Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » comunicatii
BAZELE RAZBOIULUI INFORMATIONAL

BAZELE RAZBOIULUI INFORMATIONAL



BAZELE RAZBOIULUI INFORMATIONAL

Competitia pentru informatie este la fel de veche ca si conflictele umane. Este o caracteristica virtual definitorie a umanitatii. Natiunile, corporatiile si indivizii cauta, fiecare, sa-si mareasca si sa isi protejeze depozitul propriu de informatii, in timp ce incearca sa il penetreze pe cel al adversarului. Aproximativ din 1970 au avut loc imbunatatiri extraordinare in mijloacele tehnice de colectare, stocare, analizare si transmitere a informatiilor. Au fost scrise topuri intregi despre impactul acestei revolutii tehnice asupra conducerii razboiului, in special de la 'Furtuna in Desert'. Totusi, majoritatea acestor lucrari se concentreaza, in principal, asupra dezvoltarilor tehnice, nu asupra modului in care aceste dezvoltari au impact asupra doctrinei.


Acest document va formula intrebari importante pentru strategii Air Force si va da raspunsuri ferm bazate pe definitii concise, experienta institutionala si pe concepte doctrinale. In acest proces se va clarifica de ce competitia pentru informatii, care a aparut in zorile istoriei, este dintr-o data un subiect central al sigurantei nationale. Mai aproape de casa, acest domeniu va descrie, de asemenea, modul in care ar trebui sa evolueze doctrina Air Force pentru a face fata razboiului informational. Scopul final este o fundamentare seriosa pe care sa se bazeze inevitabilele schimbari in organizarea, pregatirea, dotarea si mobilizarea fortelor si capacitatilor militare.

DE CE VORBIM ACUM DESPRE RAZBOIUL INFORMATIONAL ?

Deoarece are loc o revolutie tehnologica[1] penetrand in forta prin sistemele informationale si prin integrarea lor in viata noastra de zi cu zi si ducand la termenul 'Era informatiei'. Tehnologiile legate de informatii concentreaza date, maresc imens viteza de prelucrare si transmitere a datelor si asociaza intim rezultatele in aproximativ orice aspect al vietilor noastre. Era informatiei transforma toate operatiunile militare prin faptul ca furnizeaza comandantilor informatii fara precedent din punctul de vedere al cantitatii si calitatii[2]. Comandantul, care are avantajul in ceea ce priveste observarea spatiului de lupta, analiza evenimentelor si distribuirea informatiilor, poseda un puternic, daca nu decisiv, avantaj in raport cu adversarul.

Inainte de a continua, trebuie sa facem distinctia intre razboiul epocii informationale si razboiul informational. Facem aceasta distinctie deoarece majoritatea literaturii trateaza razboiul informational si progresele in tehnologia informatiei sinonim. Razboiul epocii informationale foloseste tehnologia informationala ca pe o unealta de a asigura economii, fara precedent de timp si forte, in operatiunile noastre de lupta. In ultima instanta, razboiul epocii informationale va afecta toate operatiunile de lupta[3]. Prin contrast, razboiul informational, subiectul acestui document, vizualizeaza informatia in sine ca pe un domeniu separat, o arma puternica si o tinta operativa.

Informatia, dupa cum vom arata in cele ce urmeaza, este dependenta de tehnologie. Totusi, tehnologia erei informationale transforma in fapte o posibilitate teoretica: manipularea directa[4] a informatiilor adversarului. Acesta este firul conducator al acestui document.

CE ESTE INFORMATIA ?

Aceasta intrebare este elementara, dar cruciala. Este imposibila discutarea coerenta despre razboiul informational fara a defini riguros conceptul central: informatia.

Informatiile deriva din fenomene. Fenomenele, faptele sau evenimentele observabile, sunt tot ce se intampla in jurul nostru. Pentru a deveni informatii, fenomenele trebuie percepute si interpretate. In consecinta, informatiile sunt rezultatul a doua elemente: fenomenele (datele) percepute si instructiunile necesare pentru a interpreta aceste date si a le da sens.

Aceasta distinctie este importanta si poate fi usor sintetizata intr-un paradox familiar: daca un copac cade, dar nu e nimeni in imprejurimi ca sa auda aceasta cadere, a facut zgomot? Copacul in cadere a cauzat unde de presiune in atmosfera, un fenomen. Zgomotul, informatia denotand caderea copacului, survine atunci cand urechea cuiva detecteaza undele de presiune, creand date, si instructiunile creierului manipuleaza datele in sunetul care poate fi recunoscut ca un copac in cadere daca nu exista o persoana care sa il auda (sau sa il vada).

Fenomenele devin informatii prin observatie si analiza. Prin urmare, informatiile sunt o abstractie a fenomenelor. Informatiile sunt rezultatul perceptiilor si interpretarilor noastre, indiferent de mijloace. Dupa cum exemplifica cu claritate copacul in cadere, definirea informatiei presupune doua caracteristici:

   Informatia: date si instructiuni.

Retineti ca definitia este distincta pentru informatii si pentru tehnologie. Totusi, ce putem face cu informatiile si cat de repede o putem face, este foarte dependent de tehnologie. Tehnologia dezvolta dramatic mijlocele noastre observationale, dezvolta si concentreaza depozitele de date si accelereaza prelucrarea instructiunilor. Folosim termenul urmator pentru a circumscrie elementele dependente de tehnologie asociate cu informatiile:

   Functia informationala: orice activitate presupunand achizitia, transmisia, stocarea si procesarea informatiilor.

De exemplu, sistemul care spune unei masini sa stanteze optzeci de capace de butuc realizeaza o functie informationala. Presa de metal care le stanteaza nu o face.

CARE SUNT CATEVA FUNCTII INFORMATIONALE MILITARE ?

Dupa cum s-a mentionat anterior, comandantul, avand informatii mai bune, detine un avantaj asupra adversarului. Operatiunile militare formuleaza cereri speciale de functii informationale, cautand sa-i dea comandantului un avantaj informational.

Supravegherea si recunoasterea sunt puterile noastre de observatie. Inteligenta si analiza vremii sunt bazele pentru orientarea observatiilor. Folosim aceste baze pentru a forma un 'Air Tasking Order', care comanda si conduce operatiunile de executie si monitorizare in dirijarea conflictului. Navigatia de precizie faciliteaza indeplinirea misiunii. Impreuna, acestea sunt tipurile de functii informationale militare care faciliteaza toate operatiunile militare. Folosim termenul colectiv de functii informationale militare pentru a descrie functiile informationale de stimulare a fortei.

Functii Informationale Militare: orice functie informationala sprijinind si facilitand mobilizarea fortelor militare.

Aceasta definitie serveste la delimitarea functiilor informationale militare importante de universul total al functiilor informationale.

           CE ESTE RAZBOIUL INFORMATIONAL ?

La nivel de inalta strategie, natiunile urmaresc sa obtina, exploateze si protejeze informatiile in sprijinul obiectivelor lor. Aceasta exploatare si protectie poate avea loc in arenele economice, politice sau militare. Cunoasterea informatiilor adversarului este un mijloc de dezvoltare a capacitatilor proprii, de degradare sau contracarare a capacitatilor inamicului si protejare a activelor proprii, inclusiv propriile informatii. Asta nu e nou. Efortul de descoperire si exploatare a informatiilor a inceput de prima data de cand un grup de oameni a incercat sa dobandeasca un avantaj asupra altuia.

Razboiul informational consta din vizarea informatiilor si functiilor informationale ale inamicului, protejandu-le pe ale noastre, cu intentia de a deteriora vointa sau capacitatea de lupta a acestuia. Concentrandu-ne asupra informatiilor si functiilor informationale, definim razboiul informational ca:

Razboiul Informational: orice actiune de refuz, exploatare, corupere si distrugere a informatiilor si functiilor inamicului; protectia proprie impotriva acestor actiuni si exploatarea functiilor proprii informationale militare[5].

Aceasta definitie este baza urmatoarelor asertiuni:

Razboiul informational este orice atac impotriva oricarei functii informationale, indiferent de mijloace. Bombardarea unei centrale telefonice este razboi informational. La fel este si distrugerea soft-ului acestei centrale.

Razboiul informational este orice actiune de protejare a propriilor functii informationale, indiferent de mijloce. Intarirea si protejarea centralei impotriva atacului aerian este razboi informational. La fel este si utilizarea unui program anti-virus pentru protejarea soft-ului instalatiei.

Razboiul informational este un mijioc, nu o finalitate, in exact acelasi mod in care razboiul aviatic este un mijloc, nu o finalitate. Putem folosi razboiul informational ca un mijloc de dirijare a atacului strategic si interdictiei, de exemplu, exact la fel cum putem folosi razboiul aviatic pentru a dirija atacul strategic si interdictia.

Militarii au incercat intotdeauna sa obtina sau sa afecteze informatiile necesare unui adversar pentru a-si mobiliza efectiv fortele. Strategiile trecute se bazau, in mod tipic, pe masuri de genul disimulare si diversiune[6] pentru a influenta deciziile, afectand perceptiile factorilor de decizie. Deoarece aceste strategii au influentat informatiile prin procesul de perceptie, ele atacau indirect informatiile inamicului. Adica, pentru ca diversiunea sa fie eficienta, inamicul trebuia sa faca trei lucruri:

·         sa observe diversiunea;

·         sa o analizeze ca realitate;

·         sa actioneze in baza ei, conform scopurilor, pentru care diversiunea a fost realizata.

Totusi, mijloacele moderne de realizare a functiilor informationale confera informatiilor un plus de vulnerabilitate: accesul si manipularea directa. Tehnologia moderna permite acum unui adversar sa schimbe sau sa creeze informatii fara a se baza pe observare si interpretare. Iata o scurta lista de caracteristici ale sistemelor informationale moderne creand aceasta vulnerabilitate: stocarea concentrata, viteza de accesare, transmiterea dispersata a informatiilor si capacitatea sporita a sistemelor informationale de a dirija actiuni intr-o maniera autonoma. Masurile inteligente de securitate pot reduce, dar nu pot elimina aceasta vulnerabilitate; absenta lor o face frapanta.

Militarii nu sunt inclinati sa incredinteze succesul lor in lupta norocului. Deci trebuie sa ne dirijam eforturile in razboiul informational spre mai mult decat vizarea informatiilor adversarului: trebuie si sa ne protejam informatiile si toate operatiunile aferente. Air Force depinde esentialmente de functiile informationale militare, ceea ce ne face vulnerabili la agresiunea informationala. Integritatea functiilor noastre informationale militare, ca si a informatiei in sine, depinde esentialmente si in maniera directa de succesul operatiunilor noastre militare.


Operatiuni        psihologice

Diversiunea

militara

Mijloacele

de siguranta



Distrugerea

fizica

Atacul informational

Razboi

electronic

CE INCLUDE RAZBOIUL INFORMATIONAL?

Reamintindu-ne definitia, razboiul informational consta din activitati care refuza, exploateaza, corup, distrug sau protejeaza informatiile. Mijloacele traditionale de realizare a razboiului informational includ operatiunile psihologice, razboiul electronic, diversiunea militara, atacul psihologic si diversele masuri de securitate.

Operatiunile psihologice folosesc informatiile pentru a afecta rationamentul inamicului.

Razboiul electronic refuza inamicului informtii corecte.

Diversiunea militara induce inamicul in eroare in ceea ce priveste capacitatile sau intentiile noastre[7].

Distrugerea fizica poate realiza razboiul informational prin afectarea elementelor sistemului informational prin conversia energiei stocate in energie distructiva. Mijloacele de atac fizic variaza de la bombe conventionale pana la arme cu impulsuri electromagnetice.

Mijloacele de siguranta urmaresc sa impiedice adversarul sa afle despre capacitatile si intentiile noastre in plan militar[8].

Era informatiei a prevazut mijloace noi si practice pentru a refuza, exploata, corupe sau distruge informatia, la fel ca vulnerabilitatile ce fac aceste atacuri posibile. Doctrina Air Force nu cunoaste si nu defineste aceste atacuri asupra informatiei, pe care noi le numim 'atacul informational'.

Atacul informational degradarea directa a informatiei fara schimbari vizibile a entitatii acesteia inauntrul careia se afla.

Atacul informational, constrans de definitia informatiei, este limitat la modificarea directa a datelor si instructiunilor. Este, prin urmare, tocmai un alt mijloc de conducere a razboiului informational, unul a caror efecte imediate nu include schimbari vizibile a entitatii inauntrul careia aceasta se afla.

Ca sa spunem asa, dupa ce a devenit subiectul atacului informational o functie informationala nu se poate distinge de starea ei originala, decat prin verificarea datelor si instructiunilor sale[9].

CUM SE DEOSEBESTE ATACUL INFORMATIONAL ?

Asa cum am descris anterior, exista doua cai de a influenta functiile informationale ale adversarului: directa si indirecta.

Razboiul informational indirect afecteaza informatia creand fenomene, pe care adversarul la va percepe, interpreta si actiona asupra lor.

Diversiunea militara, atacul psihic si dezinformarea traditionala isi ating telurile indirect. De exemplu, tinta deceptiei este de a determina adversarul sa ia decizii incorecte; deceptia reusind acest lucru prin crearea unei realitati aparente. In general, aceasta substitutie creaza fenomene pe care inamicul trebuie sa le observe. Reusita, oricum, depinde de cateva conditii: adversarul, in realitate sa observe fenomenul si ulterior sa il transforme in date; sa-l analizeze in informatia dorita si sa actioneze in baza informatiei, in maniera dorita.

Razboiul informational direct afecteaza informatia prin modificarea componentelor sale, fara a se baza pe puterile adversarului de percepere si interpretare. Atacul informational actioneaza direct asupra informatiei adversarului. De curand toate functiile informationale sunt insasi controlate de informatie, atacul informational putand fi direct impotriva celor mai multe functii informationale.

Razboiul informational direct, centrul atacului informational, actioneaza asupra informatiilor adversarului, fara a se baza pe functiile de culegere, analiza si decizie ale lui. Poate scurcircuita bucla OODA[10] (Observatie, Orientare, Decizie si Actiune) prin crearea unor observatii si perturbarii orientarii, sau o poate decapita prin impunerea unor decizii sau provocarea unor actiuni. O scurta ilustrare va servi pentru a demonstra diferenta intre aplicatiile razboiului informational direct si indirect:

Scopul nostru, folosind diversiunea militara, este sa facem adversarul sa creada ca exista o escadrila de aparate de lupta acolo unde de fapt, nu este nici una, si sa actioneze, in baza acestei informatii, intr-o maniera benefica pentru operatiunile noastre.

Razboiul informational indirect: folosind diversiunea militara, putem construi piste false si hangare false, si sa generam alte activitati suficiente pentru a prezenta o imagine convingatoare. Ne bazam pe adversar sa observe pseudo-operatiunile de lupta si sa le interpreteze ca fiind reale (contrar detectarii lor ca false). Doar atunci aceasta devine informatia pe care vrem ca adversarul sa o aiba.

Razboiul informational direct: In sens contrar, daca folosim atacul informational pentru a crea escadrila de lupta in baza de informatii a adversarului, rezultatul - deceptia - este precis acelasi. Dar mijloacele acestui rezultat, care depind de resurse, timp si nesiguranta, sunt dramatic diferite.

CARE ESTE CELALALT TAIS AL SABIEI

RAZBOIULUI INFORMATIONAL ?

Latura defensiva a masurilor de securitate a razboiului informational vizeaza protejarea informatiei (previne ca un adversar sa conduca cu succes razboiul informational impotriva functiilor noastre informationale). Masurile de securitate curente ca OPSEC si COMSEC sunt mijloace tipice de prevenire, detectare si rasturnare a actiunilor indirecte ale adversarilor asupra functiilor noastre informationale.

In contrast, masurile de securitate ca COMPUSEC includ prevenirea, detectarea si rasturnarea actiunilor informationale directe asupra functiilor noastre informationale. Masurile de securitate viitoare trebuie sa evolueze in raport cu progresele tehnologiei informationale. Consecutiv, noi masuri vor lua probabil forme total diferite, de masurile de securitate de astazi, inradacinate in cerintele de securitate anterioare.

Asa cum demonstreaza exemplul simplu din aceasta lucrare, trebuie sa evitam sa cadem victima efectelor profunde si pagubitoare ale razboiului informational.

DE CE RAZBOIUL INFORMATIONAL ESTE ATAT DE IMPORTANT PENTRU USAF?

Din doua motive. In primul rand, pentru ca razboiul informational ofera mijloace importante pentru indeplinirea misiunilor fortelor aeriene, in al doilea rand, pentru ca integrarea larg raspandita a sistemelor informationale in operatiile fortelor aeriene transforma functiile noastre informationale militare intr-o tinta valoroasa. Un exemplu ipotetic folosind atacul informational arata cum razboiul informational poate indeplini o misiune tipica Air Force:

Interdictia impiedica sau intarzie ajungerea resurselor esentiale la unitatile combatante. In acest sens, o abordare consta in distrugerea podurilor de legatura folosind bombe ghidate cu laser. Ca alternativa, am putea sa alteram informatiile logistice ale adversarului, marcand in mod intentionat eronat acele poduri ca fiind distruse, ceea ce determina factorii de planificare sa redirijeze fortele si resursele. Ambele modalitati realizeaza acelasi scop; atacul informational ofera posibilitatea de a ne expune activele unui atac.

Ca exemplu, evidentiind necesitatea unei aparari robuste impotriva unei agresiuni informationale, imaginati-va haosul care ar apare daca un adversar ar reusi sa penetreze baza noastra de date cu alocare in timp a fortelor. Schimbari subtile in ea ar fi suficiente pentru a reduce aproape la zero capacitatile noastre de protectie.

CUM AR TREBUI SA SCHIMBAM DOCTRINA AIR FORCE PENTRU A FACE FATA RAZBOIULUI INFORMATIONAL ?

In prezent, doctrina Air Force recunoaste razboiul aerian si razboiul spatial. Totusi, doctrina nu identifica misiuni separate pentru razboiul aviatic sau razboiul spatial, in loc de asta, ambele interfereaza rolurile si misiunile. Similar razboiul informational nu poate fi clasificat ca o misiune singulara. A face aceasta ar insemna un esec pentru integrarea completa a razboiului informational in doctrina fortelor aeriene.

Sa ne amintim ca misiunile sunt sarcini operationale indeplinite pentru obtinerea obiectivelor militare. Razboiul aerian este un mijloc, definit de mediu, pentru executarea acelor misiuni. Exista trei obiective ale razboiului aerian:

  controlul spatiului aerian in timp ce protejam fortele noastre de actiunile
inamicului;

  exploatarea controlului aerian pentru angajarea fortelor proprii impotriva
inamicului si sporirea generala a eficientei fortelor noastre.

In doctrina noastra, obiectivele controlului, exploatarea cat si sporirea eficientei se transpun in rolul spatiului aerian, in actiunea si sporirea fortelor. In multe privinte, informatia poate fi considerata ca un domeniu[11] asa cum sunt uscatul, marea, aerul si spatiul. Informatia are caracteristicile[12] sale proprii de miscare, greutate si topografie asa cum spatiul, aerul, marea si uscatul au trasaturile lor distincte. Exista paralele conceptuale puternice intre conceperea aerului si informatia ca domeniu.

Inaintea fratilor Wright, aerul, care evident exista, nu era un teren propice pentru operatiuni militare practice si de anvergura. Similar, informatiile existau inainte de epoca informationala. Dar epoca informationala a schimbat caracteristicile domeniului informatiei ca operatiunile militare de anvergura din interiorul ei sa devina practice.



Razboiul informational ca si razboiul aerian este mijlocul definit de domeniul in care urmeaza sa fie executate misiunile militare. Exista trei obiective ale razboiului informational:

·       controlul domeniului informational in asa fel incat sa-l putem exploata in timp ce protejam functiile noastre informationale militare, de actiunile inamicului:

  • exploatarea controlului informational pentru angajarea razboiului informational impotriva inamicului;

·         sporirea generala a eficacitatii fortelor prin dezvoltarea deplina a functiilor informationale militare.

Primul obiectiv al razboiului informational, de a controla domeniul pentru ca sa il putem exploata in timp ce protejam functiile noastre informationale militare de actiunile inamicului, are o contributie semnificativa la controlul spatiului de lupta.

In prezent, doctrina fortelor aeriene recunoaste doua misiuni pentru controlul spatiului de lupta: antiaeriana si antispatiala. Misiunile antiaeriene au ca obiective controlul aerului; misiunile antispatiale au ca obiectiv controlul spatiului. Claritatea si consistenta ne cer sa numim acele activitati, dedicate controlului informational, contrainformatii.

Contrainformatia: actiune dedicata pentru a controla spatiul informational.

In plus, contrainformatia, la fel ca misiunile antiaeriene si antispatiale, are atat aspecte ofensive cat si defensive. Contrainformatia ofensiva, ne face capabili sa folosim domeniul informational si il face pe adversar incapabil sa-l foloseasca.

Mijloacele tipice includ, atacul fizic, diversiunea militara, operatiile psihologice, razboiul electronic si atacul informational. Contrainformatia defensiva, include atat actiuni active cat si pasive pentru a ne proteja de actiunile razboiului informational ale adversarului. Ea este realizata, de exemplu, prin apararea fizica, securitatea fizica, OPSEC, COMSEC, COMPUSEC si serviciile de informatii.

Controlul aerospatial ne face capabili sa folosim teritoriul aerului si spatiului fara sa suferim pierderi substantiale si sa producem pagube insemnate inamicului ce detine aceste teritorii. Contrainformatia in colaborare cu misiunile antiaeriene si antispatiale cauta sa creeze un astfel de mediu.

Al doilea obiectiv al razboiului informational este sa exploateze controlul nostru asupra informatiei, in aplicarea razboiului fortelor aeriene, misiunile de atac strategic, interdictia si sustinerea aeriana exploateaza controlul aerian. Similar razboiul informational ar putea fi folosit sa realizeze aceleasi obiective. Am citat deja un exemplu despre felul in care razboiul informational poate realiza interdictia. El, de asemenea, poate realiza atacul strategic.

Sa presupunem ca vrem sa limitam mobilitatea pe termen lung a inamicului prin restrictionarea aprovizionarii cu combustibil. In primul rand, ii identificam rafinariile, ca cea mai convenabila tinta de realizare a acestui tel.

Prin cercetare, identificam in continuare rafinariile specifice care au cea mai mare capacitate de productie. La fiecare rafinarie gasim ca exista un turn de cracare critica. Organizam o lovitura si cu o admirabila economie de forta, realizam scoaterea din functiune a rafinariilor prin distrugerea numai acelor turnuri in timp ce lasam restul neatins. Acesta este un exemplu clasic de atac strategic.

Aceeasi situatie. Ca in toate rafinariile moderne si acestea au vaste sisteme de control automat. Aceste functii informationale vaste ofera o tinta potentiala pentru razboiul informational. La inceputul conflictului, noi am realizat o misiune contrainformativa ofensiva prin penetrarea si caracterizarea sistemului de control automat al rafinariei.

In acest proces, am descoperit cateva puncte informationale vulnerabile, care ne-au ajutat sa stabilim mijloacele pentru afectarea operatiunilor rafinariilor, la o data care ramane la alegerea noastra. Mai tarziu, in timpul conflictului, combinat cu interdictia si operatiunile de la sol, alegem sa exploatam una dintre vulnerabilitati. In acest fel, am scos din functiune rafinariile lor. Si acesta este un exemplu clasic de atac strategic.

Tehnologia informationala este deja puternic inglobata in operatiunile noastre militare, punand la dispozitie cantitati inimaginabile de informatii. Exploatand aceste informatii avem la dispozitie posibilitati de lovire; bazandu-ne pe acestea se creeaza inevitabil vulnerabilitati, potentiale deformatii. Aceasta, combinata cu progresele atat in abilitate cat si in localizarea si distrugerea punctelor de comanda si control (C2), fac C2 mai mult ca oricand o tinta realizabila.

Istoria a aratat ca operatiunile militare de succes pot realiza lovituri eficiente prin paralizarea abilitatii inamicului de a exercita comanda si controlul. Aviatorii l-au considerat, intotdeauna un obiectiv important si au depus eforturi mari impotriva C2-uiui. Din aceste doua motive, eforturile pentru perturbarea si distrugerea elementelor de comanda si control ale adversarului ne-au determinat sa identificam o misiune separata in aplicatiile fortelor.

Atacul C2: orice actiune impotriva oricarui element al sistemului de comanda si control al inamicului.

Al treilea obiectiv al razboiului informational este dezvoltarea functiilor informationale pentru sporirea eficientei tuturor fortelor. Anterior am descris functiile informationale militare ca un sprijin pentru angajarea fortelor militare.

Doctrina noastra curenta nu include o astfel de misiune. Pentru a umple acest spatiu gol, vom include operatiile informationale in sporirea fortelor. Cateva exemple de operatii informationale sunt: supravegherea, recunoasterea, comanda si controlul, comunicatiile, identificarea conflictelor, inteligenta, precizia zborului si vremea.

Trasatura distincta a misiunilor operatiunilor informationale este ca se ocupa in primul rand cu informatiile atat ca resurse cat si ca produs.

Rolul si misiunile puterii aerospatiale

Controlul aerospatial

Antiaerian

Antispatial

Contra -informatiile

Misiuni ale fortelor

Atacul strategic

Interdictia

Sprijinul aerian

Atacul C2

Sporirea fortelor

Transportul aerian

Alimentarea in aer

Transportul in

spatiu

Operatii speciale

Operatii informationale

Sprijinul fortelor

Baze OPS & DEF

Logistica

Sprijinul

Operational

Sprijinul pe orbita

Operatiile informationale: orice actiune presupunand achizitia, transmisia, stocarea si procesarea informatiilor ce sporesc angajarea de  forte militare.

Deoarece avem nevoie de informatii relevante, veridice si oportune pentru tot ceea ce facem, operatiile informationale sustin conducerea misiunilor pe parcursul tuturor celor patru roluri, de la controlul aerospatial la sprijinul fortelor.

Operatiile informationale asigura comandantilor abilitatea sa observe spatiul de lupta, analiza evenimentelor si fortele directe. Operatiile informationale asigura logisticienilor abilitatea de a cunoaste ce este in dotare si unde este necesar. Operatiile informationale asigura conducerea zborului, abilitatea de a cunoaste unde este tinta, cum este apararea ei si sa selecteze care este cea mai corespunzatoare arma.

In final razboiul informational se interfereaza cu toate rolurile si misiunile fortelor aeriene. Este un alt mijloc de conducere a misiunilor noastre traditionale. Oricum exista trei sarcini operationale superioare prin care razboiul informational ne face capabili sa executam, ceea ce nu este convenabil tratat de catre doctrina noastra actuala: contrainformatia, Atacul C2 si operatiile informationale.

Similar, am hotarat sa excludem doua misiuni care nu mai sunt relevante potrivit regruparilor misiunilor: razboiul electronic, anterior cuprins in cadrul cresterii fortelor, care este acum insumat de catre razboiul informational; supravegherea si recunoasterea ce sunt considerate, acum, momente ale operatiilor informationale.

Oricum, aceasta lista nu este exhaustiva. Asa cum am aratat titlul acestui material, ideile continute vizeaza bazele si nu intreaga constructie. Invariabil, pe masura ce fortele aeriene se acomodeaza in totalitate cu revolutia tehnologiei informationale, se pot ridica sarcini operationale aditionale care la randul lor vor adauga sau exclude unele misiuni.

In sens larg, aceste baze continua sa ofere un test veridic pentru razboiul informational, toate noile misiuni avand nevoie sa il sustina si sa il treaca.

CARE ESTE RELATIA DINTRE RAZBOIUL INFORMATIONAL SI COMANDA SI CONTROLUL RAZBOIULUI ?

Focarul razboiului informational este orice functie informationala indiferent daca este C2, un sistem de control al unei rafinarii sau o centrala telefonica. C2 reprezinta numai o parte a universului functiilor informationale militare. Statul Major defineste comanda si controlul:

Comanda si controlul: exercitarea autoritatii si directiei, de catre un comandant corespunzator desemnat asupra fortelor distribuite in indeplinirea misiunii.

Comanda si controlul razboiului (C2W) se adreseaza activitatilor directe impotriva abilitatii adversarului de a directiona dispunerea si angajarea de forte, sau acelora care protejeaza prietenoasa amabilitate a comandantiilor sa faca aceasta. Asa cum am aratat, razboiul informational nu ataca numai procesul C2 ci, de asemenea, puterea de lupta insasi a inamicului.

Cu alte cuvinte, prin definitie, C2W nu este asociat cu reducerea sau anularea abilitatii sau dorintei unitatilor de lupta de a executa ordinele lor. Operatiile psihologice tactice si contramasurile electronice de autoprotectie afecteaza abilitatea unitatilor sa execute ordinele.

Dar ele, in nici un caz, nu afecteaza abilitatea comandantilor sa emita ordine acelor unitati si nici abilitatea lor de a primi acele ordine. Desi extraordinar de importanta, politica de comanda si control a razboiului este numai o aplicatie particulara a razboiului informational.

Pentru ca militarii sa se concentreze numai asupra C2W, ar trebui sa ignore alte tinte legitime. Pentru aceasta razboiul informational si activitatile lui ajutatoare instruirea si aspectele de dotare, sunt esentiale ca C2W sa fie deplin eficient.

ESTE RAZBOIUL INFORMATIONAL IMPORTANT NUMAI PENTRU FORTELE AERIENE ?

Noi am stabilit ca razboiul informational este important pentru fortele aeriene din doua motive. In primul rand, de cand functiile noastre informationale militare reprezinta o tinta valoroasa noi trebuie sa facem eforturi importante de aparare. In al doilea rand, cum exemplele din aceasta lucrare arata razboiul informational este un mijloc potential de realizare a misiunilor tipice fortelor aeriene: atacul strategic, interdictia etc. Mai temeinic fortele aeriene deja produc razboiul informational prin sisteme cum sunt EF-111 si 'Compass Call'.

Dar, intr-un sens mai larg, razboiul informational ar putea fi un mijloc de conducere a oricarei misiuni pe care serviciul deja o exercita - serviciul este in cea mai buna pozitie, ca sa aleaga mijloacele cele mai bune pentru finalizarea lor. Fiecare serviciu are cerintele sale operationale unice.

In cele din urma armata este cea mai calificata sa decida care mijloace sunt cele mai corespunzatoare pentru atingerea scopurilor pe care comandantul Statului Major le-a stabilit pentru armata. Ca un rezultat al expertizei unice a serviciului cerintele proprii OODA, logisticii etc., fiecare serviciu are preocupari pentru razboiul informational. In dezvoltarea constructiei doctrinale in acest material am folosit terminologia si exemplele fortelor aeriene.



Acesta este fondul nostru, acestia sunt termenii si spatiul cu care suntem obisnuiti. Dar argumentul pe care noi il prezentam nu este dependent de terminologie, inlocuirea termenilor fortelor aeriene, cu cei ai armatei ori ai marinei vor lasa concluziile neschimbate.

CONCLUZII

Revolutia informationala, care a aparut rapid, nu arata semne de incetineala. In masura in care fortele aeriene devin mai sofisticate din punct de vedere tehnologic, in aceeasi masura devin dependente tehnologic. Trebuie sa folosim aceasta sofisticata tehnologie pentru a beneficia de toate oportunitatile pe care informatia le ofera ca tinta.

De asemenea, trebuie sa fim constienti ca echipamentele noastre tehnice pot reprezenta o posibila deformatie vulnerabila. Sistemele noastre robuste de aparare ale functiilor informationale pot reprezenta ceea ce ne face pe noi sa nu fi intampinat esecuri militare.

Informatia, combinata cu functiile informationale, are trasaturi distincte care garanteaza ca sa fie considerata un domeniu, la fel cum uscatul, marea, aerul si spatiul sunt domenii.

Razboiul informational nu ocupa un loc minor in doctrina fortelor aeriene. La fel ca razboiul aerian, razboiul informational poate face parte din multe misiuni AFM 1-1. La fel ca atunci cand razboiul spatial a fost integrat in doctrina fortelor aeriene, tratarea informatiei ca un domeniu, ne da posibilitatea, acum, sa adaugam alte misiuni:

Contrainformatia: Actiune dedicata pentru a controla spatiul informational.

Atacul C2: Orice actiune impotriva oricarui element al sistemului de comanda si control a adversarului.

Operatiile informationale: Orice actiune presupunand achizitia, transmisia, stocarea sau procesarea informatiilor care implica mobilizarea fortelor militare.

De la primul Razboi Mondial, aviatorii au trebuit sa controleze efectiv spatiul aerian pentru a angaja puterea aeriana. Mai mult, superioritatea in aer si spatiu este virtual 'sine gua non' pentru angajarea fortelor terestre si navale. Informatia este urmatorul domeniu pe care trebuie sa-1 controlam pentru a opera eficient si cu cea mai mare economie de forte.

La incepui am aratat ca lupta pentru informatii este atat de veche ca primul conflict uman. Ea implica cresterea si protectia stocului nostru de informatii si timp ce le penetreaza si limiteaza pe cele ale adversarului.

Recenta explozie in tehnologia informationala indeamna punerea in discutie a razboiului informational in si din afara guvernului, tintind functiile informationale ale inamicului, in timp ce le protejeaza pe ale noastre, cu intentia de degradare a vointei si capacitatii sale de lupta.

Pentru aviatori, controlul spatiului de lupta este misiunea nr.1. Odata cu progresele in tehnologia informatiilor, aviatorul trebuie sa dovedeasca superioritatea in informatii asa cum au superioritate in aer si spatiu.

Numai cu aceste domenii sub controlul nostru putem efectiv angaja activele noastre. Functiile informatiei militare sunt esentiale pentru operatiunile noastre de lupta, ele sunt un instrument de realizare a obiectivelor comandantului Fortelor Unite. Tintind functiile informationale ale adversarului il impiedicam sa si le realizeze.

            In aceasta lucrare am expus buzele doctrinei razboiului informational. Scopul nostru este sa oferim o baza larg acceptata pentru adoptarea doctrinei fortelor aeriene la epoca informationala. Ultima tinta? Sa incorporam razboiul informational in felul in care Air Force organizeaza, antreneaza, echipeaza si actioneaza.

Definitii

·         Atacul C2: Orice actiune impotriva oricarui element al sistemului de comanda si control al adversarului.

·         Comanda si control: Exercitarea autoritatii si directiei, de catre un comandant corespunzator desemnat asupra fortelor distribuite in indeplinirea misiunii.

·         Contrainformatia: Actiune dedicata pentru a controla spatiul informational.

·         Contrainformatia defensiva: Actiune ce protejeaza functiile noastre militare de adversar.

·         Razboiul informational direct: A schimba informatia adversarului prin crearea de fenomene fara a implica interventia functiilor perceptive si analitice.

·         Razboiul informational indirect: A schimba informatia adversarului prin crearea de fenomene pe care adversarul trebuie sa le observe si sa le analizeze.

·         Informatia: Date si instructiuni.

·         Atacul informational: Degradarea directa a informatiei fara schimbari vizibile a entitatii acesteia, inauntrul careia se afla.

·         Functia informationala: Orice activitate presupunand achizitia, transmisia, stocarea si procesarea informatiilor.

·         Operatiile informationale: Orice actiune presupunand achizitia, transmisia, stocarea sau procesarea informatiilor care implica mobilizarea fortelor militare.

·         Razboi informational: Orice actiune de refuz, exploatare, corupere si distrugere a informatiilor si functiilor inamicului; protectia proprie impotriva acestor actiuni si exploatarea functiilor informationale militare.

·         Functii informationale militare: Orice functie informationala sprijinind si facilitand mobilizarea fortelor militare.

·         Contrainformatia ofensiva: Actiune impotriva functiilor informationale ale adversarului.



[1]Baza tehnologica a sistemelor informationale s-a schimbai radical din 1970. Aceste schimbari includ cresterea capacitatii de stocare, a vitezei de accesare, vitezei de executie a instructiunilor si vitezelor de comunicare. Datorita acestor schimbari, sistemele informationale penetreaza in viata noastra. Consideram aceasta ca fiind dovada prima facie a unei revolutii. Totusi, acest document nu intentioneaza si raspunda intrebarii daca aceste schimbari constituie o revolutie sau macar o evolutie.

[2] Aici, conceptul de calitate se refera la oportunitate, specificitate si concretete.

[3] Rachetele de croaziera exploateaza tehnologiile erei informationale pentru a plasa o bomba la tinta. Acesta este un exemplu de armament al erei informationale - utilizarea tehnologiei erei informationale cu mijloace de indeplinire in conditii mai bune a unei misiuni.

[4] Manipularea directa modifica informatiile adversarului, in timp ce ocoleste perspectiva adversarului, analitica sau procesul deciziei.

[5] Aceasta definitie depinde numai de natura actiunii, nu de cum aceasta este realizata.

[6]A schimba informatia adversarului prin crearea de fenomene pe care adversarul trebuie sa le observe si sa le analizeze. Razboiul informational, cand este folosit pentru a degrada abilitatile adversarului in fenomene viitoare exacte, conduce la razboiul informational indirect.Razboiul informational direct: A schimba informatia adversarului prin crearea de fenomene fara a implica interventia functiilor perceptive si analitice.

[7]Diversiunea militara da un excelent exemplu de cum actiunile sunt definite de finalitatile lor nu de mijloace. Puterea aeriana poate conduce razboiul informational prin diversiunea militara ca in operatiunea 'Fortitude North', din al doilea Razboi Mondial, unde persoane neidentificate au aruncat doua bombe in Pas de Calais, pentru fiecare bomba aruncata in Normandia, un efort de succes in inducerea in eroare a nemtilor in ceea cu priveste planurile noastre de invazie.

[8] Masurile de securitate curente includ OPSEC, COMSEC si COMPUSEC. Ca evolutie a tehnologiei informationale, aceste masuri de securitate mai mult ca sigur vor evolua in forme total diferite.

[9] Aruncarea unui magnet puternic, de catre o echipa SOF asupra unui hard disc este un exemplu de atac informational.

[10] OODA: Observatie, Orientare, Decizie si Actiune. Observatia transforma fenomenele in date. Orientarea proceseaza datele in informatii. Decizia transforma informatia in ordine. Actiunea transforma ordinele in actiune. Bucla OODA este continua - atunci cand actionezi  observi rezultalele incepand procesul din nou.

[11] Regiune, sfera sau domeniu inauntrul caruia orice se poale intampla, predomina sau domina.

[12] Pamantul, marea, aerul si spatiul sunt domenii inauntrul carora noi putem desfasura operatii militare. Fiecare domeniu inauntrul sau impune asupra operatilor caracteristicile sale. Informatia si functiile sale, de asemenea, poate fi gazda pentru operatiile militare, insa aceste operatiuni trebuie sa se conformeze cu caracteristicile sistemului informational si functiilor sale.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




CLASIFICAREA ANTENELOR FOLOSITE IN RN
COMUNICATIA RADIO
CANALELE COMUNE DE CONTROL (CCCH)
VARIATIA PUTERII PE DURATA UNUI CANAL TEMPORAL
EVOLUTIA COMUNICATIILOR RADIO
MODULATIA GMSK
DECT
STRUCTURA BENZII DE FRECVENTA ALOCATA SERVICIULUI GSM


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu