Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » management
Unitatile specializate in comercializarea de materiale si produse in sistem en-gros

Unitatile specializate in comercializarea de materiale si produse in sistem en-gros





Unitatile specializate in comercializarea de materiale si produse in sistem en-gros

1.1.1.     Formele de aprovizionare materiala si cu echipamente tehnice

Pentru a actiona cu eficienta in calitatea lor de consumatori unitatea economica trebuie sa aleaga cea mai eficienta forma de aprovizionare, din punctul ei de vedere.

La alegerea formei de aprovizionare va trebui sa avem in vedere:

·       Accesul rapid la servire

·       Aprovizionarea cu intreaga structura a marfurilor si materialelor necesare.


·       Achizitionarea materialelor la preturi cat mai mici

·       Prevenirea suprastocarii si formarea stocurilor cu miscare lenta

·       Afectarea unor spatii de depozitare cat mai reduse

Formele de aprovizionare care pot fi folosite de unitatile consumatoare de resurse materiale sunt:

v    Aprovizionarea directa de la producatori-furnizori.

v    Aprovizionarea prin unitatile specializate in comercializarea de materiale si produse in sistem en-gros ( prin intermediari) care la randul ei este formata din trei variante

q      Aprovizionarea prin tranzit organizat

q      Aprovizionarea prin tranzit achitat

q      Aprovizionarea de la depozitul angrosistului

Pentru a putea intelege mai corect cele trei variante trebuie avute in vedere modul de realizare a urmatoarelor trei activitati:

1.     Modul de organizare si concretizare a relatiilor de vanzare-cumparare dintre factorii participanti la acest proces.

2.     Modul de livrare a produselor.

3.     Modul de achitare a contravalorii produselor

Aprovizionarea directa prevede ca toate cele trei activitati sa fie realizate in relatie directa intre consumator si furnizor. Forma este avantajoasa pentru marii consumatori care pot beneficia in acest fel de bonificatii si facilitati oferite de furnizor

Micii consumatori, in aceasta situatie sunt nevoiti sa apeleze la intermediari

Aprovizionarea prin tranzit organizat presupune inlesnirea de catre un intermediar comercial a activitatii de organizare si concretizare a relatiilor dintre consumatori si producatori-furnizori, urmand ca livrarea produselor si decontarea facturilor aferente sa se realizeze direct intre ultimii factori.

Rolul intermediarului apare in faza de contractare.

Intermediarul practica un adaos de pret sub forma de comision de pana la 3%. Cel care plateste este consumatorul.

Aprovizionarea prin tranzit achitat presupune ca atat contractarea cat si achitarea contravalorii produselor sa se asigure prin intermediarul comercial, iar livrarea acestora sa se faca intre producator si consumator.

Aprovizionarea de la depozitul angrosistului inseamna ca toate cele trei operatiuni se executa prin intermediul intermediarului

In cazul livrarilor de la intermediari preturile contin anumite cote de adaos comercial.

O noua forma de aprovizionare aparuta de mai putina vreme este aprovizionarea garantata care consta in preluarea de catre o unitate specializata in comercializare a procesului de aprovizionare a structurii integrale sau partiale de materiale necesare unei intreprinderi consumatoare intr-o perioada de gestiune.

Prezinta importanta deoarece se aloca mult mai putine costuri pentru aprovizionare, se dezafecteaza depozite, se degreveaza firma de activitatea de aprovizionare

1.3.2 Unitatea specializata in comercializarea materialelor si produselor.

 

In practica sunt rare cazurile in care producatorii vand direct marfurile consumatorilor finali.

Intre cei doi se interpun mai multi intermediari.

Activitatea de intermediere este complexa, intermediarii sunt de mai multe feluri:

1.     angrosisti si detailisti

2.     reprezentantii comerciali, curtierii, atasatii comerciali (denumiti agenti comerciali)

3.     Unitatile de transport, bancare, antrepozitele, care faciliteaza spatiile de distributie fara a participa la negocierile comerciale propriuzise

Unitatile specializate in comercializarea in sistem en-gros joaca un rol important in inlesnirea transferului materialelor si produselor de la sursele de la producatori la consumatori.

Din cauza specializarii sale intermediarul poate interveni efectiv si activ in procesul de transfer al produselor de la sursele de productie la consumatori in cantitati mici si ci cheltuieli mai reduse.

Intermediarii comerciali ocupa 80% din piata produselor, in general.

Sfera de actiune a intermediarului comercial poate fi limitata sau nelimitata in plan teritorial sau geografic, structura de produse comercializate, de asemenea, poate fi mai restransa sau mai extinsa

Principalele relatii ale unei unitati specializate in comercializare in sistem en-gros sunt cu:

-        producatorii-furnizorii

-        alti intermediari comerciali.

-        Burse de marfuri.

-        Unitati specializate in organizarea de targuri si expozitii

-        Clienti diversi

-        Retele de magazine publice.

-        Reteaua proprie de magazine.

-        Unitatile de transport

-        Unitatile specializate in activitatea de service.

-        Banci si firme de asigurari

-        Camera de comert si industrie

-        Unitati specializate in realizarea reclamei comerciale.

Indicatori de apreciere a activitatii economice a unitatilor specializate   in comercializare in sistem en-gros.



 Pentru caracterizarea si aprecierea calitatii si volumului activitatii desfasurate in acest domeniu de activitate se utilizeaza un sistem de indicatori specifici

Acesti indicatori sunt urmatorii:

Cifra de afaceri totala si pe structura

CA = CA ab + CA ad    unde

CA ab = V td  = V dd + V dto  + V dta

                               CA ab  -  cifra de afaceri pentru activitatea de baza

                               CA ad  - cifra de afaceri din alte activitati

                                V td    -  Volumul total al desfacerilor

                                 V dd   -  Volumul desfacerilor prin depozit

                                  V to    - Volumul desfacerilor prin tranzit organizat

                                   V dta  - Volumul desfacerilor prin tranzit achitat

CAad=CAas+CAps+CAes+CAid+CAaa

     CAad – cifra de afaceri din alte activitati

      CAas – asistenta de specialitate

      CAps – prestatii de servicii

      CA es – elaborarea de studii pentru clienti

      CAid   - inchirierea de spatii de depozitare

        CAaa – cifra de afaceri din activitati conexe

Cheltuielile de circulatie

(Cc) Cheltuielile de circulatie este indicatorul care exprima in mod sintetic, valoric, cheltuielile pe care le suporta o unitate specializata in comercializarea marfurilor in sistem en-gros pentru desfasurarea activitatii specifice.

Concret este vorbe de cheltuieli efectuate cu investigarea pietei, comandarea, achizitia si contractarea de produse in vederea revanzarii, organizarea activitatilor de primire-receptie, de distributie vanzare, de depozitare, de formare de loturi pentru servirea clientilor…

Cheltuielile de circulatie se pot clasifica in functie de mai multe criterii

In functie de modul de repartizare, pe grupe de produse.

-        Cheltuieli directe (transportul, primirea-receptia, manipularea, lotizarea, ambalarea si livrarea produselor)

-        Cheltuieli  indirecte (salariile personalului administrativ, CAS, Amortizarea cladirilor-depozitelor, a utilajelor din dotare, alte cheltuieli de regie)

Dupa gradul de omogenitate

-        Cheltuieli simple (salarii, amortizare )

-        Cheltuieli complexe , au un caracter eterogen (cu depozitarea, conservarea, manipularea, lotizarea, livrarea produselor).

Dupa continutul economic

-        Cheltuieli materiale (amortizarea, consumul de combustibil, energie, piesele de schimb)

-        Cheltuieli cu munca vie (salarii, CAS, alte fonduri speciale in legatura cu salariile)

Dupa evolutia lor in raport cu desfacerile

-        Cheltuieli conventional constante ( cheltuielile generale ale angrosistului)

-        Cheltuieli variabile ( care se modifica in raport cu volumul desfacerilor)

Nivelul veniturilor

V = Vab + Vad

         

              V – venituri totale

               Vab – venituri din activitatea de baza

               Vad – venituri cu caracter exceptional

Veniturile din activitatea de baza se stabilesc in functie de volumul de desfacere pe structura si cotele de adaos comercial, si / sau, dupa caz, comisioanele percepute.

Vab  = Σ ( Vddi x Caci) + Σ ( Vdtoi x Comi ) + Σ ( Vdtai x Comi) , unde:

Vab – Veniturile din activitatea de baza

Vdd – Venituri din desfacerile din depozit

Vdto – Veniturile din tranzit organizat

Vdta – Veniturile prin tranzit achitat

Cac – Cota de adaos comercial practicat

Com Cotele de comisioane practicate pentru tranzit achitat si organizat

Veniturile din activitatile diverse se obtin pe seama valorii negociate a lucrarilor sau prestatiilor prevazute pentru efectuare (a se vedea veniturile din inchirieri)

Profitul

Profitul este rezultatul diferentei dintre nivelul veniturilor si cheltuielile de circulatie totale ale unei societati specializate in comercializarea de produse.

Pr = V - Cct

Pr – Profitul

V – Nivelul veniturilor

Cct – Cheltuielile de circulatie totale

Rata profitului

Exprima cat de rentabila este activitatea pe care o desfasoara angrosistul intr-o perioada de timp definita.

Se obtine prin raportarea profitului la cheltuielile de circulatie totale sau la cifra de afaceri.

Pr              Pr

Rpr = ------  sau --------

Cct              CA



Numarul de muncitori pe total si pe structura

Productivitatea muncii se calculeaza prin volumul desfacerii pe un muncitor

                                                           Vdd

                                                Wm = -------

                                                            Nm

Wm – Productivitatea muncii

Vdd – Volumul desfacerii prin depozit

Nm – Numarul de muncitori

Fondul de salarii pe total si distinct pentru muncitori

Salariul mediu pe o persoana

In cazul calcularii acestui indicator salariul mediu se poate calcula pe persoana angajata. Un nivel mai exact al acestuia se poate determina pe un muncitor.

Nivelul stocurilor, pe baza carora se calculeaza si se estimeaza capitalul circulant aferent in functie de care se determina viteza de rotatie  a  acestuia.

Viteza de rotatie a stocurilor

Este un indicator de eficienta care se calculeaza cu ajutorul relatiilor

-        pentru estimarea duratei in zile a unei rotatii

                                   ( Sv  x  360 zile )

           Vrz = -------------------------------  / 

                            Vdd

                     Vrz – Viteza de rotatie in zile

                      Sv  -  Stocul mediu exprimat valoric

                      Vdd – Volumul desfacerilor prin depozit

-        pentru estimarea numarului de rotatii intr-o perioada de gestiune ( un an)

                           Nr =      360    /   Vrz

 Fondul de cercetare-dezvoltare, de extindere

Suprafata ocupata, din care cea destinata activitatii de baza

1.3.4       Stabilirea pragului de rentabilitate

Ca orice activitate productiva, scopul final al infiintarii, organizarii si functionarii unitatilor specializate in comercializarea produselor en-gros consta in obtinerea de profit, cat mai mare posibil, din activitatea care se desfasoara

La stabilirea pragului de rentabilitate trebuie sa se aiba in vedere ca unitatea respectiva sa-si asigure utilitatea printr-o servire ireprosabila a tuturor clientilor reali si potentiali din raza de activitate

Pentru stabilirea limitelor activitatii unui agent economic trebuie avut in vedere raportul dintre Volumul desfacerilor si cheltuielile de circulatie ale perioadei de gestiune.

Din structura cheltuielilor de circulatie se desprind doua mari categorii: Cheltuielile variabile si cele conventional constante.

Cheltuielile variabile sunt cele care se modifica direct proportional cu desfacerea (Cheltuieli cu aprovizionarea, transportul, primirea, receptia, manipularea, depozitarea, conservarea, ambalarea, lotizarea, livrarea materialelor)

Cheltuielile constante sunt cele care in general, raman constante in conditiile cresterii desfacerii( cheltuieli pentru conducerea firmei, amortizare, iluminat interior si exterior)

Ideea de baza este ca trebuie stabilit un volum de desfacere care sa permita ca din veniturile obtinute prin incasarea adaosului comercial aferent sa se acopere cheltuielile de circulatie efectuate

Pragul de rentabilitate este punctul critic sub care firma inregistreaza pierderi, deci unitatea nu este rentabila. Peste acest punct critic se obtine profit

Pentru determinarea pragului de rentabilitate se apeleaza la urmatorul sistem de ecuatii liniare:

            

                 Y  =  ax

                 Y’ = bx + C

                  Y’’ =  bx+ C   + Pr

Y – nivelul veniturilor rezultate din adaosul comercial si comisionul incasat

Y’ – cheltuielile de circulatie totale

Y’’ – cheltuieli de circulatie totale si profitul prevazut pentru realizare

X – volumul de desfacere al unitatii de comercializare in sistem en-gros

a  - cota medie de adaos stabilita la un leu volum de desfacere

b -  cota cheltuielilor variabile  la un leu volum de desfacere

C  - Cheltuielile conventional constante

Pr – Profitul

Pragul de rentabilitate

Sau punctul critic va fi dat de egalitatea

                          Y =          sau         ax = bx+  C

Profitul se obtine atunci cand

     

                     Y >       ;       Y  =  Y’’            sau

              ax > bx     +   C

             ax    =    bx  +  C  +  Pr

Aplicarea in practica se realizeaza diferit in functie de elementele cunoscute, de conditiile stabilite si de ceea ce se urmareste pentru determinare









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Depozite de date
Procesul proiectarii
Utilizarea standardului ISO 9000 in conducerea si functionarea organizatiilor
ANTRENAREA
Sisteme de caracterizare a stilurilor de management
MATRICEA REZULTATELOR SI A COMPORTAMENTELOR
MANAGEMENTUL CONFLICTELOR
PROBLEME GENERALE ALE ELABORARII PREVIZIUNILOR



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu