respira aer (chiar si cele care petrec in apa o mare parte a vietii). Aproape toate au patru membre, desi in cazul serpilor si al unor soparle aceste membre nu sunt, de obicei, vizibile. De asemenea, sunt animale amniotice, ceea ce inseamna ca embrionul care se dezvolta este protejat de o serie de membrane si o cochilie dura, care impiedica oul sa se usuce, oferindu-i in acelasi timp o forma de protectie impotriva animalelor de prada.

Intr-o oarecare masura, reptilele se definesc si prin caracteristicile pe care NU le au, la fel de bine ca si prin cele pe care le au. Spre deosebire de mamifere si pasari, care au evoluat tot din reptile, animalele din clasa Reptilia sunt in cea mai mare parte incapabile sa isi regleze temperatura propriului corp si, in acest scop, depind de conditiile de mediu. De asemenea, reptilele nu au blana sau pene.

·         Evolutia reptilelor



Reptilele se numara printre cele mai vechi animale terestre de pe Pamant. Primele reptile, in forma pe care o cunoastem astazi, au evoluat din amfibieni, in urma cu aproximativ 250-300 milioane ani, si s-au inmultit rapid, devenind cele mai raspandite animale terestre ale epocii respective. Primele reptile aveau probabil destul de multe caracteristici in comun cu cele contemporane: o piele groasa, care nu lasa sa treaca apa si le ajuta sa retina umiditatea; se inmulteau prin oua, care puteau sa se dezvolte in climate calde. Aceste forme de adaptare le-au permis sa isi completeze intregul ciclu de viata pe uscat, nu in apa. Ca urmare, au reusit sa colonizeze foarte rapid aproape toate mediile terestre de pe planeta.



Reptilele pe care le cunoastem astazi reprezinta o parte foarte mica din numarul acelor fapturi primitive, dintre care foarte multe au evoluat rapid in alte directii. Fosilele descoperite arata ca anumiti dinozauri si rudele lor, de exemplu, erau descendentii reptilelor primitive - si nu invers. Cu timpul, grupurile de reptile s-au diversificat rapid, iar reptilele asemanatoare cu mamiferele au aparut relativ repede. Descoperirea celebrei fosile de Archaeopteryx in 1861 a demonstrat ca pasarile au evoluat si ele tot din acele reptile primitive.

·         Reproducerea reptilelor

Reptilele se reproduc la fel ca toate celelalte vertebrate. Inainte de imperechere, multe specii de reptile se angajeaza in ritualuri de curtare elaborate, care pot dura ore sau chiar zile intregi. Diversitatea acestor comportamente din perioada imperecherii este foarte mare si variaza enorm de la un ordin la altul sau chiar si in interiorul aceluiasi ordin. Masculul de soparla isi poate schimba culoarea sau isi ridica niste falduri speciale de piele, dispuse in jurul gatului. Exista serpi care initiaza un adevarat dans, cu miscari complexe de incolacire si urmarire. Broastele testoase isi mangaie potentialul partener cu membrele anterioare, iar crocodilii si aligatorii incep sa maraie de obicei, pentru a arata ca sunt gata sa se imperecheze. Masculii multor specii etaleaza anumite comportamente menite sa intimideze alti masculi, dar si sa atraga femelele. Imperecherea in sine poate fi o chestiune greoaie si incomoda, in special la speciile mari de broaste testoase si crocodili, care sunt mai putin bine echipate pentru miscari agile pe uscat. Broastele testoase marine se imperecheaza de obicei in ocean, caci apa le ajuta sa isi sustina corpurile greoaie.

Majoritatea reptilelor sunt ovipare, ceea ce inseamna ca depun oua. In lumea reptilelor exista mai multe metode de a depune oua. Unele specii depun, pur si simplu, o cantitate de oua care sunt lasate sa se dezvolte pe cont propriu, de obicei in locuri adapostite, in cuiburi bine protejate si ascunse sub pamant sau in nisip. Broastele testoase marine, testoasa verde in special, vin la tarm sa isi depuna ouale in nisip, unde sunt lasate singure. La alte specii, de exemplu la piton sau crocodil, femela isi pazeste aprig cuibul, petrecandu-si perioade indelungate de timp in apropierea oualor sau incolacita peste acestea, gata sa se lupte cu orice potential pradator.

Multe alte specii de reptile sunt ovovivipare, ceea ce inseamna ca embrionul se dezvolta in cochilii subtiri de ou, pastrate de mama in interiorul corpului. Coaja oului crapa chiar inainte de nastere, deci oul ca atare nu este depus niciodata in mediul extern. Ca urmare, multe specii ovovivipare par sa nasca pui vii. Fenomenul de ovoviviparitate se intalneste pe scara larga la multe specii de soparle si serpi.

Ø     2. „Reptile” – prezentare

2.1. Prezentarea interfetei

In cele ce urmeaza va voi prezenta principalele componente ale aplicatiei de fata.

Bara de titlu  cuprinde pe langa titlul aplicatiei si doua butoane cu optiuni de:

 

- revenire la pagina principala;

 

- parasire program.

Meniul  (Cuprinsul) aplicatiei este amplasat in partea stanga a ferestrei. El este structurat pe mai multe capitole si subcapitole care asigura deplasarea si orientarea usoara a utilizatorului.

Meniu (Cuprins)             Bara de titlu           Titlu subcapitol


Informatia aferenta                                        Imaginea aferenta

2.2. Structura detaliata a continutului

·         Date despre reptile

Reptilele alcatuiesc o grupa de animale foarte diverse, reprezentate pe fiecare continent, cu exceptia Antarcticii. Cele mai bine cunoscute reptile sunt probabil serpii si soparlele, pur si simplu pentru ca au o arie de raspandire mai mare decat crocodilii, broastele testoare si tuatara, care intra totusi si ele in clasa Reptilia. Adevarul este ca multi oameni nici nu stiu ca broastele testoase sunt reptile. Au fost descrise peste 7.000 specii de reptile, majoritatea traind in regiunile tropicale si sub-tropicale.

Reptilele sunt aproape intotdeauna usor de identificat, datorita unor caracteristici comune care le deosebesc cu usurinta de alte animale terestre sau semi-terestre. Cel mai evident semn ca un animal este reptila il constituie pielea cu solzi care ii acopera cea mai mare parte a corpului. Toate reptilele au un tip de solzi, iar unele au ajuns chiar sa isi dezvolte acesti solzi pentru scopuri specifice. Carapacea unei broaste testoase este pur si simplu alcatuita dintr-un grup de solzi mariti si intariti, care au evoluat pentru a-si proteja 'proprietarul'. Alte reptile au solzii atat de mici, incat nici macar nu se pot vedea cu ochiul liber.

Toate reptilele sunt vertebrate si respira aer (chiar si cele care petrec in apa o mare parte a vietii). Aproape toate au patru membre, desi in cazul serpilor si al unor soparle aceste membre nu sunt, de obicei, vizibile. De asemenea, sunt animale amniotice, ceea ce inseamna ca embrionul care se dezvolta este protejat de o serie de membrane si o cochilie dura, care impiedica oul sa se usuce, oferindu-i in acelasi timp o forma de protectie impotriva animalelor de prada.

Intr-o oarecare masura, reptilele se definesc si prin caracteristicile pe care NU le au, la fel de bine ca si prin cele pe care le au. Spre deosebire de mamifere si pasari, care au evoluat tot din reptile, animalele din clasa Reptilia sunt in cea mai mare parte incapabile sa isi regleze temperatura propriului corp si, in acest scop, depind de conditiile de mediu. De asemenea, reptilele nu au blana sau pene.

·         Evolutia reptilelor

Reptilele se numara printre cele mai vechi animale terestre de pe Pamant. Primele reptile, in forma pe care o cunoastem astazi, au evoluat din amfibieni, in urma cu aproximativ 250-300 milioane ani, si s-au inmultit rapid, devenind cele mai raspandite animale terestre ale epocii respective. Primele reptile aveau probabil destul de multe caracteristici in comun cu cele contemporane: o piele groasa, care nu lasa sa treaca apa si le ajuta sa retina umiditatea; se inmulteau prin oua, care puteau sa se dezvolte in climate calde. Aceste forme de adaptare le-au permis sa isi completeze intregul ciclu de viata pe uscat, nu in apa. Ca urmare, au reusit sa colonizeze foarte rapid aproape toate mediile terestre de pe planeta.

Reptilele pe care le cunoastem astazi reprezinta o parte foarte mica din numarul acelor fapturi primitive, dintre care foarte multe au evoluat rapid in alte directii. Fosilele descoperite arata ca anumiti dinozauri si rudele lor, de exemplu, erau descendentii reptilelor primitive - si nu invers. Cu timpul, grupurile de reptile s-au diversificat rapid, iar reptilele asemanatoare cu mamiferele au aparut relativ repede. Descoperirea celebrei fosile de Archaeopteryx in 1861 a demonstrat ca pasarile au evoluat si ele tot din acele reptile primitive.

·         Reproducerea reptilelor

Reptilele se reproduc la fel ca toate celelalte vertebrate. Inainte de imperechere, multe specii de reptile se angajeaza in ritualuri de curtare elaborate, care pot dura ore sau chiar zile intregi. Diversitatea acestor comportamente din perioada imperecherii este foarte mare si variaza enorm de la un ordin la altul sau chiar si in interiorul aceluiasi ordin. Masculul de soparla isi poate schimba culoarea sau isi ridica niste falduri speciale de piele, dispuse in jurul gatului. Exista serpi care initiaza un adevarat dans, cu miscari complexe de incolacire si urmarire. Broastele testoase isi mangaie potentialul partener cu membrele anterioare, iar crocodilii si aligatorii incep sa maraie de obicei, pentru a arata ca sunt gata sa se imperecheze. Masculii multor specii etaleaza anumite comportamente menite sa intimideze alti masculi, dar si sa atraga femelele. Imperecherea in sine poate fi o chestiune greoaie si incomoda, in special la speciile mari de broaste testoase si crocodili, care sunt mai putin bine echipate pentru miscari agile pe uscat. Broastele testoase marine se imperecheaza de obicei in ocean, caci apa le ajuta sa isi sustina corpurile greoaie.

Majoritatea reptilelor sunt ovipare, ceea ce inseamna ca depun oua. In lumea reptilelor exista mai multe metode de a depune oua. Unele specii depun, pur si simplu, o cantitate de oua care sunt lasate sa se dezvolte pe cont propriu, de obicei in locuri adapostite, in cuiburi bine protejate si ascunse sub pamant sau in nisip. Broastele testoase marine, testoasa verde in special, vin la tarm sa isi depuna ouale in nisip, unde sunt lasate singure. La alte specii, de exemplu la piton sau crocodil, femela isi pazeste aprig cuibul, petrecandu-si perioade indelungate de timp in apropierea oualor sau incolacita peste acestea, gata sa se lupte cu orice potential pradator.

Multe alte specii de reptile sunt ovovivipare, ceea ce inseamna ca embrionul se dezvolta in cochilii subtiri de ou, pastrate de mama in interiorul corpului. Coaja oului crapa chiar inainte de nastere, deci oul ca atare nu este depus niciodata in mediul extern. Ca urmare, multe specii ovovivipare par sa nasca pui vii. Fenomenul de ovoviviparitate se intalneste pe scara larga la multe specii de soparle si serpi.

·         Genus

Reptilele traiesc pe glob de milioane de ani: unele au aparut chiar inaintea dinozaurilor. Dimensiunile lor variaza de la soparle micute pana la crocodili uriasi si pot trai aproape oriunde, din regiunile desertice pana in ocean. Se hranesc cu o multitudine de animale, de la insecte mici pana la mamifere mari. Desi cele mai multe sunt inofensive, unele pot fi mortale.

                Soparle

Soparlele sunt probabil cele mai raspandite, mai de succes si mai variate specii de reptile care traiesc in prezent. Apartin ordinului Squamata, pe care il impart cu serpii: in total peste 4.000 de specii structurate in aproximativ 26 familii au fost descrise in intreaga lume, in orice tip de mediu, cu exceptia climatului polar. Soparlele variaza mult ca dimensiuni, de la mai putin de 2 cm - cum este gecko-ul pitic - la peste 3 metri - cum este dragonul (sau varanul) de Komodo. Soparlele traiesc intr-un habitat extrem de divers, practic in orice mediu, de la cel arboricol la cel desertic, mananca orice, de la insecte la capre si, in anumite cazuri, isi pot schimba chiar culoarea pentru a se camufla in peisaj sau pot sa zburde prin frunzisul padurii folosindu-se de niste falduri de piele special adaptate, ca de niste parasute.

Soparlele se disting de serpi in principal prin prezenta picioarelor, desi exista si alte deosebiri, mai putin evidente: soparlele au deschizaturi pentru urechi, pleoape mobile si maxilare mult mai putin flexibile. Majoritatea soparlelor au patru picioare cu cate cinci degete fiecare, desi exista si specii de soparle fara picioare, care si-au pierdut membrele exterioare. Soparlele sunt renumite pentru iuteala lor si capacitatea de a se catara sau de a alerga peste orice obstacol din drumul lor, ceea ce le ajuta sa evite multi pradatori. De asemenea, cand sunt amenintate, multe specii pot sa isi lase coada in 'mainile' atacatorului. Desi in general sunt inofensive, multe specii sunt gata sa muste, ba chiar destul de dureros, cand sunt capturate. Doua specii, soparla mexicana si monstrul Gila, sunt veninoase, la fel ca multe specii de serpi, desi reprezinta un pericol relativ mic pentru om.

                   

                   

                    Serpi

                   

                    Strans inruditi cu soparlele, serpii sunt usor de recunoscut pentru ca au corpul alungit, lipsit de membre, o forma care ii deosebeste de majoritatea reptilelor. Anumite specii de serpi au pastrat urme interne ale membrelor posterioare, in special sarpele boa si pitonul. Din cauza corpului neobisnuit de lung si de ingust, serpii au o alcatuire interna foarte diferita de a altor reptile. Au coloana vertebrala foarte lunga, cu multe perechi de vertebre. Au o acuitate vizuala foarte buna si, desi nu aud ca si mamiferele, pot sa detecteze vibratiile de joasa frecventa prin pamant, semnale care ii avertizeaza cand se apropie un alt pradator sau o potentiala prada.

                    Ca si soparlele, serpii au aspecte foarte diferite si s-au adaptat astfel incat traiesc in aproape orice nisa ecologica, exceptie facand doar regiunile polare. Majoritatea celor aproximativ 3.000 de specii de serpi sunt neveninoase si isi folosesc coltii indreptati catre inapoi pentru a apuca prada. Multe specii isi sufoca prada incolacindu-se foarte strans in jurul acesteia, in special serpii constrictori care vaneaza animale foarte agile sau foarte mari.

                    Aproximativ doua treimi dintre serpi apartin unei singure familii, Colubridae, care include mai ales serpii obisnuiti, inofensivi, ca de pilda sarpele de casa, sarpele inelat si sarpele jartiera. Desi mici la numar, serpii veninosi sunt si ei raspanditi in intreaga lume, cu precadere in regiunile tropicale, si sunt echipati cu colti special adaptati, pe care ii folosesc pentru a injecta veninul in prada. Cei mai periculosi serpi veninosi apartin familiilor de vipere si cobre.

                   

                    Broaste testoase

Broastele testoase apartin ordinului Chelonia, unul dintre cele mai vechi ordine de reptile. Testoasele primitive au evoluat cu peste 200 milioane ani in urma, aproximativ in perioada cand au aparut primii dinozauri. Multe familii s-au schimbat foarte putin de atunci incoace. Broastele testoase sunt animale distinctive, cu maxilare in forma de cioc, lipsite de dinti, si carapace dure, alcatuite din placi osoase care se suprapun. Broastele testoase de apa au adesea picioare cu degete membranate si carapacea cu profilul mai jos, pentru a inota mai usor. In schimb, speciile terestre au picioarele mai greoaie si carapacea de forma rotunjita, ca un dom.

                    In lume exista peste 300 specii de broaste testoase, multe dintre acestea traind in mediul acvatic sau in apropierea acestuia. Cele mai celebre exemple sunt probabil testoasele marine, desi cele mai multe dintre testoase sunt asociate cu apa dulce sau cu un stil de viata in intregime terestru. Indiferent unde traiesc, toate broastele testoase respira aer si depun oua pe uscat. Desi oamenii considera ca testoasele sunt animale pasnice, multe sunt carnivore si mananca orice, de la mici nevertebrate la pesti sau chiar animale mai mari. Unele specii, de pilda extraordinara matamata din America de Sud, si-au dezvoltat forme sofisticate de camuflaj, care le ajuta sa prinda pesti intr-un mod mai eficient. Altele insa traiesc la nivelul reputatiei de animale lente si pasnice, si isi petrec viata pascand alene…

                    Broastele testoase sunt foarte pretuite pentru carnea si ouale lor, in multe parti ale lumii. Din acest motiv, multe specii au ajuns sa fie amenintate de disparitie, fiind vanate in numar mare. Alte doua motive importante pentru scaderea numarului de exemplare sunt micsorarea habitatului lor natural, din cauza actiunilor omului, dar si faptul ca anumite specii au devenit foarte populare ca animale de companie.

                   

                    Crocodili si aligatori

                   

                    Se cunosc numai 23 specii de crocodilieni si toate apartin unei singure familii, Crocodylidae, avand in comun multe caracteristici. Usor de identificat dupa corpul puternic, blindat de solzi masivi, si avand un bot alungit si colti fiorosi, toti membrii familiei de crocodili sunt adaptati la stilul de viata acvatic: toti au membre cu degete membranate, nari plasate in partea de sus a botului, pentru a-i ajuta sa respire in apa, si membrane transparente care le protejeaza ochii sub apa.

                    In ciuda acestor asemanari, crocodilii au o remarcabila diversitate de stiluri de viata si de habitate. Aligatorii traiesc numai in cele doua Americi, dar adevaratii crocodili traiesc in toate regiunile tropicale, din Africa pana in Australia. Un al treilea grup (gavialii) traieste numai in sudul si estul Asiei.

                    Desi diversele specii difera mult ca marime, toti crocodili adulti sunt animale mari, care pot avea de la 1,7 metri in cazul caimanului pitic pana la peste 7 metri, in cazul crocodilului de apa sarata. Din cauza marimii si vitezei cu care se deplaseaza in apa, sunt pradatori periculosi, indiferent de zona unde traiesc. Cand sunt mici, se hranesc de obicei cu pesti mici, broaste si insecte, dar adultii ataca pesti mari, broaste testoase si chiar animale terestre de mari dimensiuni (inclusiv oameni), in special in cazul speciilor mari precum crocodilul de apa sarata sau crocodilul de Nil. Prada este adesea inecata, apoi sfasiata si bucatile sunt inghitite intregi, nemestecate.

                    Crocodilii au un comportament social mult mai complex decat celelalte reptile si sunt adesea animale foarte teritoriale, in special in sezonul de imperechere. Spre deosebire de multe alte reptile, sunt animale foarte vocale si pot scoate o larga diversitate de zgomote: rag, mormaie si chiar 'torc'. Femelele isi protejeaza puii cu mare grija si pot fi cumplit de agresive cu orice intrus. Adesea isi cara puii in gura, pentru a-i apara de pradatori.

                   

                   

               Tuatara

                   

                    Tuatara apartine unui ordin separat de reptile, cu un singur gen, Sphenodon. Desi seamana superficial cu soparlele si are in comun anumite trasaturi cu crocodilenii, are cateva trasaturi anatomice si fiziologice diferite, care o disting evident de alte specii: o a treia pleoapa si chiar un al treilea ochi in centrul craniului, care se vede foarte clar la pui.

                    Tuatara traieste numai pe cateva mici insule din Noua Zeelanda, desi candva a fost o specie foarte raspandita - mai exact in Cretacic, adica acum aproximativ 120 milioane de ani. Traieste printre furtunari, cu care imparte adaposturile. Se hraneste cu insecte, viermi si melci, uneori chiar si cu oua sau pui mici de furtunari. Tuatara nu depaseste decat rareori lungimea de 80 cm si creste foarte incet, atingand maturitatea abia dupa varsta de 20 de ani. Are o longevitate remarcabila - unele specimene au trait in captivitate aproape 80 de ani.



                   

                   

                    Amphisbaeni

                   

                    Membri ai ordinului Squamata, amphisbaenienii sau soparlele inelate sunt reptile neobisnuite, strans inrudite cu serpii si soparlele. Majoritatea celor aproximativ 160 specii nu au membre, care s-au atrofiat complet sau au fost reduse la ramasite interne, desi cateva specii dintr-o familie si-au pastrat membrele anterioare, pe care le folosesc pentru a scormoni in pamant. Se deosebesc de serpi si de soparlele fara membre pentru ca au craniul mic si indesat, coada scurta si un singur plaman dezvoltat, mai exact cel stang.

                    Soparlele inelate traiesc in special in Africa, Orientul Mijlociu si America de Sud, in Europa si America de Nord fiind cunoscute doar foarte putine specii. Cele mai multe dintre ele traiesc in regiuni desertice, cu teren uscat si nisipos, si isi petrec cea mai mare parte a vietii sub pamant. Se hranesc in principal cu mici nevertebrate.

·         Focus – reptile

Varanul de Komodo

Dimensiuni: Pana la125 kg si 3,1 metri lungime

Raspandire: Komodo, Rinca si alte doua insulite din Indonesia

Hranire: Porci, capre, bivoli, caprioare, cai, varani mai mici, chiar si oameni.

Reproducere: Specie ovipara. Depune intre 15 si 40 oua.

Cea mai mare specie de soparla din lume, varanul urias este si una dintre cele mai recente descoperiri in randul reptilelor. Necunoscut oamenilor de stiinta occidentali pana in 1912, varanul urias traieste numai pe cateva insule mici din arhipelagul indonezian, desi rudele sale apropiate din randul soparlelor-monitor sunt raspandite in intreaga lume.

Celebri pentru dimensiunea, puterea si aspectul lor ca de dinozaur, varanii uriasi sunt pradatori abili, care vaneaza adesea chiar si animale de mari dimensiuni. In ciuda aspectului greoi, se pot deplasa incredibil de rapid si pot sa prinda din fuga oameni, porci, caprioare sau capre, care alcatuiesc cea mai mare parte a dietei lor. Au maxilare puternice si gheare care le permit sa ucida rapid. Pe de alta parte, animalele care reusesc sa scape de un atac initial mor totusi ulterior, din cauza infectiilor mortale provocate de bacteriile continute in saliva acestei soparle.

Pitonul verde urias

Dimensiuni: Pana la 1,5m

Raspandire: Padurile tropicale din Papua Noua Guinee, cateva insule indoneziene si extremitatea nord-estica a Australiei.

Hranire: Pasari, soparle, mamifere

Reproducere: Specie ovipara

Frumosul piton verde de arbori este un membru tipic al familiei pitonilor. Nu este atat de mare precum rudele sale gigantice, de exemplu pitonul reticular, dar are aceleasi caracteristici cu acestea: trupul gros, forma tipica a capului si fosele termosensibile din jurul gurii. Dupa cum sugereaza si numele sau, pitonul verde de arbori are un stil de viata aproape exclusiv arboricol, preferand sa se hraneasca, sa bea apa si chiar sa se inmulteasca intre ramurile arborilor, in loc sa coboare pe sol. Desi nu este un sarpe veninos, este echipat cu colti lungi, indreptati inapoi, care strapung penele pasarilor care alcatuiesc principala sa hrana.

Pitonii verzi sunt remarcabili pentru variatiile de culoare, care reflecta probabil regimurile alimentare diferite sau culoarea frunzelor din arborii in care traiesc. Multi adulti au o nuanta de verde iridescent, dar puii sunt adesea de un galben viu. Pitonul verde de arbori devine o specie in pericol de disparitie in salbaticie, caci habitatul sau este distrus prin defrisarea padurilor, insa se poate inmulti in captivitate si este tinut adesea ca animal de companie. Exemplarele prinse in salbaticie sunt renumite pentru agresivitatea lor si pot provoca rani foarte dureroase celor care ii manevreaza imprudent.

Testoasa pieloasa

Dimensiuni: In medie, 700 kg si 1,7 metri lungime. Cea mai mare testoasa pieloasa inregistrata vreodata era un mascul cu greutatea de 916 kg.

Raspandire: In oceanele din intreaga lume. Se intoarce pe plajele nisipoase din regiunile calde pentru a-si depune ouale.

Hranire: In special cu meduze

Reproducere: Specie ovipara. Depune intre 70 si 110 oua.

Testoasa pieloasa este cea mai mare specie de broaste testoase marine care traieste in prezent, dar si una dintre cele mai vechi. Traieste in oceanele din lumea intreaga, de la marginea Cercului Arctic pana in apele Pacificului, in jurul Noii Zeelande. Testoasele pieloase migreaza, strabatand in fiecare an sute de kilometri in cautarea hranei. Masculii speciei nu ies niciodata din apa, dar femelele se intorc pe uscat o data la 3-4 ani, pentru a-si depune ouale. Intr-un singur sezon, este posibil ca o femela sa isi faca pana la zece cuiburi.

Testoasa pieloasa are acest nume datorita carapacei distinctive, care este moale si flexibila, fara placile osoase specifice altor specii de testoase. De asemenea, are inotatoare mai mari si forma mai aerodinamica decat alte specii de testoase marine. Testoasele pieloase traiesc, intr-o forma relativ apropiata de cea contemporana, de peste 60 milioane de ani, dar numarul lor s-a redus drastic in ultimii aproximativ 25 de ani, din cauza braconierilor care le aduna ouale, dar si din cauza distrugerii habitatului lor natural, plajele unde isi faceau cuiburi. Adultii se ineaca adesea dupa ce sunt prinsi in plase de pescuit, iar multe exemplare nu ating nici macar varsta la care se pot reproduce. In lume au mai ramas, in prezent, aproximativ 25.000 testoase pieloase, iar specia este in pragul disparitiei in apele Oceanului Pacific.

Crocodilul de estuar

Dimensiuni: Pana la 7 metri, insa au fost raportate si cateva exemplare mai mari.

Raspandire: In zonele cu ape sarate sau dulci din India pana in sud-estul Asiei, Indonezia, Filipine, Papua Noua Guinee si nordul Australiei.

Hranire: Pesti, mamifere, pasari, broaste testoase, crabi, soparle, maimute si, uneori, chiar si oameni.

Reproducere: Specie ovipara. Depune 40-60 oua.

Uriasul crocodil de estuar sau de apa sarata este cel mai raspandit dintre toti crocodilienii. Traieste in regiunile de coasta din Asia de Sud-Est, Indonezia si Papua Noua Guinee. Probabil ca este cel mai binecunoscut in nordul tropical al Australiei, unde a devenit un adevarat simbol datorita ferocitatii sale, indelungatei interactiuni cu oamenii si recent-descoperitei vocatii sale de vedeta de cinema.

Crocodilii de apa sarata sunt de mult timp o specie amenintata de disparitie, din cauza faptului ca au fost vanati in numar mare pentru pielea lor, iar habitatul lor natural se afla in permanenta scadere. Sunt intalniti acum foarte rar in multe dintre zonele in care traiesc, insa exista inca in numar mare in Australia si Papua Noua Guinee, datorita programelor de inmultire si a altor masuri de protectie a mediului. In ciuda numelui lor, crocodilii de apa sarata pot fi gasiti chiar si la 300 km in interiorul continentului, in ape dulci, mlastini si rauri. Aici sunt adesea vazuti de pescarii si amatorii de plimbari cu barca, pentru care pot reprezenta o amenintare serioasa in lipsa unui comportament prudent si rezervat din partea acestora. Atacurile acestor crocodili sunt rare, insa de obicei fatale, si este un gest de mare imprudenta sa intrati in apa in zonele unde se stie ca traiesc acesti crocodili.

La fel ca toti crocodilienii, crocodilii de apa sarata au un comportament social complex, care determina raspandirea si numarul de exemplare al speciei. Femelele isi protejeaza foarte strict puii, pe care ii cresc pe durata primelor luni de viata, cand acestia sunt foarte vulnerabili.

Tuatara

Dimensiuni: 40-60 cm

Raspandire: Cateva insulite din largul coastelor Noii Zeelande

Hranire: Viermi, melci, greieri. Uneori, oua de pasari sau chiar pui abia iesiti din ou.

Reproducere: Specie ovipara. Depune 5-20 oua.

In ciuda asemanarii sale cu soparlele, tuatara este o reptila unica, incadrata intr-un grup de sine statator. Se cunosc numai doua specii de tuatara, care apartin unui singur gen, Sphenodon. Aceste animale rar intalnite, care duc o viata retrasa, traiesc numai pe aproximativ 30 de insulite din largul coastelor Noii Zeelande, unde impart stancile batute de vanturi cu pasarile marine.

Exemplarele de tuatara traiesc singure in adaposturile pe care uneori le imparte cu vecinii sai, furtunarii (Puffinus tenuirostris), dar pe care le apara impotriva altor membri ai propriei specii. Sunt active in special noaptea, desi uneori stau la soare, in zilele senine, chiar la intrarea in adaposturile lor. Masculii au o creasta impresionanta pe ceafa si pe spate, pe linia coloanei vertebrale. Sunt celebre pentru ca au un al treilea ochi, in regiunea parietala, foarte evident la pui. Acest ochi nu este insa unic in randul reptilelor, fiind intalnit si la cateva specii de soparle. Functia sa este necunoscuta si ochiul ca atare devine invizibil la adulti, fiind acoperit de solzi.

Soparla inelata

Dimensiuni: Pana la 50 cm

Raspandire: Regiunile impadurite din Bolivia, Brazilia, Columbia, Ecuador, Guiana franceza, Guyana, Panama, Peru, Surinam, Trinidad, Venezuela

Hranire: Mici animale nevertebrate

Reproducere: Specie ovipara

Aceste reptile isi petrec cea mai mare parte a vietii sub pamant. In ciuda numelui, nu sunt de fapt soparle, ci apartin unui grup distinct de animale, cu stil de viata asemanator. Ca majoritatea amphisbaenienilor, soparla inelata nu are membre vizibile, iar ochii sai atrofiati sunt aproape complet acoperiti de solzi micuti, transparenti. In timpul zilei isi sapa galerii folosindu-se de capul turtit, cu un craniu extrem de dur.

2.2.3.  Anexe

Acest submeniu cuprinde detalii generale cu privire asupra aplicatiei si a realizatorului acesteia. Pe langa acestea mai cuprinde si o galerie foto cu imagini ale diferitelor specii de reptile.

IV. Utilizarea proiectului in practica

            Proiectul a fost conceput cu scopul de a va da informatii cu privire asupra evolutiei, reproducerii, mediului de viata al reptilelor. Acesta poate fi folosit la orele de biologie pentru ca elevilor sa le fie cat mai usor prezentata lectia despre „Reptile”, profesorul folosindu-se de imagini si de simplisitatea meniului acestei aplicatii, astfel, predand mai usor iar elevii vor putea fi mai atenti.

Bibliografie

www.animalplanet.com

www.animalplanet.ro

www.onlinegallery.ro

www.discovery.ro

ro.wikipedia.org

Cuprins

   I. Prezentare generala2

         1. Prezentare generala..2

         2. De ce ati ales aceasta tema?.2

         3. De ce ati ales acest limbaj?..2

II. Mediul de programare SWISHmax.3

            1. Introducere..3

            2. Componentele programului SWISHmax.4

III. Prezentarea aplicatiei10

            1. Suport teoretic10

            2. „Reptile” – prezentare12

                   2.1. Prezentarea interfetei..12

                   2.2. Structura detaliata a continutului..13

                   2.3. Anexe..29

IV. Utilizarea proiectului in practica.30

Bibliografie.30

           









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu