Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » referate » literatura romana
Proiect didactic - Iarna de V.Alecsandri

Proiect didactic - Iarna de V.Alecsandri

Proiect didactic

Iarna

Scoala: Scoala cu clasele I-VIII ,,Alecu Russo, Bacau

Propunator:

Clasa: a V-a

Obiectul: Literatura romana

Tema: Iarna, de V.Alecsandri

Tipul lectiei: Comunicare de noi cunostinte, comentariul textului, aprofundarea lui

Obiective de referinta:

1.7   – sa manifeste o atitudine favorabila progresiei comunicarii;

2.1 – sa realizeze inlantuirea corecta a ideilor intr-un mesaj.

Obiective operationale:

       a) cognitive: - sa cunoasca una din cele mai frumoase poezii ale lui V.Alecsandri;

                       -  sa comenteze textul literar;

                       - sa explice si sa aprecieze valoarea artistica a operei prin comparatii cu alte creatii literare;

                       - sa recepteze, sa dezvolte judecata estetica, judecata de valoare;

                       -  sa citeasca expresiv o poezie;

                       - sa-si imbogateasca vocabularul cu noi cuvinte (forme populare);

b)   afective:   - sa dezvolte stari emotionale.

Obiective informative: Procedeul de baza folosit in aceasta poezie: descrierea anotimpului hibernal prin folosirea figurilor de stil: epitete, comparatii, personificari, metafore; alte procedee artistice: repetitia; comentariul textului.

Strategia didactica: inductiva, analogica

Metode si procedee: expunerea (explicarea sistematica), conversatia euristica, lucrul cu manualul, lectura expresiva a textului, lectura selectiva a poeziei.

Forme de organizare: frontala si individuala

Resurse:

Continutul poeziei:

-    tema: descrierea unui tablou din natura;

-    constructia poeziei: 4 strofe: I. dimensiune spatiala; II. Dimensiune temporala; III. planul terestru; IV. elementul uman;

-    valoarea poeziei: Spectacolul naturii in timpul iernii.

Particularitatile elevilor clasei: elevii sunt obisnuiti cu folosirea metodelor active: interpretare, conversatie, dialog euristic, descoperire; elevii sunt impartiti in trei grupe. Sarcinile de lucru sunt diferentiate.

Materialul didactic folosit: manualul; volume de poezii de Alecsandri; tabla,creta colorata; ilustratii din biografia poetului; fise cu citate.

Bibliografie pentru elevi: Al. Piru, Introducere in opera lui V.Alecsandri; Titu Maiorescu, Critice; G.Ibraileanu, Scriitori romani si straini.

Evaluare: Elevii vor prezenta propriile impresii si sentimente legate de continutul textului.

 

Desfasurarea lectiei

Preambul: prima ora: lectura model, exercitii de lectura, rezolvarea problemelor de limba, comentarea textului; a doua ora: predarea notiunilor de teorie literara: repetitia si pastelul; exemplificarea cu alte opere in care se gasesc aceste notiuni.

Captarea atentiei

Astazi vom studia un scriitor reprezentativ al generatiei de la 1848, poet in primul rand, desi ne-a lasat o bogata opera in proza si in dramaturgie. Este vorba de V.Alecsandri – o prezenta activa si indelungata in viata politica si culturala a tarii noastre. Suntem mandri nu numai de activitatea sa, dar si de faptul ca este bacauan, nascut in Bacau, la 14 iunie 1818.

Prezentarea continutului, cunoasterea treptata a textului, dirijarea acestui proces si atingerea obiectivelor propuse

-    Succinte date despre viata si activitatea literara a poetului

-    Concluzii: ,,Aceasta multilateralitate, aceasta universalitate a preocuparii, a activitatii si a operei sale, este marimea lui Alecsandri.”82 ,,Si cand noi ii aducem prinosul nostru de admiratie, nu ne inclinam numai inaintea memoriei lui, ci si a memoriei parintilor nostri pe care poetul, poetul lor, i-a ajutat sa iubeasca, sa viseze si sa nadajduiasca.”83

-    Vom studia o opera reprezentativa pentru lirica descriptiva a lui Alecsandri – Iarna.

La solicitarea lui Iacob Negruzzi de a colabora la ,,Convorbiri literare”, poetul compune primele pasteluri incepand din martie 1868. Ciclul realizat, Pasteluri, releva o renovare a artei sale. Poetul a reusit sa exprime plenar intr-un cantec pur al naturii romanesti. Aceasta culegere de poezii respecta un plan, o gradatie. Incepe cu aspecte de iarna, continua cu unele de primavara si urmareste desfasurarea anotimpurilor asa cum se caracterizeaza ele prin activitati periodice ale omului, ale plugarului roman, pana la vremea secerisului si a cositului.

I.: Deoarece v-am cerut sa cititi poezii din Pasteluri, spuneti-mi care din anotimpuri este mai putin reprezentat?

R.: Interesant este de observat ca toamna dezolanta lipseste din culegerea lui Alecsandri.

I.: Desi poetul era un friguros, nu iubea umezeala, anotimpul rece, totusi cele mai frumoase poezii despre natura raman cele dedicate iernii. Comentati aceasta afirmatie.

R.: Iarna ii placea sa se retraga in casa, la gura sobei si sa priveasca atmosfera de afara, din spatele perdelelor. Prilej de meditatie si de incantare in fata unei imagini de basm. Se poate exemplifica cu citate din: Mezul iernii, Gerul, Viscolul etc.

Lectura model a poeziei – facuta de profesor, apoi reluata de elevi.

Discutie orientativa asupra poeziei in vederea descifrarii sensurilor unor cuvinte.

Receptarea poeziei

Titlul poeziei si semnificatia acestuia.

Rezolvarea problemelor de limba literara: ,,zbor” pentru ,,zboara”, ,,impregiur”, ,,perdute”.

Precizarea temei.

Incadrarea poeziei in ciclul Pasteluri.

Definirea structurii compozitionale a poeziei (comentariul).

Lectura si comentarea poeziei pe strofe:

I.: Ca si alte poezii Iarna incepe cu un element de figuratie care apartine planului indepartat: ,,din vazduh”. Ce se sugereaza astfel chiar de la inceputul poeziei?

R.: Se sugereaza amploarea cadrului realizat de poet.

I.: Indicati figura de stil pe care o cuprinde versul si comentati rolul ei in realizarea imaginii anotimpului.

R.: Punctul de plecare se fixeaza intr-o personificare si creeaza un cadru sumbru, rascolit de puterea stihiilor dezlantuite. Viziunea este hiperbolica, desfasurata pe spatii largi (infinite), conferind forta si maretie naturii. Remarcabila este mai ales imaginea ,,Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramadapentru a sugera invalmasirea norilor.

I.: Prima strofa fixeaza dimensiunile spatiale ale tabloului. sarcini de lucru: gr.I: selectati elementele lexicale a caror principala caracteristica lipsa localizarii precise si aratati ce impresie se creeaza prin acest procedeu; gr. II-III: comentati imaginile strofei (vizual, auditiv, tactil) si aratati dominanta imagistica a tabloului realizat de poet.

R.: Lipsa unei localizari precise (,,din vazduh”, ,,-n cer”, ,,pe ai tarii umeri”) creeaza prin indeterminare impresia de amploare: un spatiu vast, fara limite in care ,,cumplita iarna cerne norii de zapada”. Registrul imagistic: vizual (,,din vazduh”, nori de zapada”, ,,lungi troiene calatoare” etc.), auditiv (,,iarna cerne norii”, troiene calatoare”), tactil (,,fiori de gheata”).

I.: Strofa a doua fixeaza dimensiunile temporale ale tabloului. a). Selectati versul care exprima cel mai bine aceasta idee; b) Ce efect se consolideaza cu ajutorul folosirii triple a cuvantului ,,ninge”?

R.: a) ,,Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iar”. b) Tripla folosire a verbului ,,ninge” creeaza sugestia unei nelimitate continuitati temporale. Impresiei de amploare spatiala, realizata in prima strofa, i se asociaza astfel ideea de amploare temporala, accentuandu-se grandoarea tabloului.

I.: Comentati impresia pe care o face asupra noastra figura de stil (precizati-o!) din ultimele doua versuri ale strofei a doua. Cum se incadreaza ea in atmosfera pe care o realizeaza primele doua strofe ale poeziei?

R.: ,,Soarele rotund si palid se prevede printre nori / Ca un vis de tinerete printre anii trecatori”. Este o comparatie abstracta, de o mare plasticitate. Primele doua strofe situeaza descrierea intr-un plan al inaltului. Realizata mai ales prin stratul imagistic, impresia este consolidata si prin lexicul folosit, dominat de cuvinte circumscrise sferei semantice a cuvantului ,,cer: ,,vazduh”, ,,nori”, ,,zbor”, ,,plutesc”, ,,fluturi”, ,,soare”.

I.: Strofa a treia intregeste tabloul schitand planul terestru. Identificati in aceasta strofa elemente apartinand cadrului apropiat omului.

R.: ,,Plopii”, ,,campul”, ,,dealurile”, ,,satul”.

I.: Comentati efectul artistic care se realizeaza prin splendida comparatie cuprinsa in cel de-al doilea vers al strofei a treia, motivand dislocarea topica prin care se plaseaza la inceput de vers cel de-al doilea termen al comparatiei.

R.: Comparatia prin care, cu ajutorul unui element de fantastic folcloric (,,fantasme”), evidentiaza intuitia artistica a autorului ce stabileste un punct de interferenta intre planul celest si cel teluric. Prin dislocarea topica a celui de-al doilea termen al comparatiei se realizeaza un efect deosebit. Inversiunea nu mai este aici efectul modei poetice a timpului, ci mijloc de realizare a reliefului.

I.: Imaginea cerului si pamantului formeaza in tabloul general un tot unitar. Cromatica primelor trei strofe impune o singura culoare, albul repetat obsesiv, acoperind totul.

Sarcini  de lucru: gr. I: a) Indicati cuvintele prin care se realizeaza indirect cromatica tabloului; gr. a II-a: b) Comentati rolul epitetului din acest punct de vedere. Observati si motivati distributia oarecum simetrica a epitetelor cromatice in primele trei strofe ale poeziei; gr. a III-a: c) Observati repetarea si asezarea sub accent a vocalei ,,a” in primele doua versuri ale strofei a treia. Ce se sugereaza prin acest procedeu la nivelul stratului fonetic al operei?

R.: ,,Tot e alb pe camp, pe dealuri,impregiur, in departare”. Cromatismul se realizeaza indirect, prin forta de sugestie a unor cuvinte (,,zapada”, ,,troiene”, ,,fulgi”), dar mai ales prin intermediul epitetului al carui principal rol pare a fi acela de a nuanta coloristic tabloul (,,fluturi albi”, ,,umeri dalbi”, ,,zale argintie”, ,,fantome albe”, ,,clabuci albii”). Distributia oarecum simetrica a acestor epitete in structura primelor trei strofe ale poeziei intretine impresia de-a lungul intregului tablou, creand in acelasi timp o usoara monotonie, prielnica insa atmosferei generale. Sugestia albului coplesitor care domina tabloul se realizeaza mai subtil, si la nivelul stratului fonetic al operei, prin repetarea si asezarea sub accent a vocalei ,,a” de sapte ori in primele doua versuri ale strofei a treia: ,,Tot e alb pe camp, pe dealuri, impregiur, in departare / Ca fantasme albe plopii insirati se perd in zare.”

I.: Primele trei strofe ale poeziei pot fi considerate articulatiile unei secvente unitare constituind un prim tablou al operei, dominat de o anume caracteristica a anotimpului boreal. Ce deosebire ofera, din aceasta perspectiva, atmosfera care se contureaza in ultima strofa a poeziei?

R.: Tabloul din primele trei strofe contureaza o imagine dominata de caderea continua a zapezii. Atmosfera se realizeaza in principal prin stratul imagistic, dar sugestiile opereaza din planuri multiple. In prima strofa, de pilda, impresi de prelungita cadere a zapezii este intarita de prezenta lui ,,i” neaccentuat in finalul a 11 cuvinte; semnificativa este si distributia sunetului in strofa: cate o data in primul si al doilea vers, de patru ori in versul al treilea si de cinci ori in ultimul vers al strofei. Prima secventa  a operei, cele trei strofe, se incheie cu doua rime masculine cu accentul pe vocala ,,u” (,,drum”, ,,fum”) creand impresia a ceva mohorat si indepartat. Repetarea acestui sunet in structurile ,,fara urma”, ,,fara fum” si apoi in ultimul vers al    strofei - ,,satele perdute sub clabuci albii de fum”, consolideaza impresia,   adaugandu-i o nota de tristete.

Concluzie in legatura cu stratul fonetic: Armoniile fonetice sunt creatoare de subtile tensiuni lirice avand o contributie generala importanta in continuarea atmosferei. In opozitie cu aceasta prima secventa, redand ipostaza sumbra a unui anotimp boreal, apare ultima strofa a poeziei. Tensiunea se risipeste si cadrul apare proiectat brusc in plina lumina solara. Metafora ,,oceanul de ninsoare” mentine o punte de legatura cu primul tablou, dar atmosfera este cu totul alta, contemplarea nu mai genereaza teroare launtrica, imaginea fiind feerica.

I.: Comentati sentimentele pe care le trezeste in cititor prezenta umana care apare in aceste versuri,

R.: Prezenta umana (sania care trece peste vai), accentuata prin inserarea interjectiei ,,iata”, reliefand printr-un element de stil oral implicarea unui erou liric, pana acum mascat cu discretie, readuce in dimensiunile sale firesti un cadru dominat pana acum doar de dezlantuirea stihiilor.

I.: Comentati valoarea onomatopeica a constructiei ,,clinchete de zurgalai” si felul in care sentimentul ce inunda sufletul poetului este sugerat cititorului prin intermediul stratului fonetic al operei.

R.: Stratul fonetic sprijina noua traire interioara si poezia se termina cu o structura lexicala (,,clinchete de zurgalai”) ale carei sugestii onomatopeice subliniaza bucuria care inunda sufletul poetului, semn al relaxarii sale totale. Invinge firea optimista a autorului care nu se lasa coplesit de tristetea inzapezirii. In acest fel iarna devine prilej de bucurie: plimbari cu sania, zurgalai, dar si calda ospitalitate ce-l asteapta pe calatorul ratacit in viscol, cand vede ,,ferestrele lucind ale unei case”.

I.: Precizati cateva elemente ale prozodiei.

R.: Ritm trohaic, versuri ample (15-16 silabe), rima imperecheata.

Concluzii: Spaima unei inzapeziri totale de la inceputul poeziei este inlocuita de bucurie, de optimism in final prin acea sanie care ,,trece peste vai” iar ,,In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai”. Prin folosirea unor cuvinte din lexicul fundamental si al unor figuri de stil, autorul a zugravit, ,,a pictat” imaginea iernii in toata amploarea ei. Daca la inceput totul parea ,,incremenit, la sfarsit apare elementul de miscare.

Aprecieri critice: ,,Claritatea, simplitatea, expresivitatea, naturaletea, conciziunea sunt trasaturi caracteristice ale pastelurilor.”84

Formularea mesajului

Evaluarea formativa – prin sarcinile de lucru date pe parcursul orei

Asigurarea retentiei si a transferului: Tema pentru acasa: Cititi poezia Mezul iernii, dupa care imaginati-va o plimbare cu sania printre troiene si prezentati impresiile voastre intr-o compunere.

Pe tabla va apare urmatorul plan: la mijlocul tablei: autorul – V. Alecsandri; tabla va fi impartita in trei parti:

-    prima parte: date succinte despre viata autorului; opera;

-    partea a II-a: comentarea poeziei (structura poeziei):

          - strofa I: - dimensiuni spatiale: ,,din vazduh

                          - registrul imagistic: vizual (,,nori de zapada”, ,,lungi troiene calatoare” – epitete duble –, ,,fulgii zbor”, ,,plutesc…ca un roi” – comparatie  concreta); auditiv (,,iarna cerne norii”, personificare, ,,troiene calatoare”, epitete care personifica; tactil (,,fiori de gheata”).

          - strofa a II-a: - dimensiuni temporale: ,,ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara– tripla folosire a verbului ninge; ,,ca un vis de tinerete – comparatie abstractizanta.

          - primele doua strofe: plan al inaltului: ,,cer”(,,nori”, ,,zbor”, ,,vazduh”, ,,plutesc”, ,,fluturi”, ,,soare”).

          - strofa a III-a: - planul terestru (,,campul”, ,,plopii”, ,,dealurile”, ,,satele”; ,,ca fantasme albe plopii” – comparatie abstractizanta).

          - cromatica din primele trei strofe – albul (,,albi”, ,,dalbi”, ,,argintie”, ,,albii”, ,,albe”).

          - strofa a IV-a: ,,oceanul de ninsoare” (metafora); interjectia ,,iata” (actualizeaza; dorinta de miscare; sufletul poetului cheama ,,sania usoara”); ,,clinchete de zurgalai”(valoare onomatopeica; imagine auditiva).

-  partea a III-a

          - figuri de stil: - epitete: ,,lungi troiene calatoare”, ,,cumplita iarna”, ,,mandra tara” etc.;

                                    - comparatii: fulgii plutesc ,,ca un roi de fluturi dalbi”, ,,ca fantasme albe plopii insirati se perd in zare;

                                    -  personificari: ,,iarna cerne norii de zapada” etc.

   

                           





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA Matematica-Geometrie CLASA: a VIII-a - Proiectii de puncte, de segmente de dreapta si de drepte pe un plan
 PROIECT DIDACTIC Grupa: mijlocie Expresie grafica si plastica Rochita
 TEHNOLOGIA PRESARII LA RECE - Proiectarea stantei pentru reperu
 Proiect Implementarea SQM in cadrul societatii Ericsson Telecommunication Romania - Managementul Afacerilor prin Proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE - TRATAMENTUL STARII DE RAU ASTMATIC LA COPIL
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Proiect de diploma ecologie - calitatea aerului ambiental in regiunea 5 vest
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA MANAGEMENT CRESTEREA VANZARILOR PRIN METODA IMBUNATATIRII SERVICIILOR CATRE CLIENTI
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 LUCRARE DE ATESTAT - TABLOURI BIDIMENSIONALE
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 PROIECT ATESTAT STRUNGAR - Strung frontal


Diversitate stilistica,tematica si de viziune in opera Marilor Clasici
O scrisoare pierduta de I. L. Caragiale - comentariu
Al. Cristian MILOS - biografie, opera si referinte critice
Vasile CIHEREAN - biografie, opera si referinte critice
Ciclul scrisorilor eminesciene
Scrie o compunere de in care sa demonstrezi ca poezia citata este un pastel
Romanul prebelic - “Mara”, Ioan Slavici - comentariu
Romanul

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.