Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » literatura romana
Alecsandri ca om in fata criticilor

Alecsandri ca om in fata criticilor



ALECSANDRI CA OM IN FATA CRITICILOR

Exista o imagine „orala” prin care clasicii se fixeaza in memoria fiecarei generatii, o medie intre exaltare si contestare, o sinteza curenta a modului in care o generatie sau alta intelege sa preia valorile clasice. O imagine eterogena si abstracta, un amestec de reminiscente scolare si opinii autorizate, de poncife su etichete de prestigiu. In linii mari, imaginea „orala” de astazi a lui Vasile Alecsandri este aceea a unui valoros exponat de muzeu, bine conservat si frecventat rar, mai mult de specialisti si uneori, de marele public, din ratiuni instructive. Nu se poate spune, cu toate acestea ca opera lui Alecsandri si teatrul in mod deosebit nu au starnit interesul criticii. Mai mari sau mai mici, majoritatea criticilor si istoricilor nostri literari s-au pronuntat asupra operei sale, iar teatrul a beneficiat, mai cu seama in ultimii ani, de „exegeze regizorale” foarte indaznete si foarte importante pentru realizarea unui circuit mai firesc al operei sale dramatice. Fara indoiala, in ce priveste dramaturgia, criticii cei mai minutiosi au fost regizorii. Ei nu l-au „respectat” pe Alecsandri dar l-au studiat si l-au imbogatit cu experienta celor aproape trei jumatati de secol de teatru care au trecut de la o mare premiera a dramaturgiei noastre: „Iorgu de la Sadagura”. De la monografie la eseu, de la cercetarea obiectiv-istorica si de la punerile in scena  mai inventive, pana la simpla cronica de spectacol, dramaturgia si, in general, opera lui Alecsandri a produs , nu numai la noi ci si in alte tari ale lumii o bibliografie critica masiva ce ramane ea insasi obiect de cercetare si valorificare. „Imaginea orala” pe care o avem astazi despre Alecsandri nu este, prin urmare , decat in parte o nedreptate a criticii. Se poate spune dimpotriva, ca fiind foarte frecventat de cercetatorii literari, Alecsandri s-a ales cu cateva etichete de prestigiu care prin popularitate au limitat perspectiva asupra operei, dar au au si stimulat, prin reactiile contestatare pe care le-au provocat, aparitia unor noi puncte de vedere asupra autorului. O veritabila colectie de asemenea etichete de prestigiu ne-a lasat George Calinescu. Era, bunaoara, Alecsandri un „sentimental facil”? exterioritatea limbajului, absenta emotiei si simularea acesteia in scenele lirice nu sunt neaparat dovezi ale sentimentalismului. Nu cumva Alecsandri este facil in multe pagini ale operei sale tocmai pentru ca nu era,ca scriitor, un sentimental? „Nici un curent pasional nu strabate dedesupturile zugravelii sale”, spunea Tudor Vianu. Simetria bunelor sentimente si suveranitatea solutiilor instructive si moralizatoare ale conflictelor sale dramatice nu sunt de natura somatica ci morala; nu au in ele nimic sentimental ci sunt produse de ratiune, de calcul mai exact. Alecsandri este ca temperament, un „pozitivist”. Un om manierat pe care utilitatea si confortul de a fi, in limitele posibile, agreabil cu toata lumea, l-au putut determina sa para sentimental.din calcul sau din discretie, Alecsandri a evitat sa expuna public altceva decat ceea ce el insusi credea de cuviinta, exercitand o cenzura severa asupra sa si asupra operei sale, iar temperamentul sau polemic de o expresivitate argheziana s-a exercitat foarte rar in opera destinata publicului, niciodata in coloanele ziarelor si totdeauna in corespondenta pe care, desigur, Alecsandri o purta cu sentimentul posteritatiii. Ranit adeseori, mai ales in ultima parte a vietii, de critici,rivali si mai adesea de reprezentanti ai altui gust, prea grabiti parca sa-i ia locul, uitand poate in graba lor ca in literatura nimeni nu poate lua locul nimanui, omul drept si loial care era Alecsandri, dar si omul de lume cu lustrul misiunilor diplomatice si al ambasadelor europene, si-a gasit totdeauna echilibrul in propria stabilitate dar si in practica indelungata a bunelor maniere.





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Pozitia lui Maiorescu fata de literatura orala si rolul ei in dezvoltarea literaturii nationale
METALOGISME
Tudor Arghezi - Universul poetic
NEGUSTORUL piesa de teatru de Plaut (Titlu latin: MERCATOR)
Neomodernismul
Clasificarea Basmelor
Comunicarea non-verbala - limbaj
Iluminismul


loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu