Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » Istorie
CULTURA IN TARILE ROMANE IN SECOLELE XIV-XVI

CULTURA IN TARILE ROMANE IN SECOLELE XIV-XVI





CULTURA  IN TARILE ROMANE  IN  SECOLELE XIV-XVI                       

In general, se poate vorbi despre o cultura populara si o cultura de curte  (a elitelor). In viata domaniala autarhica, suficienta parca siesi, in care schimbul cu exteriorul este destul de firav, in care deschiderea spre noi orizonturi economice si culturale este mai putin viguroasa, rosturile colectivitatii se implinesc intr-un ritm lent, patriarhal. Intr-o astfel de lume, cartea si stiinta de carte detineau o pondere infima; prezenta acestor factori era legata exclusiv de trebuintele curtii si ale administratiei domnesti precum si de cele ale bisericii.

Intr-o societate analfabeta, in care gandirea era figurativa, comunicarea se baza mai ales pe capacitatea de sugestie a imaginii si pe puterea aproape magica a cuvantului rostit, iar mai tarziu si scris. Pentru perioada 1400-1700, imaginea simbol, prin excelenta, a fost icoana, si prin extensie, pictuar de pe peretii locasurilor de cult.

Literatura se imparte in: 1)  literatura orala care poate fi : - populara  si


    - de curte

                                        2)  literatura scrisa   

 

Literatura orala populara este reprezentata de proverbe, „cantece batranesti”, balade: ex. Miorita, Mesterul Manole, Toma Alimos etc. in care apar figuri indragite de popor.

Literatura orala de curte este reprezentata de prelucrarea unor balade „de curte” (asemanator  cantecelor truverilor din Occident) in care apar figuri de boieri sau domni. De exemplu, balada lui „Radu voda si Dragan” in care se povesteste despre uciderea lui Radu de la Afumati de ceata boierului Dragan (personaj istoric), nemultumit de atitudinea domnului care nu l-a „miluit” asa cum dorea el.

Literatura scrisa (slavo-romana). Limba de cancelarie, cea folosita in biserica              si care se scria in evul mediu romanesc a fost cea slavona cu influente ale limbii medio-bulgare si medio-sarbe.

A existat o literatura redactata in slavona de catre clerici si boieri romani. De exemplu: Imnurile religioase („Pripelile”) care se cantau o data cu psalmii alesi si au fost compuse de Filos, fostul logofat al lui Mircea cel Batran. Intrat in calugarie la manastirea Cozia a primit numele de Filothei. Aceste „Pripeli” se canta si astazi in slujbele Bisericii Ortodoxe Romane.

Printre carturarii straini care au stat o perioada pe teritoriul nostru s-a aflat si Grigore Tamblac. Bulgar de la Tarnovo va ajunge apoi mitropolit al Kievului (1414-1418).

Dar in 1401, Tamblac poposeste in Moldova. La cerera domnului Alexandru cel Bun va scrie in slavona Viata Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava. (Crestin, acestra a fost martirizat de tatari la Cetatea Alba). In lucrare este descrisa viata economica a oraselor de pe litoralul Marii Negre si relatiile cu tatarii. Apoi aducerea moastelor sfantului la de Cetatea Alba la Suceava in 1402. Scena va fi reluata ulterior si pictata de zugravii moldoveni la manastirile Voronet si Sucevita.

Un alt carturar strain care ne-a lasat o insemnata lucrare, dar de data aceasta in limba greaca a fost Gavril Protul de la Muntele Athos, care a calatorit in Tara Romaneasca si la cererea lui Neagoe Basarab a scris intre 1517-1521 Viata Sfantului Nifon II  patriarhul Constantinopolelui.

Acesta venise in Tara Romaneasca in 1504 si va ajunge mitropolit al Tarii Romanesti. Reorganizeaza biserica si infiinteaza episcopia de Buzau in 1504. Intra insa in conflict cu domnul Radu cel Mare (1495-1508) si este silit sa paraseasca tara nu mai inainte insa de a arunca anathema asupra domnului si a tarii. Se retrage la Athos unde moare in 1508.

Lucrarea cea mai insemnata care se elaboreaza acum (1518-1521) este insa cea intitulata Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie. Este cea mai importanta opera originala a literaturii romane redactata in limba slavona (in limba  romana va fi tradusa abia in 1650). Este o adevarata enciclopedie de informatii pentru evul mediu romanesc si,  totodata, primul tratat de diplomatie scris de un roman, implicat el insusi in conducerea statului. Se numara printre cele mai importante scrieri europene ale secolului XVI. In Italia, in aceeasi perioada, Niccolo Machiavelli scria Principele (1513).

Un moment important in cultura veche romaneasca l-a marcat infiintarea, in 1508, a primei tipografii  din Tara Romaneasca la initiativa domnului Radu cel Mare. Scopul infiintarii tipografiei era de a „umple bisericile cu carti”. Pentru aceasta este adus din Muntenegru calugarul Macarie, priceput tipograf.

Macarie tipareste primele trei carti de cult in slavona: un Liturghier (1508), un Octoih (=colectie de cantari bisericesti care se cantau pe 8 glasuri) (1510) si o Evanghelie (1512).

Tiparnita a functionat cu intermitente. La mijlocul secolului XVI (1545-1550)  a fost condusa de mesterul sarb Dimitri Liubavici. In Tara Romaneasca se tipareau si carti  pentru Moldova unde prima tiparnita va aparea abia la mijlocul secolului XVII, in timpul domniei lui Vasile Lupu.

In Transilvania, va aparea o tiparnita la Sibiu in 1530. Aici va fi publicat, in 1534, Catehismul romanesc, prima carte tiparita in limba romana.

Inceputul scrisului in limba romana. Primul inscris in limba romana este scrisoarea lui Neascu din Campulung  adresata judelui Brasovului (1521). Triumful limbii romane in cancelarie se va implini insa pe la mijlocul secolului al XVII, iar in biserica in epoca lui Constantin Brancoveanu si Antim Ivireanu, la sfarsitul secolului al XVII si inceputul secolului XVIII.

Literatura istorica include cronicile de curte elaborate  in secolul al XV-lea. Astfel, la curtea lui Stefan cel Mare s-a elaborat o cronica oficiala care ni s-a pastrat in cinci variante, in timp ce  originalul s-a pierdut.Acestea sunt : Letopisetul anonim (de la Bistrita), Letopisetul de la Putna (care are doua variante) in slavona + trei variante in alte limbi respectiv Cronicile moldo-germana, moldo-polona si moldo-rusa.

Din secolul XV, in Tara Romaneasca s-a pastrat, intr-o varianta rusa, Povestire despre Dracula voievod.

Pentru veacul XVI amintim, pentru Moldova, cronicile slavo-romane precum: Cronica lui Macarie, episcop de Roman (1504-1552) care scrie din porunca domnitorului Moldovei, Petru Rares, si a marelui sau logofat, Teodor Bubuiog. Aceasta cronica este continuata de Eftimie, egumen la manastirea Capriana, care scrie din porunca lui Alexandru Lapusneanu (1541-1554). La randul sau, Azarie, scrie o alta cronica ce nareaza evenimentele de la 1552 pana la inceputul domniei lui Petru Schiopul.

Pentru Tara Romaneasca mentionam cronica lui Balthazar Walther (tradusa in latina) care pastreaza  fragmente din cronica oficiala a logofatului Teodosie Rudeanu. De asemenea, cronica Buzestilor se va pastra in  cronica intitulata Letopisetul Cantacuzinesc.

Literatura juridica este reprezentata  de pravilele slavo-bizantine: Zakonicul (cod de legi) copiat la Targoviste, in 1451 si Syntagma (colectia) lui Matei Vlastares, copiat in Moldova, in 1472.

 

Arhitectura

 

Monumentele de arhitectura ar putea fi impartite, dupa natura lor in mai multe categorii:

1)     arhitectura laica, ce se poate subdivide in a) militara (cetati, fortificatii etc.) si

 b) civila (palate, curti boieresti).

            2)  arhitectura  religioasa (manastiri, biserici, schituri, paraclise).

 

Secolul al  XIV-lea a marcat un moment important, de rascruce, in dezvoltarea statala, politica si culturala a Tarilor Romane. Situate la interferenta dintre Orient, Occident si Balcani, tarile noastre  au fost un spatiu de interculturatie fecunda dand nastere unei culturi distincte, in care au fost asimilate creator influente stilistice si artistice venite pe diverse filiere:

a) din Transilvania si Polonia (din lumea catolica) au venit influente romanice si, mai ales, gotice, influente care se intalnesc, in special, in arhitectura din Moldova;

b) din Bizant si  Serbia au venit influete ale arhitecturii bizantine si ecouri ale  ale plasticii sarbesti, mai ales, pentru arhitectura din Tara Romaneasca.



Arhitectura militara este reprezentata de curti fortificate, turnuri locuinta dar, mai ales, de  cetatile care formau sistemul defensiv al tarii. Astfel:

- pentru Tara Romaneasca amintim cetatile de pe linia Dunarii, precum Severin, Turnu si Giurgiu (ultimile doua din vremea lui Mircea cel Batran); apoi cetatea Capataneni (la 30 de km de Arges) si cetatea Poienari (spre granita cu Transilvania).   

- pentru Moldova mentionam cetatile Neamt si Suceava inaltate acum din porunca domnului Petru I Musat: ambele vor fi marite, mai tarziu, in timpul lui Stefan cel Mare.

- in Transilvania, din aceasta perioada dateaza turnurile locuinta de la Malaiesti  si Colti;  

  curtile fortificate de la Cuhnea si Giulesti; zidurile de cetate ridicate, in special din initiativa sasilor, pentru apararea oraselor Sibiu, Sighisoara si Cluj; precum si castelul Bran (1377).

Arhitectura religioasa

Locul sacru prin excelenta, biserica a fost centrul spiritual care a coagulat, in jurul ei, intreaga suflare a comunitatii. Din punct de vedere al spatiului partile  care compuneau o biserica erau : pridvorul, pronaosul, noasul si sfantul atlar.            

Dupa forma pe care o avea fundatia unei biserici, se vorbeste de urmatoarele planuri de biserica: 1) plan cruce greaca inscrisa (de mare prestigiu, de sorginte constantinopolitana ex. la biserica Sf. Sofia sau la manastirea Chora ); 2) plan dreptunghiular (cel mai simplu, specific, mai ales, bisericilor de curte boiereasca); 3) plan bazilical; 4) plan treflat  si 5) plan triconc (de sorginte athonita, cu semnificatie trinitara (Sf.Treime); este planul specific bisericilor de manastiri. Este cel mai des intalnit plan in arhitectura religioasa romaneasca din perioada medievala si de la inceputul modernitatii noastre).

Pictarea locasurilor religioase se facea dupa niste caiete de modele, numite erminii    ce-si aveau originea tot in centrul de mare prestigiu religios, Athosul.      

In ce priveste temele iconografice acestea erau specifice pentru fiecare parte a bisericii. Astfel, in pridvor se picta, uneori, Judecate de Apoi (oricum locul Iadului era in afara spatiului sacru al bisericii). In interior, in pronaos se picta tablou votiv ce-i reprezenta pe ctitori. Apoi scene legate de viata bisericii, ca institutie: ex. sinoadele ecumenice, synaxarul (calendarul principalelor sarbatori religioase), Sf. Imparati Constantin si Elena pentru sprijinul pe care l-au acordat crestinismului ca urmare a edictului de la Milan  din 313 d.Hr.). In bolta pronaosului este reprezentata intotdeauna Maica Domnului. Spatiul central, naosul este rezervat vietii si minunilor lui Iisus Hristos. Citirea imaginilor se face de la dreapta spre stanga marcandu-se momentele principale: nasterea Domnului, intrarea in Ierusalim, patimile, Rastignirea, Invierea, Inaltarea, Pogorarea Sf.Duh (Rusaliile). In turla naosului este pictat intotdeauna Iisus Pantocrator (Atotputernic).

Pentru Tara Romaneasca, dintre monumentele religioase din secolul XIV mentionam: biserica Sf. Nicolae din Curtea de Arges, ctitoria lui Nicolae Alexandru. De plan cruce greaca inscrisa, a fost sediul primei mitropolii a Tarii Romanesti infiintata de acelasi Nicolae Alexandru, in 1359, dependenta canonic de Patriarhia ecumenica de la Constantinopol .

Calugarul Nicodim, venit din sudul Dunarii, dupa ce trecuse pe la Muntele Athos, reorganizeaza la noi viata monahala. Sprijinit financiar de domnul Vladislav Vlaicu intemeiaza primele doua manastiri: Vodita si Tismana, ambele de plan triconc. Pentru osardia pe care a pus-o in ridicarea vietii monahale romanesti si ca recunoastere a vietii sale duhovnicesti imbunatatite, Nicodim a fost trecut in randul sfintilor nostri.                Urmand exemplul inaintasilor, Mircea cel Batran va inalta si el doua manastiri, de asemenea de plan triconc: Cozia si Cotmeana.                                                                     La Campulung, biserica domneasca de plan bazilical, adaposteste mormintele incepatorilor de tara: Basarab I si Nicolae Alexandru. Pentru comunitatile catolice sasesti, care trecusera muntii din Transilvania si se stabilisera aici, la Campulung, sunt inaltate doua biserici in stil gotic: Baratia si Sf. Maria.

In Moldova, la Radauti s-a inaltat biserica Sf. Nicolae; de plan bazilical, cu trei nave despartit de doua siruri de stalpi. Prezanta contrafortilor, de influenta gotica vor deschide pentru cateva secole culoarele culturale de inspratie occidentala. La Siret, se construieste biserica Sf. Treime, de plan triconc.

In Transilvania, din  aceasta perioada dateaza manastirea ortodoxa Hodos-Bodrog (de plan triconc) si bisericile in stil gotic de la Sibiu si Sebes (Alba).

Sculptura este reprezentata, mai ales, din lucrari executate in lemn. De altfel, arhitectura romaneasca medievala a fost o arhitectura a lemnului. Din realizarile in piatra care au ajuns pana la noi sunt de mentionat pietrele tombale, precum cea a lui Vladislav Vlaicu, de la biserica Sf. Nicolae de la Arges (cu influente iraniene, caucaziene si bizantine) sau gisantul lui Radu I, din aceeasi biserica (ce  face trimitere  sigur la influente occidentale). O mentiune speciala ar fi pentru statuia ecvestra a Sf. Gheorghe, din Cluj, opera fratilor Martin si Gheorghe, fiii pictorului Nicolae, care s-au format la scoala italiana. Originalul acestei statui  (din anul 1373) se gaseste la Praga, in fata catedralei Sf. Vit din curtea palatului Hrad. La Cluj se afla copia celei de la Praga. Meritul artistilor clujeni este faptul ca introduc pentru, intaia oara, la nivel european, sculptura de for public, ca gen artistic, nu doar ca element decorativ, pentru arhitectura religioasa (ex. statuile adosata, ca pana atunci).

Pictura se dezvolta sub influenta puternica a picturii bizantine din epoca paleologilor. Se dezvolta toate speciile: fresca (pictura monumentala), icoana pe lemn si miniatura (pentru actele de cancelarie sau manuscrise). In toate cele trei specii s-au atins culmile maiestriei artistice in diferite epoci.                                                                                    Cele  mai vechi ansambluri de fresca se pastreaza  in Transilvania, la bisericile Strei Sangiorgiu si Sf. Maria Orlea (zona Hunedoarei). La Arges , la biserica Sf. Nicolae se pastreaza exceptionale fresce de inspiratie bizantina (epoca paleologilor) elogiate de bizantinisti de renume precum Ch. Diehl si H.Focillon.

Secolul XV a fost  un secol de neincetate lupte pentru apararea fiintei statale. Totodata, s-a consolidat puterea centrala, domnia, confruntata permanent cu tendintele centrifuge ale boierimii. Caderea Constantinopolelui, la 29 mai 1453, a pus in alta relatie civilizatia romaneasca si cea bizantina (ceea ce N. Iorga va numi atat de inspirat, „Bizant dupa Bizant”). Imprumutand ceremonialul si fastul de la curtea imparatilor Bizantului, voievozii romani s-au considerat succesorii in spirit ai basileilor.Continuand munificienta (generozitatea) acestora, domnii romani vor sprijini cu felurite danii manastirile de la Athos. Astfel, inca din secolul XIV, domnii Tarii Romanesti vor face donatii la manastirea Cutlumuz, in timp ce Moldova, mai ales in vremea lui Stefan cel Mare va sprijini cu osebire manastirea Zografu. Tot Stefan va reconstrui, in 1500, din temelii manastirea Gregoriu.

Necesitatile de aparare a tarii in fata primejdiei otomane vor impulsiona, in mod deosebit, constructiile cu caracter militar, dar si curtile domnesti, ca simbol a autoritatii centrale afirmate cu putere.

Arhitectura militara

In Tara  Romaneasca, dupa 1400, Mircea cel Batran reface si consolideaza cetatile Turnu, Giurgiu,  Celei, Braila  pe care le inconjoara cu santuri ce puteau fi umplute cu apa din Dunare. In Moldova, in 1421, este refacut Hotinul. De asemenea, sunt refacute  cetatile Soroca, Cetatea Alba (1476) si Chilia (1479) care din 1465 fusese cucerita de Stefan cel Mare si integrata  sistemului de aparare al Moldovei. Tot Stefan mareste cetatile Neamt si Suceava. Totodata, inalta noi cetati  precum cele de la Roman (1466) si Orhei (1470).



Cat priveste curtile domnesti fortificate, in Tara Romaneasca este cazul curtii de la Targoviste care devine noua capitala. In Moldova sunt fortificate curtile de la Piatra Neamt, Bacau si Harlau  care puteau servi ca resedinte ocazionale  sau loc de refugiu in caz de primejdie.

In Transilvania, constructiile defensive sunt si mai diversificate. Se construiesc incinte fortificate  menite  a pune la adapost resedinta senioriala, dar si pe locuitorii oraselor si comunitatilor satesti. Printre resedintele nobiliare intarite mentionam castelul Huniazilor si cetatea de la Soimus. Specific spatiului transilvan este construirea, sub influenta sasilor, a cetatilor orasenesti si taranesti (satesti). Breslelor le revenea obligatia de a construi si de a intretine o portiune de zid sau un turn  care facea parte din incinta orasului. De aceea, turnurile purtau numele breslei care-l avea in grija, de exemplu,  turnul 'dulgherilor', 'macelarilor', 'croitorilor'. Din aceasta categorie a oraselor fortificate fac parte: Clujul, Brasovul, Mediasul, Bistrita, Sibiul. Sighisoara este considerat cel mai frumos si mai bine pastrat oras fortificat.

Dintre cetatile taranesti (satesti)  mentionam: Rasnov, Rupea (inaltate in zona Brasovului inca din sec. XIV), precum si Codlea, Agnita si Cristian.

O categorie aparte, o reprezinta bisericile fortificate transilvane care, inaltate in jurul bisericii ca niste faguri, puteau oferi adapost, in caz de primejdii, membrilor comunitatii respective. Dintre  ele amintim: Prejmer, Cisnadie, Homorod, numarul lor depasind  cifra de 180. Sa mai mentionam si bisericile impozante din Cluj (Sf. Mihail) si Brasov (Biserica Neagra).

In ce priveste manastirile fortificate din Moldova se remarca, in special, influentele gotice prezente in arhitectura tarii de-a lungul intregului ev mediu. Dintre ctitoriile acestei epoci mentionam: Bistrita, zidirea lui Alexandru cel Bun, si Putna  inaltata din porunca lui Stefan cel Mare si sfintita in 1470. Din constructia initiala s-a pastrat pana astazi doar Turnul Tezaurului (1481).

Privita in ansamblul ei, arhitectura moldoveneasca medievala are cateva caracteristici  majore. Dintre acestea amintim: prezenta, intre pronaos si naos, a unei incaperi speciale destinate mormintelor, incapere numita gropnita. (In Tara Romaneasca probleme fusese rezolvata prin supralargirea pronaosului, ex. la manastirea Dealu, ctitotia lui Radu cel Mare, sau manastirea lui Neagoe Basarab de la Arges). Prezenta sistemului de boltire a turlelor pe arce suprapuse numit 'bolta moldoveneasca'. In exterior, existenta acestui tip de boltire este evidentiat prin prezenta tamburelor dublu stelate. Puternicele influente gotice sunt reprezentate de contraforti, portalurile in arc frant cu muluri in retragere ferestrele bipartite sau tripartite, ancadramentele de fereastre cu baghete.

In ce priveste arhitectura munteneasca, sunt de mentionat, mai ales, influentele bizantine si balcanice (sarbe si bulgare). Ar fi de semnalat  firidele oarbe, frizele de arcaturi caramizile smaltuite care formeaza frumoase decoruri ceramice.

Arhitectura religioasa

Daca pana in 1485, efortul constructiv al Moldovei a fost dirijat de Stefan cel Mare, in special, in directia arhitecturii militare defensive, dupa pierderea cetatilor de la Dunare si mare (Chilia si Cetatea Alba) acest efort ctitoricesc va fi redirectionat spre inaltarea de biserici si manastiri. Armata de constructori, care lucrase  la cetati, ia in primire noile santiere. Asa se explica ritmul extrem de alert in care se inalta acum manastirile. In cateva luni, din aprilie pana in septembrie o biserica era inaltata (de exemplu Voronet).

Sunt construite acum principalele  biserici si manastiri care vor face faima epocii stefanine: Patrati (cu hramul, cu adanci semnificatii, Sf. Cruce), Borzesti, Voronet, Neamt (1497, cu hramul Inaltarea Domnului) Dobrovat, etc. La randul lor, mari boieri precum logofatul Ion Tautu, urmand exemplul domnului, construiesc si ei biserici  ca cea de la Balinesti. In aceasta epoca manastirile isi vor continua si amplifica rolul lor de centre principale de cultura.

Pictura

La Patrauti, tema cavalcadei Sfintei Cruci este o paralela intre Constantin cel Mare si Stefan, domnul Moldovei, care mobiliza intreaga tara la lupta impotriva  cotropitorilor otomani.

Ansamblul de pictura de la Balinesti, opera ieromonahului  Gavril, prezinta pentru prima oara in Moldova o tema, larg raspindita in lumea sarba, si anume cele sapte sinoade ecumenice. Aceasta tema aparuse in Tara Romaneasca inca din secolul XIV, la manastirea Cozia.

Remarcabila este insa in Moldova, creatia din domeniul miniaturii manuscriselor. La manastirea Neamt, s-a dezvoltat o exceptionala scoala de miniaturistica a carui expoment stralucit a fost calugarul Gavril Uric. Tetraevangheliarul, din 1429, impodobit de el  este o capodopera a geniului. (Acesta se afla astazi la Biblioteca Bodleiana din Oxford). Tot la manastirea Neamt, la scoala creata de Gavril Uric, se va forma si calugarul Nicodim. Plecat apoi la manastirea Putna, va impodobi, din porunca lui Stefan cel Mare, un Tetraevanghelier (1473)  care va fi daruit apoi manastirii Humor. Acest manuscris pastreaza o frumoasa imagine votiva, contemporana, ce-l reprezinta pe Stefan inchinand manuscrisul Maicii Domnului.

In Tara Romaneasca nu s-a pastrat nici o pictura originala de la Cozia si pana la biserica manastirii Arges (1517-1526). Aici miniatura nu a atins niciodata valoarea celei din Moldova, ea nedepasind mestesugul de impodobire a hrisoavelor domnesti, cu litere ornate.

Broderia

Ca si miniatura, broderia va atinge nivelul artei doar in Moldova, in Tara Romaneasca ea nefiind semnificativa. Primele exemple de broderie de o calitate exceptionala dateaza din timpul lui Alexandru cel Bun. Importante ateliere de broderie au functionat la manastirea Bistrita, ctitoria lui Alexandru cel Bun, si apoi la manastirea Putna, a lui Stefan cel Mare. Aici se pastreaza si frumosul acoperamant de mormant al doamnei Maria de Mangop, a doua sotie a lui Stefan. Aceasta piesa dateaza din anul 1477.

Secolul XVI va aduce cu el, mai ales in a doua sa parte, primele semne de innoire a societatii, semne care se vor amplifica in secolul urmator.



Este epoca in care apar primele tiparnite si primele tiparituri. In plan artistic se constata patrunderea unor influente  renascentiste.

Arhitectura

In Moldova, in perioada domniei lui Petru Rares, incepe o ampla campanie de constructii. Sunt refacute  unele cetati  si  manastiri inaltate in vremea lui Stefan cel Mare. Astfel, cu ajutorul unor mesteri adusi din Transilvania sunt fortificate Soroca si Tighina (care in curand, 1538, va fi cucerita de otomani si transformata in raia cu numele de Bender). De asemenea, mai sunt refacute manastirile Probota (care va deveni necropola familiei lui Petru Rares) si Moldovita. Mai tarziu, spre mijlocul veacului, Alexandru Lapusneanu va ctitori manastirea Slatina, iar la sfarsitul secolului, Movilestii vor inalta manastirea Sucevita.Tot Alexandru Lapusneanu va muta capitala Moldovei la Iasi. Aici, cu ajutorul unor mesteri constructori adusi din Bistrita transilvana, va reface o mai veche curte domneasca. Ea va cunoaste  insa o mare inflorire culturala la jumatatea secolului urmator, in epoca lui Vasile Lupu.

Ca elemente de arhitectura civila se remarca acum construirea, in cadrul marilor manastiri, a caselor domnesti menite a adaposti familiile ctitorilor, fie in caz de primejdie, fie ca mijloc de petrecere a timpului liber. Astfel de case se intalnesc la manastirile Bistrita ( jud. Neamt), Probota, Moldovita, Sucevita.

In Transilvania, atat in constructiile civile cat si in cele militare, se remarca puternice influente renascentiste (in plastica fatadelor, portaluri, ancadramente). De altfel, arhitecti italieni, precum Domenico da Bologna, vin aici si inalta somptoase resedinte nobiliare ca cea de la Gherla dar mai ales cele din Alba Iulia.

Elemente renascentiste sunt prezente si la Curtea domneasca de la Targoviste unde domnul Petru Cercel (1583-1585) a construit un palat, in stil italian, cu etaj si un pasaj acoperit care facea trecerea din palat in biserica domneasca, zidita tot atunci. Totodata, dupa marturia secretarului sau, Franco Sivori, dispune aducerea apei potabile , pe olane, de la mare distanta, pentru aprovizionarea curtii, si amenajarea unor frumoase gradini, in stil italian,  pe esplanada care cobora spre Ialomita.

In  arhitectura religioasa din Tara Romaneasca a secolului XVI se inregistreaza unele inovatii care vor avea un ecou important in perioada urmatoare. Astfel, la manastirea Dealu, ctitoria  din 1500 a lui Radu cel Mare pronaosul este mult dezvoltat in lungime pentru a deveni gropnita pentru membrii familiei domnesti. (In Moldova, solutia se gasise anterior prin interpunerea unei incaperi speciale, intre pronaos si naos, cu rol de gropnita). Prin acest fapt, ca si prin aceea ca este prima biserica zidita din piatra fatuita si care  prezenta elemente decorative,  de origine caucaziana, sculptate pe fatada fac din biserica de la Dealu un cap de serie in arhitectura ecleziastica romaneasca.

Preluand modelul de la Dealu, Neagoe Basarab va dezvolta la ctitoria sa de la Arges, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, un amplu pronaos supralargit cu rol de necropola domneasca. Elementele decorative pe care le intalnim la biserica lui, prevazuta cu trei turle, din care doua in torsada, erau de sorginta orientala, caucaziana si armeana, venite pe filiera stanbuliota.

Ganditor politic, fin diplomat, rafinat si cultivat, Neagoe Basarab ne-a lasat cel dintai tratat de diplomatie romaneasca ilustrat de Invataturile sale catre fiul sau Theodosie. Lucrarea aceasta, izvorata din propria sa experienta de domn roman, a fost contemporana cu alta scriere celebra in epoca: Principele a lui Niccolo Machiavelli.

Din monumentele religioase care au fost inaltate in Tara Romaneasca in a doua jumatate a secolului XVI mai amintim Bolnita de la Cozia, zidita de domnitorul Radu Paisie, in 1545. Dintre ctitoriile boieresti cele mai reprezentative mentionam Manastirea Caluiu a fratilor Buzesti, inruditi cu Mihai Viteazul. In fine, Manastirea Mihai Voda, din Bucuresti, inaltata de acesta in 1581-1591, mai inainte de a ajunge domn al Tarii Romanesti.

Pentru Moldova, secolul al XVI este secolul de exceptie al picturii murale exterioare. Unele din ctitoriile din vremea lui Stefan cel Mare vor fi imbracate in exterior de haina de culoare a imaginilor sfinte. Asa de exemplu, manastirea Voronet va fi pictata in exterior, in vremea lui Petru Rares, din initiativa mitropolitului Grigorie Rosca.

Domnitorul Petru Rares, mitropolitul Grigorie Rosca si  Macarie, episcopul de Roman sunt cei care au gandit si au pus in opera un vast program politic, militant, ce va fi reprezentat pe peretii exteriori ai bisericilor intr-o vreme de mari primejdii pentru Moldova. El avea menirea de a imbarbata si de a chema la rezistenta pe locuitorii tarii. Tot din porunca lui Petru Rares este inaltata, in 1530, manastirea  Probota  care-i va fi si  necropola. Cativa ani mai tarziu, in 1535, Rares va ctitori si manastirea Moldovita. Ambele vor fi impodobite cu picturi murale exterioare.Urmand exemplul domnului, marele logofat Toader Bubuiog va zidi manastirea Humor, acoperita si ea de o remarcabila pictura exterioara, opera zugravului Toma din Suceava, cel care pictase si la Moldovita.

Dintre ctitoriile mai importante din a doua jumatate a secolului XVI amintim manastirea Slatina, inaltata din porunca domnitorului Alexandru Lapusneanu, care de altfel este ingropat acolo. Aici se afla si o resedinta domneasca, iar in curte o fantana din marmura, de inspiratie renascentista sta marturie despre influentele artistice central europene care se regasesc si pe aceste locuri. Manastirea Galata a domnului Petru Schiopul va impodobi orasul Iasi, devenit noua capitala a Moldovei de la mijlocul veacului XVI.

Ultima manastire fastuos impodobita cu pictura murala exterioara este Sucevita, ctitoria Movilestilor. Temele militante sunt inlocuite acum cu cele de inspiratie monastica cum ar fi Scara Sfantului Ioan Sinaitul, sau scara virtutilor crestine. Intr-o tara devenita deja vasala, mesajul picturii exterioare s-a schimbat. Oamenii nu mai erau chemati la rezistenta armata ci la imbunatatirea launtrica, duhovniceasca, prin sporirea virtutilor crestine: bunatatea, smerenia, iubirea de aproapele, darnicia etc.

Bibliografie

V. Vatasianu, Istoria artei europene, vol. I, Bucuresti, 1967, p.536-583 (cap. Arta Tarilor Romane in secolele XIV-XVI).

Gr. Ionescu, Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor, Bucuresti, 1982, p.148-317.

P. Chihaia, Din cetatile de scaun ale Tarii Romanesti, Bucuresti, 1974.

V. Dragut, Arta romaneasca, Bucuresti, 1982.

-  Pictura murala  moldoveneasca, Bucuresti, 1982.

- Dictionar enciclopedic de arta  medievala romaneasca, Bucuresti, 1976.

Carmen Laura Dumitrescu, Pictura murala din Tara Romaneasca in veacul al XVI-lea, Bucuresti, 1978.

R. Theodorescu, Civilizatia romanilor intre medieval si modern. Orizontul imaginii (1550-1800),vol. I, Bucuresti, 1987.

* * * Cultura moldoveneasca in timpul lui Stefan cel Mare, Bucuresti, 1964.

P. Evdochimov, Arta icoanei. O teologie a frumusetii, Bucuresti, 1992.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Problematica specificului national la cativa comentatori ai operei brancusiene din deceniul al IV-lea; Participari la expozitiile din tara si strainat
Regimul stalinist
ARADUL SI MAREA UNIRE
MARIA BRANCOVEANU – DUCA (1677+1697)
Tratatul de la Saint Germain en Laye (10 septembrie 1919); recunoasterea internationala a unirii Bucovinei cu Romania
Pravilele romanesti ca izvoare juridice
STEFAN Brancoveanu (n. 1685+m. 15 august 1714)
Campania din Crimeea (1942)



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu