Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » constructii
Calculul eforturilor in elementele structurii

Calculul eforturilor in elementele structurii





Calculul eforturilor in elementele structurii

Calculul eforturilor prezentat in acest capitol se refera la gruparea de actiuni ce contine incarcarea seismica. Calculul la celelalte combinatii de incarcari nu este influentat de modificarile aduse de P100-1:2006, si pentru structura analizata nu dimensioneaza elementele structurale. Din acest motiv nu se detaliaza. Pentru modelul de calcul utilizat pentru calculul de rezistenta s-a considerat o variatie mai nuantata a rigiditatilor elementelor in domeniul fisurat, diferentiind valorile pentru stalpi si grizi:

Stalpi: 0.8EcIc (nu exista stalpi intinsi);

Grinzi: 0.5EcIc;

Aceste valori iau in considerare afectarea dferita datorata fisurarii a rigiditatilor celor doua categorii de elemente. Incarcarile laterale calculate au fost introduse in programul ETABS luand in considerare si o excentricitate accidentala a centrului maselor, egala cu 5% din lungimea constructiei pe directia perpendicular ape directia actiunii seismice. In tabelul III.6 sunt prezentate combinatiile intre incarcarile verticale si laterale, indicandu-se si sensul acestora din urma.


Denumire combinatie de incarcari

Translatie

Sens rotatie datorat excentricitatii accidentale

Directie

Sens

GSX1 = GV & SX

Longitudinal

GSX2 = GV & SX

Longitudinal

GSX3 = GV & SX

Longitudinal

GSX4 = GV & SX

Longitudinal

GSY1 = GV & SY

Transversal

GSY2 = GV & SY

Transversal

GSY3 = GV & SY

Transversal

GSY4 = GV & SY

Transversal



S-a notat:

GV – setul de actiuni gravitationale (permanente, cvasipermanente si variabile)   

        asociate  actiunii seismice;

SX – seism pe directia longitudinala;

SY – seism pe directia transversala;

  1  Metode de calcul structural

1.1  GENERALITATI

In functie de caracteristicile structurale si de importanta constructiei se poate utiliza una din urmatoarele metode de calcul pentru proiectarea curenta:

o      metoda fortelor laterale asociate modului de vibratie fundamental    

o      metoda calculului modal cu spectre de raspuns, aplicabila in general tuturor tipurilor de cladiri.

In metoda de calcul cu forte laterale, caracterul dinamic al actiunii seismice este reprezentat in mod simplificat prin distributii de forte statice. Pe aceasta baza metoda se mai numeste si metoda statica echivalenta.

   In afara acestor metode de calcul se pot aplica:

o      metoda de calcul dinamic liniar

o      metoda de calcul static neliniar

o      metoda de calcul dinamic neliniar 

Metoda de referinta pentru determinarea efectelor seismice este calculul modal cu spectre de raspuns. Comportarea structurii este reprezentata printr-un model liniar-elastic, iar actiunea seismica este descrisa prin spectre de raspuns de proiectare.

In metodele de calcul dinamic liniar si neliniar, actiunea seismica este reprezentata prin accelerograme inregistrate in diferite conditii de amplasament si/sau prin accelerograme artificiale, compatibile cu spectrul de proiectare specificat.

Metodele de calcul neliniar se pot utiliza daca se asigura: calibrarea corespunzatoare a actiunii seismice de proiectare; selectarea unui model constitutiv adecvat pentru comportarea neliniara; interpretarea corecta a rezultatelor obtinute si verificarea  cerintelor ce trebuie satisfacute.

Pentru constructiile care satisfac criterii de regularitate in plan si de uniformitate pe verticala, calculul seismic liniar se poate realiza considerand  doua modele plane orientate dupa directiile principale ortogonale ale ansamblului structural. 

La constructiile din clasele de importanta cu coeficientul γI £ 1, calculul seismic liniar elastic poate fi realizat pe modele plane, chiar daca criteriile de regularitate in plan nu sunt satisfacute, dar sunt indeplinite urmatoarele conditii:

(a)   constructia are compartimentari si inchideri distribuite relativ uniform;    

(b)   inaltimea constructiei nu depaseste 10 m;  

(c)   raportul inaltime/lungime nu depaseste 0,4;

(d) planseele orizontale au o rigiditate suficient de mare in raport cu rigiditatea laterala a elementelor verticale de rezistenta, pentru a fi considerate diafragme indeformabile in planul lor.

Constructiile care nu satisfac criteriile de mai sus trebuie calculate cu modele structurale spatiale. In cazul modelelor spatiale, actiunea seismica de proiectare trebuie aplicata in lungul tuturor directiilor relevante. Caracterul spatial al actiunii seismice este definit intr-un sistem de referinta reprezentat prin trei axe ortogonale, una verticala si doua orizontale selectate astfel:

o      la constructiile cu elemente de rezistenta verticale orientate pe doua directii ortogonale se considera directiile orizontale respective;

o      la celelalte constructii se aleg directiile principale orizontale ale ansamblului structurii de rezistenta

 Raportul

Raportul ()  se determina prin calcul biografic pentru cele doua tipuri de distributie a incarcarii laterale. La evaluarea fortelor seismice se va alege valoarea minima a raportului.

 1.2 MECANISMUL DE CEDARE

Mecanismul de cedare prin articulatii plastice se va determina pentru ambele distributii ale incarcarii laterale. Mecanismele de cedare trebuie sa fie in acord cu mecanismele pe care se bazeaza factorul de comportare q folosit in proiectare.

1.3 DEPLASAREA ULTIMA

Deplasarea ultima este cerinta seismica de deplasare derivata din spectrele de raspuns inelastic in functie de deplasarea sistemului cu un grad de libertate echivalent. In absenta unor spectre inelastice de deplasare, se pot aplica metode aproximative bazate pe spectrul de raspuns elastic.

1.4 EVALUAREA EFECTELOR TORSIUNII

Calculul biografic efectuat pe structuri plane, poate subestima semnificativ deformatiile pe latura  rigida/puternica a unei structuri flexibile la torsiune (structura la care primul mod de vibratie este predominant de torsiune). Acest lucru este valabil si pentru structurile in care modul al doilea de vibratie este predominant de torsiune. In aceste cazuri, deplasarile pe latura rigida/puternica trebuie majorate in comparatie cu cele obtinute printr-un calcul plan in care nu se considera efectele torsiunii.

Latura  rigida/puternica in plan este aceea in care se dezvolta deplasari orizontale mai mici decat latura opusa sub actiunea fortelor laterale paralele cu ea.

Cerinta de mai sus in mod simplificat se considera satisfacuta atunci cind factorul de amplificare aplicat deplasarilor de pe latura  rigida/puternica se bazeaza pe rezultatele din calculul elastic modal al modelului spatial.

Conditii de ductilitate de ansamblu si localaStructura in ansamblu si elementele structurale implicate in mecanismul structural de disipare al energiei seismice, asociat tipului de structura si factorului de comportare specific, prezinta ductilitate adecvata.

Conditiile specifice diferitelor materiale structurale utilizate, privind impunerea unor mecanisme favorabile de disipare a energiei si inzestrarea zonelor disipative cu suficienta capacitate de deformatie in domeniul postelastic  



Prin dimensionarea adecvata a rezistentei elementelor structurale la cladirile multietajate se va evita manifestarea unor mecanisme de disipare de energie de tip nivel slab, la care sa se concentreze cerinte excesive de ductilitate.

Impunerea mecanismului de plastificare dorit se realizeaza practic prin dimensionarea capacitatilor de rezistenta in zonele selectate pentru a avea un raspuns seismic elastic la valori de momente suficient de mari. Valorile momentelor de dimensionare sunt in functie de tipul de structura si natura materialului din care este alcatuita structura cladirii.

Legaturile intre elementele structurale de exemplu, nodurile structurilor tip cadru, conectorii dintre elementele realizate din materiale diferite sau din betoane cu varste diferite, si planseele vor fi proiectate la eforturi de calcul suficient de mari, astfel incat sa se asigure ca raspunsul seismic al acestor elemente nu depaseste limitele stadiului elastic.

Pentru a satisface conditiile impuse de normativ planseele vor fi proiectate la forte cu 20% mai mari decat cele furnizate de calculul structural sub incarcarile seismice de calcul

2  ETAPELE CALCULULUI SEISMIC COVENTIONAL

Analiza unei cladiri supusa fortelor seimice este efectuata in general aplicarea urmatoarelor principii:

o      Directia fortelor seismice:

In analiza se considera numai componentele oriziontale,  componenta verticala neglijandu-se de obicei. Daca este necesar o considerare speciala a componentei verticale, acest lucru implica o analiza spectrala. De obicei nu este necesara considerarea actiunii simultane a doua componente orizontale.

o      Actiunea fortei seismice:

Forta produsa de cutremur se presupune ca actioneaza la nivelul planseelor. Daca structura si distributia masei este astfel incat o mare parte a fortei se aplica la jumatatea fiecarui etaj, trebuie sa se ia in considerare eforturile locale produse de aceasta forta.

o      Deplasarea planseelor:

 

Se presupune ca structurile planseelor sunt rigide in plan orizontal in coformitate cu aceasta, se presupune ca toate elementele structurii de rezistenta, la fiecare etaj au aceeasi deplasare relativa orizontala.

o      Deformarea post-elastica:

Distributia fortei laterale si analiza eforturilor din elementele de rezistenta trebuie sa se faca in conformitate cu teoria elasticitatii. Pentru anumite parti ale structurii, eforturile pot fi reduse datorita deformarii plastice localizate.

o      Conditii de fundare

La cladirile obisnuite se cosidera ca fundatia nu se taseaza, nu se deplaseaza lateral si nici nu se roteste.

4  Elemente structurale principale si secundare in preluarea fortelor seismice

Unele elemente structurale pot sa nu fie considerate ca facand parte din sistemul structural care preia fortele seismice si sa fie proiectate ca elemente seismice secundare. Rezistenta si rigiditatea acestor elemente la forte laterale va fi neglijata.

In schimb, aceste elemente si legaturile lor  cu structura seismica de baza vor fi alcatuite astfel incat sa preia incarcarile gravitationale aferente, in situatia deplasarilor laterale produse de solicitarea seismica cea mai nefavorabila.

Elementele secundare vor satisface conditiile din codurile de proiectare pentru structuri realizate din diferite materiale.

Rigiditatea laterala a elementelor secundare, a caror contributie la preluarea fortelor seismice este neglijata nu va fi mai mare de 15% din rigiditatea laterala a structurii.

Elementele care nu sunt considerate secundare, se proiecteaza ca elemente seismice principale, facand parte din sistemul care preia fortele laterale.

4.1  Limitarea deplasarii relative de nivel

Daca  nu avem prevederi specifice diferite, vor fi satisfacute urmatoarele conditii:

(a)pentru cladiri cu elemente nestructurale din materiale fragile atasate structurii

                                                                        

(b) Pentru cladiri avand elemente nestructurale fixate astfel incat nu afecteaza deformatiile structurale sau avand elemente nestructurale cu deformabilitate inalta

                                                                        

unde :

    dr       deplasarea relativa de nivel

   h          inaltimea de nivel

   n         factorul de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al actiunii  seismice asociat cu        starea limita de serviciu; valorile n se dau in Anexa E.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Tehnologia de executie a unui colt de caramida - proiect de diploma
Verificarea peretilor din zidarie la sarcini gravitationale
PRODUCTIVITATEA DE EXPLOATARE A MASINILOR DE
Cladiri foarte interesanta
DIMENSIONAREA RANFORSARILOR CU STRATURI BITUMINOASE A SISTEMELOR RUTIERE NERIGIDE – AND 550/1999
Verificarea coeficientului global de izolare termica a locuintei
Executarea lucrarilor de betonare
Beton



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu