ILINCA (ELENCA) BRANCOVEANU-MAVROCORDAT (n. 1682+?)

ILINCA (ELENCA) BRANCOVEANU-MAVROCORDAT (n. 1682+?)

Este cea de a treia fiica (si copil) a lui Constantin Basarab Brancoveanu si a Maricai Brancoveanu. S-a nascut in anul 1682 si a fost casatorita in anul 1698, la o varsta de 16 ani cu Scarlat Mavrocordat (1678-1699), fiul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, unul din artizanii pacii de la Karlowitz, om politic cu o mare influenta la curtea din Istanbul²⁹³. Sotia acestuia Sultana Hrisoscolen, era insa vara primara a lui Radu Ilias, astfel incat si prin aceasta casatorie, se intareau aliantele brancovenesti. Scarlat Mavrocordat, murind in anul urmator, la data de 28 iulie 1699. Ilinca Brancoveanu a devenit in anul 1704, sotia lui Serban Greceanu, fiul marelui logofat Serban Gheorghe care, impreuna cu fratele sau Radu Greceanu (viitorul Cronicar oficial al lui Brancoveanu), trudise pentru tipariturile lui Serban Cantacuzino²⁹⁴. Logofatul Serban Greceanu se casatorise cu o vara de gradul al doilea a lui Brancoveanu Ilinca Greceanu, astfel incat mirii din 1704, erau veri de gradul al treilea. Dar nu numai atat un frate al ginerelui Brancoveanu, Barbu Greceanu a fost insurat cu Pauna Greceanu, a fost sotia lui Serban Voda Cantacuzino²⁹⁵ varul primar al lui Voda Brancoveanu si se pare, finul sau de cununie. Cu Serban Greceanu, Ilinca (Elenca) are cinci copii (Serban, Draghicean, Marcuta, Smaranda si Saftica). Foaia de zestre, intocmita de tatal sau, Constantin Basarab Brancoveanu la data de 5 februarie 1698, printre altele mai cuprindea: satul Tatarani cu partea lui Dumitrascu Sardarul peste tot si cu morile.

Satul Cornestii preste tot si cu rumanii, 20 pogoane vii la Scaieni. Viile de la Pitesti, ce am cumparat de la Serban Ratescul si de la sora Ratestilor.

Satul Surlani depe Mostiste, casele din Bucuresti. Avea 32 de ani in 1714. Primul sot Scarlat sin Alexandru Mavrocordat Exaporitul, era un tanar foarte destept, dar plapand, neajutorat la timp; s-ar zice ca a fost cea mai "politica", dar cea mai neizbutita casatorie brancoveana. N-a trait decat un an de la casatoria sa cu Ilinca (Elenca) Brancoveanu aici in 1699, moare nelasand in urma sa nici un urmas. El s-a nascut in anul 1678 si a decedat in 1699, traind numai 21 de ani.

Cronica lui Radu Logofatu Greceanu ne arata ca in luna februarie a anului 1698, la zece ani de domnie Constantin Basarab Brancoveanu isi marita pe cea de a treia fata a sa Ilinca (Elenca) cu paharnicul Scarlatache, feciorul puternicului dragoman Alexandru Mavrocordat.

De asemenea jupanul Georg Franz Kreybich, de felul lui din Boemia, localitatea Steinschonau (mestesugar sticlar slefuitor si gravor avea atunci 36 de ani), care a stat la masa fetei lui Brancoveanu, i-au fost cumparate dupa nunta cristale de 200 de taleri (Lowenthaler) si i s-au daruit o bucata de postav englezesc si o blana.

Modestia lui Kreybich face sa nu spuna nici cine era principele, nici nunta la care a luat parte si nici orasul unde a calatorit si in care s-a facut nunta.

Dar stim din aceiasi sursa ca in orasul Targoviste si ca doamna se aflase acolo pana in luna decembrie 1697. El intarziase acolo din cauza ciumei care bantuia la Bucuresti.

Dar a doua zi dupa praznicul Sfantului Nicolae, Brancoveanu se ridicase cu toata casa si pornise spre Bucuresti, pe de o parte fiindca mai slabise violenta molimei, iar pe de alta parte, fiindca-l astepta acolo un aga care-i aducea caftanul din partea noului vizir.

Deci nunta s-a facut la curte, la Bucuresti, unde a slujit patriarhul Ierusalimului, Dosithei, acela care in 1697 la Targoviste, facea rugaciune pentru curmarea ciumei si care apoi se gasea in martie 1698 in Bucuresti. Importanta deosebita a stirilor pe care ni le da Kreybich sta insa in mentionarea petrecerilor la care a fost de fata la curte. El spune ca dupa ospat in aceiasi sala in care mancase; el banui ca era vestita spatarie cu stele, cea mai incapatoare din palat, si unde s-a ridicat un decor reprezentand o cetate si s-a injghebat un joc de razboi: cetatea, care era aparata pe dinauntru de ostasi nemti a fost asediata de turci. Acest joc batjocorea pe austrieci condusi de generalul Veterani si Heisller de origine austriaca, generali care l-au jignit pe Brancoveanu²⁹⁶.

Vaduva din 1699, ramasese si Ilinca, dupa Scarlatachi Mavrocordat, dar ea s-a maritat apoi - cronica nu pomeneste insa vreo pompa, care se vede ca nu se facea si vadanelor, la remaritare - , cu Serban Greceanu, fratele cronicarului, invatat ca si acesta si urmas prin strabuna sa a lui Mihai Viteazul, apoi inrudit si cu Brancovenii prin sotia lui Preda Vornicul. Cronica lui Radu Logofat Greceanu ne mai relateaza ca in luna februarie a anului 1698 Brancoveanu si-a maritat fata, cea de a treia, pe nume Ilinca, cu Scarlatache si la nunta ei s-a desfasurat o comedie de lupta cu ostasi austrieci (e redata si mai sus).

La nunta ei a primit ca zestre mai multe bunuri mobile (bijuterii), argintarie, scule, animale etc. si mai putine proprietati funciare, care s-ar fi instrainat prin intarea lor in proprietatea sotilor ei. Ea a primit doar 6 mosii.