COMUNICATIA TELEFONICA

COMUNICATIA TELEFONICA

Schema lantului de comunicatie stabilit intre un terminal mobil si reteaua fixa, in cazul comunicatiei telefonice, este prezentata in figura

Succesiunea de prelucrari din figura pune in evidenta structurarea datelor de la iesirea codorului vocal pentru obtinerea pachetelor transmise intr-un canal fizic de trafic.

Semnalul telefonic, esantionat cu o frecventa de 8 kHz si cuantizat pe biti, se aplica la intrarea unui codor cu predictie liniara excitat cu impulsuri reziduale (LPC-RPE).

Fig. Canalele de trafic telefonic si canalele de control asociate.

La iesirea codorului se obtin 260 biti pentru esantioanele din fiecare interval de ms, ceea ce corespunde la o rata de kb/s.

Cei 260 biti de la iesirea codorului sunt codati selectiv, in functie de importanta lor, pentru protectie impotriva erorilor (figura Dupa codarea convolutionala finala cu rata ¹/₂ rezulta biti ceea ce corespunde la o rata de kb/s. Cei biti din doua intervale consecutive de ms sunt intretesuti, cu o distanta pentru a micsora efectul fadingului care conduce la pachete de erori in sirul de biti receptionat.

Dupa intretesere sunt formate pachete structurate de date, adaugand la 114 biti de informatie din primele ms si din urmatoarele) o serie de biti suplimentari (figura necesari pentru realizarea comunicatiei. Informatia binara, astfel aranjata, este aplicata modulatorului GMSK. Semnalul modulat este trecut printr-un duplexor (tip comutator) pentru a asigura separarea dintre semnalul transmis si cel receptionat.

La receptie, dupa schimbarile de frecventa si demodularea GMSK., se obtine semnalul in banda de baza. In acest proces se foloseste acelasi sintetizor de frecventa, caci emisia si receptia nu sunt niciodata simultane. Pentru optimizarea performantelor la receptie se foloseste un egalizor, cu scopul de a micsora distorsiunile datorate comunicatiei printr-un canal cu mai multe cai de propagare.

Viteza de 22,8 kb/s, realizata dupa codorul de canal, rezulta din kb/s, viteza la iesirea codorului vocal, la care se adauga kb/s, viteza datorata bitilor de paritate, de incadrare si bitilor rezultati din codarea convolutionala. de canale temporale sunt impachetate intr-un multicadru continand de cadre (figura cu durata de ms. Se obtin biti de date x si, avand in vedere durata care este de ms, rezulta debitul de kb/s.

Pentru a implementa diverse functii de control si supraveghere, fiecarui canal de trafic (TCH) ii este asociat un canal de comanda de viteza redusa (SACCH) care este transmis in cadrul al unui multicadru. Prin canalul SACCH se transmit biti de informatie in ms multicadre), ceea ce corespunde la b/s. Codorul de canal prelucreaza aceasta informatie biti) producand biti care sunt intretesuti si transmisi in cadre din multicadre consecutive. Se obtine, si in acest caz, o rata de kb/s ms) proprie canalului SACCH. Este interesant de constatat ca la aceeasi valoare s-ar ajunge prin analogie cu canalul de trafic kb/s biti in ms.

Multicadrul mai are un cadru liber pentru a fi trasformat in cadru de canale SACCH cand, odata cu intoducerea de codoare vocale de viteza redusa (6.5 kb/s), vor aparea inca canale de trafic in fiecare cadru. Astfel, viteza de date pentru bitii de garda, incadrare, sincronizare, invatare a egalizorului si din cadrul liber este de kb/s. Aceasta se obtine astfel: 25 x 42,25 (garda + incadrare invatare) (cadru liber) in ms. In consecinta viteza de date printr-un canal TCH/FS se determina dupa cum urmeaza:

Viteza la iesirea codorului 13,00 kb/s

Paritate, incadrare, codare cadru 9,8 kb/s

SACCH 0,95 kb/s

Garda, incadrare, invatare  10,1 kb/s

Total 33,85 kb/s

Deoarece intr-un canal radio cu o banda de kHz sunt instalate canale temporale (corespunzand la canale fizice) rezulta o viteza de x = kb/s.