Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » constructii
Documentatia tehnico economica de executie a unei zidarii simple si profilul longitudinal al unui drum - Tehnician in constructii si lucrari publice

Documentatia tehnico economica de executie a unei zidarii simple si profilul longitudinal al unui drum - Tehnician in constructii si lucrari publice





Grup Scolar Constructii Montaj ELIE RADU

Proiect

De specialitate pentru examenul de certificare a competentelor profesionale

Tema : Documentatia tehnico economica de executie a unei zidarii simple si profilul longitudinal al unui drum .

Specializarea : Tehnician in constructii si lucrari publice

Documentatia tehnico-economica de executie a unei zidarii simple

Generalitati :

Materiale folosite pentru lucrari din zidarie :

Zidaria poate fi considerata ca unul din cele mai vechi materiale de constructie reprezentand pana acum un secol principalul material pentru fundatii, pereti, plansee si acoperisuri.

Zidaria este alcatuita din blocuri de piatra naturala sau artificiala de diferite forme si marimi , asezate dupa anumite reguli, legate intre ele prin mortar sau legaturi metalice. Din zidarie se pot realiza elemente de constructii ale cladirilor ca :

-        Pereti;

-        Stalpi;

-        Bolti;

-        Arce;

-        Scari , s.a;

Constructii ingineresti ca :

-        Ziduri de sprijin;

-        Diguri;

-        Baraje;

Constructiile din zidarie prezinta o serie de avantaje si anume: rezistenta buna la foc, durabilitate convenabila, capacitate buna de izolare termica in cazuri unor materiale, economie de materiale deficitare.

Dezavantajele zidariilor sunt : greutate proprie mare, rezistente mecanice mai reduse comparativ cu alte materiale (otel, beton), precum si durabilitate mai mica in timp, consum mare la manopera etc.

Piatra naturala din roci sedimentare magmatice;

Piatra artificiala nearsa;

Piatra artificiala arsa;

Piatra artificiala arsa

Aceasta se fabrica din argila cu adaosuri de nisip, arsa la temperaturi ridicate. Se poate prezenta sub diverse forme:

- caramizi pline, caramizi cu goluri orizontale etc.

Caramida trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii tehnice:

- sa nu prezinte fisuri si sa fie bine arsa;

- sa aiba o structura omogena, sa nu fie poroasa si sa nu contina granule de var mai mari de 23 mm;

- sa aiba forme regulate, sa se ciopleasca usor, iar sectionarea sa se produca dupa suprafete regulate;

- sa aiba rezistenta la compresiune conform marcii prescrise.

Caramizile trebuie sa corespunda conditiilor de calitate, marca si clasa, indicate de prescriptiile tehnice.

Calitatea se refera la regularitatea formei, respectarea limitelor dimensiunii lor conform standardelor, conditii privind arderea caramizilor, culoarea , deformarea muchiilor etc.

Caramizile se impart in 2 calitati:

- A calitatea I si a -II- a .

Marcile caramizilor folosite sunt: 50, 75, 100, 125, 150, 200 si reprezinta rezistenta medie la compresiune masurata in daN/cm.

In functie de densitatea aparenta medie caramizile se impart in 3 clase:

Clasa C1, cu densitatea aparent medie γa de 1,01,3 kg/dm;

Clasa C2, cu γa de 1,31,6 kg/dm;

Clasa C3, cu γa de 1,51,8 kg/dm.

Clasificare:

Clasificarea se face avand in vedere diferite scopuri urmarite in constructie.

Dupa materialele de baza folosite, zidariile se clasifica in : zidarii de lut, din piatra naturala, din piatra artificiala (caramida , beton etc.) si zidarii mixte (piatra cu caramida, beton cu caramida, piatra cu beton etc.)

Dupa rolul pe care il au in constructie se deosebesc :

-                  zidarie portanta sau de rezistenta avand rolul de a sustine, pe langa greutate proprie si incarcarile date de alte elemente de constructie; elmentele de zidarie portanta sunt:

-        peretii;

-        stalpii;

-        arcele;

-        boltile;

-        cupolele etc.;

- zidaria autoportanta, care sunstine si transmite numai greutatea sa proprie:

-        ziduri;

-        cosuri de fum;

Dupa modul de executie zidariile se clasifica in:

-        zidarie cu rosturi;

-        zidarie fara rosturi;

Dupa pozitia in constructie se deosebesc:

-        zidarii in fundatie;

-        zidarii in elevatie;

-        zidarii interioare;

-        zidarii exterioare.

AZidariile se utilizeaza cel mai frecvent pentru elementele verticale, si anume :

-        Pereti;

-        Stalpi;

-        Coloane;

Tehnologia de executie a zidariilor:

Operatiile si fazele ce compun procesul de lucru :

Trasarea zidului :

- Acestia pe fundatii, pe planseu sau ziduri inferioare ;

- Pentru a se evita modificarile, daramarile ulterioare este necesar ca trasarea sa fie complecta, aceasta cuprinzand toate elementele in plan.

- Pentru trasarea dupa planurile de executie folosim sfori, dreptare, coltare, sabloane.

- Sfoara de obicei se fixeaza cu ajutorul unei scoabe la un capat in asa fel incat sa poata fi mutata la fiecare rand sau la mai multe randuri de caramizi ;

- Sabloanele se folosec la trasarea golurilor de usi ferestre, dar si la realizarea corecta a spatiilor verticale ale zidariei, acestea fiind asezate cu exactitate in golul respectiv cu spraituri in timpul lucrului.

- Se pregateste locul, se uda cu apa, se traseaza, se asterne primul rand de mortar folosind canciocul sau lopata-cancioc.

- Mortarul este intins pe zid cu ajutorul unui cancioc, urmand apoi nivelat cu mistria, apoi se aseaza cateva randuri de caramida la colturi; se intinde sfoara intre cele doua colturi.

Se foloseste cu lopata-cancioc deoarece aceasta nu permite muncitorului sa se aplece cand ia mortarul; cu ajutorul acestei unelte mortarul poate fi intins si nivelat pentru zidirea caramizilor in curmezis cat si in suvite. Mortarul poate fi amestecat si in targa.

Asezarea caramizilor vor fi efectuate inainte pe zid pentru ca sa nu fie nevoit sa execute operatii de deservire.

Taierea ramificatiilor : fractiunii de caramida (, , ) se obtin prin cioplirea caramizilor cu ajutorul unui ciocan de zidar, aceasta fiind taiata transversal.

Zidirea caramizilor si taierea rosturilor- caramida se zideste in moduri diferite, siruite de caramizi sunt marginale sau de umplutura si dupa modul de formare a rostului vertical.

Cand zidirea caramizilor- se executa cu mistria, muncitorul incepe fiecare rand nou prin intinderea mortarului dupa care se aduna o mica cantitate din mortarul catre muchia verticala.

Caramida se aseaza pe mortar impingand-o catre cea care a fost zidita anterior si cu ajutorul manerului mistriei se loveste usor.

Se curata mortarul iesit din rosturi cu ajutorul mistriei.

Muncitorul tine cu o mana mistria iar cu cealalta aseaza caramida pe mortar.

Verificarea orizontalitatii si verticalitatii se efectueaza la fiecare rand cu dreptarul si cu nivela, pentru a controla daca randul este orizontal si cu firul cu plumb lasat liber pe inaltimea zidariei pentru a verifica verticalitatea acesteia.

Curatirea fetelor zidurilor de mortar iesit din rosturi si scurs dupa zidirea randurilor de caramizi.

Comportarea zidariei realizate din pietre cu forme regulate ca un tot monolit sub actiunea incarcarilor exterioare, se datoreaza atat teserii rosturilor cat si mortarului, ca material de legatura.

In zidarie, caramizile se aseaza unele langa altele formand randuri de caramizi suprapuse in inaltime. In zidarie, caramizile se pot aseza astfel:

-        pe muchie (pe cant), in care caz latul caramizii este asezat pe inaltime.

-        Pe lat, in care caz latul caramizii este asezat orizontal ; caramizile pe lat pot fi asezate in lung lunguri sau in curmezis (transversal) curmezisuri.

Fiecare rand de zidarie este alcatuit din siruri de caramizi asezate in functie de tipul si grosimea zidariei :

Sir de fata (exterior) asezat la fata exterioara a zidariei ;

Sir interior asezat la fata interioara a zidariei ;

Umplutura, asezata intre sirul interior sic el exterior.

Asemenea zidariei se realizeaza utilizand produse din argila arsa (caramizi pline, cu goluri verticale, cu goluri orizontale etc.) sau piatra artificiala nearsa din beton cu agregate usoare sau beton celular. Aceste zidarii prezinta numeroase avntaje : rezistente mecanice bune, durabilitate in timp mare, izolare termica buna, comportare satisfacatoare in medii umede etc. Ca dezavantaje se mentioneaza: greutate mare, manopera calificata si sporita pe santier, productivitate redusa, procese umede de executie etc.

Zidariile din piatra artificiala se pot realiza sub forma de: zidarii simple, pline, zidarii armate, mixte, cu goluri, zidarii vibrate, zidarii cu camasuieli etc.

Suprafata exterioara a zidariei se numeste parament iar fata vazuta se numeste apariaj. Dimensiunea pe orizontala a unui bloc, in fata vazuta, formeaza lungimea blocului; cea verticala, inaltimea blocului si corespunde cu inaltimea randului; dimensiunea blocului orizontal in sensul grosimii zidariei (transversal zidariei) se numeste coada.

Blocurile sau pietrele care alcatuiesc zidaria sunt legate intre ele cu mortar asezat in rosturi orizontale si verticale. Sirurile de caramizi impreuna cu rosturile orizontale adiacente formeaza asa-numitele asize.

Rosturile verticale trebuie sa fie alternante, adica unui rost vertical dintr-un rand sa-I corespunda cate un plin din randurile alaturate (superior si inferior).

In functie de grosimea zidariei, numarul randurilor de pietre, rosturile verticale pot fi longitudinale si transversale.

Reteaua de rosturi astfel dispuse formeaza ceea ce se numeste legatura sau teserea zidariei.

Rosturile orizontale trebuie sa fie plane si orizontale.

Legatura zidariei se realizeaza prin alternarea succesiva a randurilor de pietre puse in lung si de-a curmezisul, insa diferit de la un rand la altul.

La executarea unei zidarii trebuie respectate si alte reguli de asezare a blocurilor :

- blocurile trebuie sa aiba fetele perpendiculare pe directia fortei si o suprafata de reazem cat mai mare;

- la zidaria cu legatura la fiecare rand , rosturile verticale, longitudinale si transversale din fiecare rand trebuie sa corespunda unui plin in randurile verticale alaturate, adica rosturile sa fie tesute;

- forma blocurilor trebuie astfel aleasa incat sa nu conduca la eforturi suplimentare in zidarie;

- rosturile verticale transversale zidariei sa fie bine umplute cu mortar, pentru a nu lasa goluri, care scad capacitatea de izolare termica a zidariei;

- rosturile verticale longitudinale zidariei se pot lasa, in unele cazuri, neumplute cu mortar daca nu este periclitata rezistenta, deoarece straturile de aer create au ca efect o crestere a capacitatii de izolare termica a zidului;

- grosimea zidurilor orizontale este de cel mult 12 mm, iar a celor verticale de 10 mm;

- trebuie acordata o atentie deosebita realizarii unei bune legaturi a zidariei la colturi, intersectii, ramificatii, puncte deosebit de importante pentru asigurarea rigiditatii zidurilor.

Legatura dintre zidurile care se intretaie se face alternativ, si anume:

-        primul rand se executa continuu (respectand regulile de tesere) la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al 2 lea in locul intalnirii;

-        al doilea rand se executa continuu la zidul al 2 lea si se intrerupe la primul zid la locul intersectiei.

Mortare pentru zidarie

Mortarele sunt amestecuri bine omogenizate de liant, nisip si apa, in care se pot introduce adaosuri active, substante cu caracter de plastifiant, substante care accelereaza sau intarzie priza, coloranti etc. Mortarele se folosesc pentru legarea intre ele a pietrelor de constructie in vederea executarii zidariilor (mortare de zidarie) sau pentru protejarea si finisarea elementelor de constructie (mortare de tencuieli). Amestecul astfel preparat formeaza o masa usor lucrabila, care se intareste dupa un anumit timp si capata rezistenta.

Dupa natura liantului de baza si a adaosurilor, mortarele pot fi:

- mortare pe baza de var:- var simplu , var-ciment , ciment-var , var-ipsos , var-tras;

- mortare pe baza de ciment:- ciment simplu , ciment-var ciment-argila;

- mortare pe baza de ipsos;- ipsos simplu, ipsos-var;

Mortarele preparate cu un singur liant se numesc mortare simple, iar cele preparate cu doi lianti, mortare compuse sau mixte. Amestecarea liantilor se face in diverse proportii dupa scopul urmarit: marirea rezistentei sau a lucrabilitatii mortarului.

Materiale utilizate pentru prepararea mortarelor

Materialele care intra in componenta mortarelor trebuie sa prezinte anumite calitati, astfel incat rezistentele mortarelor sa fie corespunzatoare scopului in care sunt folosite.

Liantii sunt substante minerale, in forma de pulberi sau baulgari, care in amestec cu apa formeaza o pasta care acopera granulele de nisip si le leaga intre ele, iar prin intarire, prin pierderea de apa transforma amestecul intr-o masa pietroasa.

Liantii curent folositi pentru mortare sunt:

-        ipsosul de constructii, varul gras, cimenturile si trasul;

Agregatele pentru prepararea mortarelor sunt nisipurile cu dimensiunile granulelor pana la 3 mm. Se intrebuinteaza atat nisipul de rau, cat si nisipul de cariera obtinut prin concasarea rocilor. Se recomanda nisipul care, avand forma granulelor rotunda, da mortare mai usor lucrabile. Este interzisa folosirea nisipurilor care contin impuritati, ca: resturi animale sau vagetale (bucati de lemn sau frunze), pacura, argila, uleiuri etc.

Apa pentru prepararea mortarelor foloseste atat pentru amestec cu liantul, cat si pentru procesele chimice care insotesc intarirea mortarelor. La prepararea mortarelor se pot folosi ape potabile sau nepotabile care nu contin substante daunatoare. Apa trebuie sa fie curata, limpede si fara miros, sa nu fie acida sau alcalina.

Adaosurile sunt materiale care se introduc in mortar pentru a modifica unele particularitati ale acestora. In acest scop se folosesc:

- plastifianti (var pasta, argila), care au rolul de a mari lucrabilitatea mortarelor fara marirea cantitatii de apa;

- acceleratori de intarire (clorura de calciu), care au rolul de a reduce timpul de intarire a mortarului;

- intarzietori de priza (amestec de clei de oase si var), folositi pentru mortarele de ipsos;

- coloranti, folositi pentru a obtine diferite efecte estetice.

Proprietatile mortarelor

Mortarul de zidarie are un rol complex si anume:

- leaga intre ele pietrele din zidarie, realizand un nou material monolit;

- transmite si repartizeaza cat mai uniform eforturile in zidarie de la o piatra la alta;

- micsoreaza permeabilitatea zidariei la agentii atmosferici (ploaie, vant etc) prin umplerea rosturilor dintre pietre.

Pentru a putea fi folosite in bune conditii, mortarele trebuie sa corespunda anumitor conditii de: consistenta, plasticitate, tendinta de segregare, timp de intarire, contractie, adeziune, rezistenta la compresiune si inghet-dezghet.

Majoritatea proprietatilor se refera la mortarul proaspat, in afara de rezistentele la compresiune si inghet-dezghet, care constituie caracteristici ale mortarului intarit.

Rezistenta la compresiune sau marca mortarelor reprezinta rezistenta minima la compresiune determinate pe cuburi de proba cu latura de 7,07 cm, confectionate, pastrate in conditii STAS si incercate la 28 de zile de la turnare, pentru mortarele de ciment si la 90 de zile, pentru mortarele de var.

Rezistenta la inghet-dezghet este proprietatea mortarelor de a nu se degrada (distruge) cand sunt supuse la actiuni repetate de inghet-dezghet. Rezistenta la inghet-dezghet se verifica in laboratoare numai pentru mortarele folosite la tencuieli exterioare.

Compozitia mortarelor:

In compozitia unui mortar, materialele se introduc intr-o anumita proportie dinainte stabilita si se exprima in volume, in greutate sau in procente. Raportul dintre volumul liantului si volumul nisipului, considerand liantul drapt unitate, reprezinta dozajul uni mortar.

Prepararea mortarelor:

Prepararea mortarelor se poate executa manual sau mecanic. Prepararea manuala a mortarelor se efectueaza numai cand sunt necesare cantitati mici sau pe santiere isolate. In acest scop se foloseste variatia de mortar, confectionata din scanduri de lemn. Apa se aduce in varnita prin conducte sau cu ajutorul unor vase , agregatele cu ajutorul roabelor, iar liantii direct din saci sau cu ajutorul unor conteinere (cutii).

Prepararea mecanica a mortarelor se efectueaza atat pe santier, cat si in instalatii centralizate. Se folosesc malaxoare de mortar care functioneaza pe principiul amestecarii fortate. Ordinea de introducere a materialelor in malaxoare este urmatoarea: apa, nisip, liant si eventual plastifiant, cu amestecare continua.

Mortarele se pot prepara si in betoniere. Ordinea de introducere a materialele este urmatoarea: apa, pasta de var, nisipul, adaosul de liant. Nisipul si cimentul se introduc numai dupa ce in betoniera s-a obtinut un amestec omogen de lapte de var. Durata de amestecare trebuie sa fie in general de minimum 3 minute de la introducerea tuturor materialelor. La santierele importante, prepararea mortarelor se face centralizat in statii de mortare.

Elemente pentru calculul zidariilor

In general, in constructiile obisnuite, alegerea dimensiunilor zidurilor rezulta din cerinte arhitectonice, de izolare termica sau fonica, conditiile de rezistenta fiind satisfacute.

In practica se ivesc si cazuri cand zidurile sunt solicitate puternic si trebuie dimensionate pe baza unui calcul de rezistenta.

Zidaria este un material neomogen in care, in urma solicitarilor, iau nastere eforturi complexe in piatra si mortar.

Atat piatra cat si mortarul sunt materiale care lucreaza favorabil la compresiune si defavorabil la intaindere. Din aceasta cauza solicitarea la care zidaria rezista in bune conditii este de compresiune centrica sau la compresiune excentrica (cu excentricitate mica).

Rezistenta de rupere la compresiune

Piatra si mortarul sunt supuse chiar in cazul unei solicitari de compresiune centrica si la eforturi de compresiune locala, incovoiere, forfecare si intindere.

Aceasta stare complexa de eforturi se explica prin:

-        neuniformitatea formei pietrei si a patului de mortar, piatra ajungand sa rezeme in unele portiuni discontinuu si sa se incarce neuniform;

-        deformatiile diferite ale mortarului si ale pietrei.

Sub incarcari apar deformatii longitudinale si transversale.

Deformatiile transversale ale mortarului sunt mai mari decat ale pietrei si fiind impiedicate de adeziunea si frecarea cu piatra conduc la aparitia eforturilor de compresiune in mortar si de intindere in piatra.

In timpul incarcarii treptate a elementelor de zidarie solicitate la compresiune axiala, se deosebesc 4 stadii de lucru:

- in primul stadium, zidaria nu prezinta fisuri (N < Nfis);

- in al doilea stadium, apar primele fisuri la unele, caramizi datorita eforturilor de intindere, incovoiere si forfecare(N = Nfis);

- in al treilea stadium, apar noi fisuri, iar cele existente se maresc (alungire si deschidere); zidaria incepe sa se desfaca la mijlocul inaltimii in stalpisori verticali separate (Nfis < N < Nr);

- al patrulea stadium, considerat stadium de avarie, incepe cand deschiderea fisurilor contiunua incet, chiar daca incarcarea ramane constanta si se produce la incarcari de 0,80,9 din incarcarea de rupere Nr ; zidaria este impartita in stalpisori izolati, nelegati intre ei, iar ruperea zidariei se face datorita flambajului acestor stalpisori sub actiunea compresiunii excentrice.

Rezistenta la rupere centrica a zidariei este influentata direct de urmatorii factori : rezistenta si inaltimea pietrei; rezistenta si plasticitatea mortarului; grosimea rostului zidariei; reularitatea si orizontalitatea fetelor pietrelor; sistemul legaturilor; calitatea executiei, varsta zidariei si durata de incarcare etc.

Rezistenta de rupere la intindere , incovoiere , forfecare

Zidaria lucreaza defavorabil la solicitarile de intindere, incovoiere, forfecare; de aceea se recomanda evitarea folosirii zidariei in aceste conditii.

De obicei, solicitarile de intindere apar la peretii silozurilor rezervoarelor, cele de incovoiere la ziduri de sprijin; forfecarea apare la reazemele constructiilor, in arce, buiandrugi;

Intinderea in zidarie poate aparea in sectiuni cu rosturi continue, cand efortul la intindere este perpendicular pe asizele zidariei sau in sectiuni cu rosturi tesute, efortul axial fiind paralel cu rosturile orizontale.

Rezistentele la intindere sunt determinate de aderenta la suprafata de contact intre pietrele de zidarie si mortar. Aderenta dintre piatra si mortar depinde de: marca, compozitie, capacitatea de retinere a pietrei si de lucrabilitatea mortarului; structura si absorbtia de apa a pietrei; starea suprafetelor de contact (netede, rugoase) dintre piatra si mortar, varsta mortarului.

La forfecarea zidariei dupa sectiuni nelegate rezistenta la rupere se poate calcula cu relatia:

Rforf = Rtt + f σ0

In care :

Rtt este rezistenta la rupere in sectiuni nelegate;

σ0 efortul unitar mediu de compresiune in sectiunea considerata, incarcarea normala minima ;

f coeficient de frecare in rosturile zidariei, redus cu 0,8.

Rezistenata de rupere la forfecare dupa sectiuni legate este egala, de obicei, cu rezistenta de rupere a pietrei la forfecare.

Rf , p = Rf. Tes۫

Rezistenta de rupere la compresiune locala

In cazul compresiunii locale (strivire), efortul de compresiune actioneaza numai pe o parte a sectiunii. Deoarece sectiunile invecinate nesolicitate sau slab solicitate impiedica deformatiile transversale ale portiunii solicitate, rezistenta la strivire Rstr este mai mare decat cea la compresiune Rs;

Rstr = Rz radical din Ac /Astr ≤ Rz ψ ≤ 2 Rz

Din care: - Astr este suprafata incarcata (solicitata la strivire);

Ac - este suprafata conventionala de calcul, mai mare decat suprafata solicitata la strivire;

Ψ - coeficient care depinde de tipul zidariei si al solicitarii.

Calculul sectiunilor din zidarie simpla (nearmata)

Calculul elementelor de constructii din zidarie se face pe baza principiilor generale de verificare a sigurantei constructiilor, pentru urmatoarele stari limita:

-                  stari limita ultime de rezistenta si stabilitate (pierderea pozitiei sau a formei);

-                  stari limita ale exploatarii normale la aparitia sau deschiderea fisurilor si la deformatie.

Prescriptiile tehnice de calcul ale elementelor de zidarie cuprind valori pentru caracteristicile de calcul ale zidariei, cum sunt: rezistentele de calcul pentru diferite tipuri de zidarii si solicitari ; coeficientii conditiilor de lucru, modulul de elasticitate al zidariei etc.

Calculul sectiunilor de zidarie la compresiune centrica

Verificarea sectiunilor se face cu relatia:

       N = nN' = φR2A [daN] unde :

N' este incarcatura normata in daN;

n este coeficientul incarcarii;

φ este coeficientul de flambaj;

R2 rezistenta de calcul a zidariei la compresiune centrica, in daN / cm;

A suprafata sectiunii transversala a elementului de zidarie solicitat centric, in cm.

In practica, elementele de zidarie nu se calculeaza la compresiune centrica, deoarece in realitate transmiterea incarcarilor gravitationale verticale la elementele de zidarie este afectata de excentricitate datorita modului de rezemare a planseelor, abaterilor de executie etc., astfel incat se face verificarea la compresiune excentrica pentru o excentricitate aditionala ea egala cu cea mai mare dintre valorile : 2 cm sau 1/30 din inaltimea sectiunii, in planul de incovoiere considerat cel mai defavorabil.

Calculul sectiunilor de zidarie la compresiune excentrica

Compresiunea excentrica este cea mai raspandita solicitare a elementelor de zidarie si se datoreaza actiunii unei forte N cu excentricitate e0.

Studiindu-se stalpii de zidarie solicitati la compresiune excentrica, de la inceputul incarcarii pana in momentul ruperii, s-au observant deosebiri esentiale in comportamentul acestora, functie de variatia excentricitatii e0.

Pereti din piatra artificiala

Pereti din zidarie simpla

Peretii se alcatuiesc din caramizi asezate in randuri legate intre ele cu mortar. Rosturile orizontale au grosimea de 12 mm, iar cele verticale de 10 mm. Respectarea grosimii uniforme a rosturilor orizontale este necesara pentru a evita tasari inegale si suprapunerea caramizilor la solicitari de incovoiere, respectiv intindere din incovoiere. Se recomanda ca zidaria sa se realizeze in randuri orizontale si progresiv pe toata suprafata constructiei, iar intreruperile la executarea zidurilor sa se faca la o distanta de cel putin de 25 cm fata de intersectia cu zidul cel mai apropiat.

Grosimea zidurilor difera in functie de destinatia lor si de incarcarile pe care le suporta. Astfel:

-                  zidurile cu grosimea de si caramida sunt ziduri neportante si ne intrebuinteaza ca ziduri de compartimentare sau de umplutura;

-                  zidurile cu grosimea de 1, sau 2 caramizi sunt ziduri portante (de rezistenta).

Zidurile dintre apartamente, precum si cele dintre apartamente si coridor sau scara, chiar daca sunt ziduri neportante au grosimea de 1 caramida, pentru a asigura izolarea termica si fonica corespunzatoare si protectia la incendiu.

Grosimea zidurilor exterioare, portante sau neportante, se stabileste atat din conditia de izolare termica, cat si din cea de rezistenta si stabilitate. In tara noastra, grosimea minima a zidurilor exterioare la cladiri incalzite trebuie sa fie de 1, 1 sau 2 caramizi daca se foloseste caramida plina si de 1 sau 1 caramizi daca se utilizeaza caramida cu goluri verticale, in functie de zonele de calima, conform normativelor in vigoare.

Zidurile portante interioare sau exterioare se dimensioneaza pe baza conditiilor de rezistenta si stabilitate. Grosimea minima a zidurilor portante este de 1 caramida , iar la exterior se respecta si dimensiunile de izolare termica.

Grosimea peretilor portanti este determinata si de conditiile de rezemare corespunzatoare a planseelor prefabricate, precum si de marimea rostului de monolitizare care, in mod current este de 510 cm.

Peretii de 1 caramida au grosimea de 25 cm pentru caramida plina, respectiv de 30 cm pentru caramida cu goluri verticale, iar cei de 1 caramida au grosimea de 37,5 cm grosime din caramida plina echivaleaza cu cel de 30 cm grosime din caramida cu goluri verticale.

Zidurile de caramida se utilizeaza pentru pereti despartitori care nu depasesc inaltimea de 3,50 m sau lungimea de 5 m si se executa numai din caramizi intregi, asezate pe muchie si cu rosturi alternante.

Pentu a spori rezistenta si stabilitatea peretelui, indeosebi la socuri sau vibratii se utilizeaza mortar de marca cel putin 25 si se armeaza cu bare de otel beton 6.8 mm , asezate in rosturi orizontale la 4 sau 5 randuri de caramida. Nu se admite executarea de goluri pentru conducte de instalatii sau fixarea de obiecte sanitare pe aceste ziduri, fara masuri speciale. Zidurile de caramida sunt utilizate in mod curent ca pereti despartitori si in mod exceptional ca ziduri exterioare la poduri si la peretii din spatele radiatoarelor, cand se captusesc insa in interior cu placi izolatoare. Pe acesti pereti se pot executa numai goluri verticale pentru conducte de instalatii si se pot monta obiecte sanitare sau radiatoare.

Zidurile cu grosime mica ( si caramida) trebuie sa fie bine impanate in elementele de rezistenta ale constructiei.

Legatura zidariei se asigura prin asezarea caramizilor dupa sistemul de legatura la fiecare rand; in acest mod se asigura ca fiecarui rost vertical dintr-un rand sa-i corespunda un plin in randurile invecinate aflate dedesupt si deasupra.

Legatura la fiecare rand se poate realiza in diverse moduri :

-                  legatura in lungime se obtine prin asezarea de caramizi in lung deasupra rosturilor verticale; se aplica la zidurile cu grosimi de caramida si caramida.

-                  Legatura in latime se obtine prin asezarea de caramizi in curmezis , deasupra rosturilor verticale; se aplica la zidurile cu latime de 1 caramida.

-                  Legatura in bloc se obtine prin asezarea de caramizi in lung deasupra rosturilor verticale ale caramizilor in curmezis din randurile alaturate; se utilizeaza la pereti cu grosime de 1 caramida.

-                  Legatura in cruce asemanatoare cu legatura in bloc, de care se deosebeste de aceea ca la fata zidariei rosturile verticale ale randurilor de caramizi in lung nu se mai mentin din doua in doua randuri pe aceeasi verticala, ci sunt decalate.

In afara sistemului de legatura la fiecare rand, mai exista sistemul de legatura la mai multe randuri. In acest sistem legatura zidariei in ambele sensuri (lungime si grosime) se asigura numai la fiecare al 5 6-lea rand ; Celelalte randuri au legatura numai in lungimea zidariei.

Acest sistem se poate utiliza la pereti cu grosime de minimum 2 caramizi.

Peretii de zidarie se intalnesc intre ei in diverse forme:

-                  Colturi, cand ambele ziduri se opresc la locul de intalnire ;

-                  Ramificatii, cand unul dintre ziduri se opreste la locul de intalnire ;

-                  Incrucisari, cand ambele ziduri se continua de o parte si de alta a locului de intalnire.

Intalnirile intre ziduri pot fi in unghi drept sau in unghi oarecare.

Pentru a realiza o buna legatura a zidariei, la colturi, ramificatii si incrucisari trebuie asigurata teserea rosturilor prin intreruperea alternativa a celor doua randuri; in fiecare caz de intalnire se aplica legatura la fiecare rand.

Zidariile realizate din caramizi cu goluri (verticale sau orizontale) respecta aceleasi reguli de tesere ca si cele din caramida plina. Peretii portanti se alcatuiesc de obicei cu aceeias inaltime pentru a se putea permite o tesere buna zidariei; in cazul in care acest lucru nu este posibil legatura intre zidurile respective se realizeaza prin intercalarea unui stalpisor de beton armat-sambure si cu agrafe metalice.

Zidaria de umplutura la cladirile cu schelet de beton armat va fi bine impanata la partea superioara si ancorata de elementele portante ale constructiilor (stalpi, difragme) in diverse moduri:

-                  Zidaria plina se ancoreaza de o parte si de alta a elementului portant vertical (stalp, diafragme), cu bare de otel-beton cu diametrul de 68 mm si lungime de 50 cm scoase din stalpi sau diafragme, asezate la circa 60 cm distant pe vertical.

-                  Zidaria cu goluri de usi sau ferestre se ancoreaza cu bare din otel-beton amplasate pe inaltimea de impanare a zidariei.

Impanarea zidariei la partea superioara se va face cu mortar de ciment si cloturi de caramida. La executia zidariilor, trebuie respectate o serie de indicatii tehnologice si anume :

-                  Inainte de punerea in opera, caramizile se uda bine cu apa ;

-                  Rosturile orizontale si verticale se umplu bine cu mortar;

-                  Intreruperea executiei zidariei se face in trepte, fiind interzisa intreruperea cu strepi ;

-                  Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii (stalpi sau diafragme), in special cand turnarea acestora se executa in cofraje metalice, se face cu ajutorul unor bolturi impuscate in beton pe care se monteaza ciocul de beton-otel;

-                  Zidaria aparenta se va executa cu caramizi de calitate A , cu rosturi drepte paralele si de grosime egala.

Peretii din zidarie cu goluri se obtin prin asezarea intr-un anumit fel a caramizilor, astfel ca se obtin spatii goale in grosimea si pe inaltimea peretelui; aceste spatii se lasa goale sau sunt umplute cu un material usor de regula termoizolator. Zidaria cu goluri are o greutate mai redusa decat zidaria obisnuita , paralel cu o capacitate sporita de izolare termica; se foloseste numai ca zidarie de umplutura, deoarece, are o sensibilitate deosebita in caz de cutremur.

Pereti din caramida plina cu rosturi largite, cu goluri si umpluturi usoare.

Zidariile cu rosturi largite sunt folosite pentru obtinerea unor pereti despartitori si de umplutura, cu o buna capacitate termoizolatoare.

Peretii au rosturi verticale longitudinale de 45 cm latime, umplute cu mortar sau cu zgura.

Peretii cu goluri se realizeaza din doi pereti longitudinali de caramida grosime, asezati la distanta de 1 caramida si legati prin diafragme trensversale verticale (pereti de caramida grosime), dispuse la distanta de 1,5 2 cm , sau cu diafragme orizontale realizate din legaturi metalice zincate inglobate in mortar de ciment dispuse la 5 sau 6 randuri de caramizi. Se utilizeaza si pereti din caramizi pe cant (de caramida) in lungul zidului si legate transversal tot cu caramizi pe cant.

Golurile se umplu cu materiale usoare termoizolante sau raman neumplute.

Necesar de S.D.V-uri

Nr. Crt

Unelte si accesorii

Unitate de masura

1.

Mistrie

Buc

2.

Cancioc

Buc

3.

Metru

Buc

4.

Fir cu plumb

Buc

5.

Furtun nivel

Buc

6.

Dreptar

Buc

7.

Roaba

Buc

8.

Lopata

Buc

9.

Boloboc

Buc

10.

Ciocan de zidarie

Buc

11.

Galeti

Buc

12.

Sapa

Buc

13.

Spaclu

Buc

14.

Betoniera

Buc

15.

Fierastrau

Buc

16.

Schela

Mp

Verificarea calitatii executiei zidariei

Verificarea calitatii executiei zidariei simple consta in urmatoarele:

Prin masuratori la fiecare zid, se verifica daca resturile verticale sunt tesute la fiecare rand.

Se verifica grosimea rosturilor orizontale si verticale ale zidariei prin masurare 10, 20 rosturi la fiecare zid.

Vizual se verifica la toate zidurile daca rosturile verticale si orizontale sunt umplute cu mortar cu executia adancimii de 1-1,5 cm de la fetele ale zidariei nu se admit rosturile neumplute .

Modul de realizare a legaturilor zidariilor se verifica la toate colturile ramificatiile si intersectiile.

Verticalitatea zidariei ( suprafetelor si muchilor) se verifica cu ajutorul firului cu plumb si dreptarul cu lungime de 2,50 m, verificarea se efectueaza in cate trei puncte pe inaltimile la fiecare zid.

Lungimile si inaltimile tuturor dimensiunilor golurilor .

Masuri de protectia muncii la lucrari de zidarie

Pentru a fi ferit de accidente, muncitorul trebuie sa cunoasca si sa aplice normele generale de protectia muncii in constructii, precum si normele specifice care apar la lucrarile de zidarie la transportul si manipularea materialelor de zidarie.

Trebuie sa se respecte urmatoarele masuri specifice:

Sarcina se agata cu carligul macaralelor de catre muncitorii instruiti special care au pentru semnalizare un fanion rosu si controleaza personal agatarea sarcinii.

La incepere lucrului, se controleaza toate dispozitivele de prindere , cablurile , si carligele.

Se interzice categoric ca in timpul incarcarii si descarcarii sa ramana cineva in cabina.

Daca mortarul e transportat cu macarale in cupe sau containere, acestea trebuiesc prevazute cu dispozitive speciale de siguranta care sa impieice descarcarea lor accidentala.

In cazul pachetelor balotate, muncitorii care efectueaza debalotarea sunt echipati cu ochelari de protectie si manusi.

Se va lucra cu atentie la taierea benzii de otel tinandu-se seama de aceasta, datorita starii de tensiune in care se afla.

Operatiile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii se vor executa numai de personal calificat si instruit special pentru operatia respectiva, respectandu-se intocmai instructia de circulatie si miscare, instructiunile tehnice, de exploatare, de protectie a muncii si P.S.I.

Examinarea si avizarea medicala sunt obligatorii pentru exercitarea meseriilor legate de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii, atat la angajare cat si periodic.

Examenul medical in vederea incadrarii in munca se efectueaza obligatoriu inainte de proba practica, examen, concurs sau termen de incercare, urmatoarelor categorii de persoane: - celor care urmeaza sa fie angajati si celor care isi reiau activitatea dupa o intrerupere mai mare de 6 luni calendaristice;

Personalul care detine functii de conducere - sef santier, inginer sef, sef lot, sef echipa - isi insuseste cunostiintele de protectie a muncii prin studiu individual, iar verificarea cunostiintelor asimilate se va face prin examinare in comisii si la toti lucratorii din activitatile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii sunt obligati sa utilizeze echipament individual de protectie adecvat, conform Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie emis prin Ordinul 225/95 al Ministrului Muncii si Protectiei Sociale; datele stabilite de conducerea unitatii.

Organizarea locului de munca si a activitatilor

Este obligatorie imprejmuirea zonei de lucru in raza de actiune a utilajelor de ridicat, respectiv a lucrarilor ce prezinta pericol. Pasarelele, scarile si platformele de lucru de langa utilajele de constructii si lucrarile ce prezinta pericol trebuie de asemenea sa fie prevazute cu balustrade si tinute in stare de curatenie.

Pentru lucrari executate la inaltimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru inaltimi peste 5 m se vor utiliza schele conform indicatiilor din proiectele tehnologice. Schelele vor fi prevazute cu balustrade si scandura de bord si vor fi executate astfel incat sa corespunda sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate si circulatia personalului muncitor sub schele pe care se lucreaza.

Personalul muncitor din santiere va putea fi utilizat numai la lucrarile si in zona de lucru pentru care i s-a facut instructajul de protectie a muncii corespunzator.

In toate locurile periculoase, atat la locurile de lucru, cat si acolo unde este circulatia mare, se va atrage atentia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile atat ziua cat si noaptea.

Accesul catre toate locurile de munca se va asigura fara obstacole sau goluri neacoperite.

Gropile si puturile de foraj de pe teritoriul santierului se vor imprejmui.

Santierul va fi imprejmuit pentru a se evita accesul persoanelor straine. Se vor ingradi cu imprejmuiri continue, lucrarile in curs de constructie, situate de-a lungul drumurilor publice.

Executarea lucrarilor de zidarie la inaltime se va face numai de pe schele executate conform standardelor si ingradite cu parapet. Este interzisa circulatia pe ziduri.

Pentru circulatie vor fi folosite numai schele si esafodaje de 1m inaltime.

Manuirea unor mecanisme actionate electric sau mecanic de alt personal muncitor decat cel de specialitate se va putea face numai dupa ce acestui personal i se va face un instructaj special confirmat printr-o atestare.

Conducatorul punctului de lucru este obligat sa controleze in permanenta legarea la pamant a mecanismelor si dispozitivelor actionate electric, utilizate la lucrarile de zidarie.

In cazul utilizarii, pentru ridicarea materialelor, a unor dispozitive si mecanisme de mica mecanizare, personalul muncitor ce le manevreaza va respecta normele de protectie a muncii pentru lucrul de pe schele si la inaltime si va fi dotat cu echipamentul de protectie corespunzator.

Dispozitivele de ridicare vor fi prevazute cu sigurante, cu cabluri etc., respectandu-se obligatoriu prescriptiile ISCIR corespunzatoare.

Personalul muncitor ce le manevreaza va trebui sa fie autorizat.

Este interzis a se crea diferente de inaltime de peste 1,5m intre diferite portiuni ale zidariei, in timpul executiei.

Se interzice executarea zidariei pe o inaltime mai mare de doua etaje, fara legarea acesteia prin plansee sau fara a se monta pe grinzile planseelor o podina provizorie.

La terminarea executiei stalpilor de zidarie, intre golurile de usi si ferestre, se vor monta buiandrugi, peste care se va aseza cel putin un rand de blocuri, sau se vor rigidiza stalpii cu ajutorul cofrajului buiandrugilor (atunci cand stalpii sunt executati din beton monolit); se interzice a lasa liberi stalpii la partea lor superioara. In locurile de prelucrare a blocurilor si placilor de beton celular autoclavizat vor fi luate masuri de protectie contra prafului.

Muncitorii care lucreaza la aceste operatii de prelucrare vor fi prevazuti cu ochelari de protectie si cu masti contra prafului.

La lucrarile de zidarie din piatra care necesita ciopliri in timpul executiei, zidarul si ajutoarele sale vor purta in mod obligatoriu ochelari de protectie, iar muncitorii care nu fac parte din echipa de zidarie, dar circula in apropiere, vor fi avertizati sa-si fereasca ochii.

Prelucrarea pietrelor pe santier trebuie executata in locuri imprejmuite, in care accesul persoanelor straine este interzis.

Vopsitorii complexe

Vopsitoriile sunt lucrari de finisaj care se executa in interiorul si la exteriorul constructiilor imbracand uniform cu o pelicula elementele sau obiectele pe care se aplica.

Din punct de vedere al modului de finisare vopsitoriile se clasifica in :

-vopsitorii simple;

-vopsitorii complexe;

Vopsitoriile complexe se aplica mai mult la interior si intrebuinteaza ca materiale vopsele pe baza de ulei.

Compozitia acestora este un amestec intim, bine omogenizat dintre un element colorant (pigmentul), un element peliculogen (liantul), un element care da consistenta de lucru (diluant si solvent) si diverse materiale ajutatoare.

In anasamblul lucrarilor care alcatuiesc o constructie, vopsitoriile indeplinesc unul sau mai multe roluri:

-protectie (prin pelicula creata)

-estetic (prin culoare si luciu)

-igienic (se intretin usor)

Stratul protector format de vopsitorii apare ca necesar atunci cand este vorba de protectii contra :

-ruginirii (anticorosiv) - la constructii si tamplarii

metalice

-focului (ignifug) -la elementele de constructie din

lemn

-acidului (antacid) -la diverse rezervoare etc.

Vopsitoriile acopera si eventualele imperfectiuni si neomogenitati ale suportului caruia ii confera un aspect placut sau anumite efecte dorite.

Din aceasta categorie fac parte vopsitoriile complexe adica :

-vopsitorii in imitatie de lemn

-vopsitorii in imitatie de marmura

Acestea se aplica pe suprafete din lemn, suprafete tencuite si gletuite si suprafete metalice.

In proiectul de fata fac referire la aplicarea vopsitoriilor complexe pe suprafete din zidarie tencuita.

Materiale si S.D.V-uri pentru vopsitorii complexe

Datorita bunei aderente fata de stratul suport, precum si calitatiile peliculei, vopsitoriile de ulei se folosesc atat la interior cat si la exterior.

Lacurile sunt solutii de rasini sintetice sau alte substante in solventi. Ele sunt incolore sau colorate. Se utilizeaza la suprafete de lemn sub forme de lacuri pe baza de ulei, lacuri pe baza de celulozici, de bitum sau pe baza de alcool (serlac).

Emailurile se executa prin aplicarea unor pericole de email.

Ceruirile se executa prin aplicarea unui amestec de ceara de albine dizolvat in terebentina sau benzina. Se utilizeaza la finisarea elementelor de lemn a caror structura ramane vizibila sub forma de strat protector si cu luciu cheg peste vopsitorii de ulei.

CARACTERISTICILE GEOMETRICE SI CONSTRUCTIVE ALE DRUMURILOR

Consideratii generale

Orice drum reprezinta un complex de constructii si amenajari destinate circulatiei mijloacelor de transport si deservirii acesteia. Aceste constructii si amenajari se executa pe o fasie de teren numita zona drumului si sunt necesare atat pentru invingerea dificultatilor de relief pe care le prezinta terenul in forma sa naturala, cat si pentru a se asigura partii superioare a caii o suprafata de rulare cat mai buna.

Indepartarea neregularitatilor de teren presupune efectuarea unor lucrari de terasamente (sapaturi si umpluturi de pamant), lucrari de aparare-consolidare, asanare si protectie (ziduri de sprijin, drenuri, pereuri etc.) si lucrari de arta (poduri, podete, tunele). Totalitatea acestor lucrari menite sa invinga dificultatile impuse de relief formeaza infrastructura drumului.

Asigurarea unei suprafete de rulare, astfel incat circulatia sa se desfasoare in conditii de deplina siguranta si confort se obtine printr-o amenajare speciala a partii superioare a drumului.

Totalitatea acestor lucrari de amenajare formeaza suprastructura drumului.

Infrastructura si suprastructura alcatuiesc cele doua parti principale ale unui drum.

Daca se considera o sectiune transversala printr-un drum, reprezentata schematic in figura 3.1, partea centrala a suprafetei caii este destinata circulatiei vehiculelor si se numeste parte carosabila sau cale fiind marginita de doua fasii laterale numite acostamente.

Partea carosabila si acostamentele alcatuiesc in plan platforma drumului.

Pentru a se asigura o suprafata cat mai rezistenta la solicitarile din circulatie si la actiunea agentilor atmosferici si, in acelasi timp, cat mai comoda la rulare, partea carosabila se consolideaza printr-un sistem rutier alcatuit din unul sau mai multe straturi rutiere. Stratul sau straturile de la suprafata formeaza imbracaminte iar cele de dedesubt, fundatia drumului.

Fig.3.1.Nomenclatura principalelor parti componente ale unui drum.

a-sectiunea transversala printr-un drum; b-vedere in plan

Ansamblul de straturi (sistemul rutier) alcatuieste corpul drumului care impreuna cu acostamentele, uneori amenajate si ele, constituie suprastructura drumului.

Suprastructura preia solicitarile din circulatie si le transmite infrastructurii prin intermediul patului drumului care reprezinta partea superioara a terasamentelor, in general amenajata, pe care se aseaza sistemul rutier.

Verticala MN, care trece prin mijlocul partii carosabile, reprezinta axul sectiunii transversale

In lungul drumului, urmarind tot timpul mijlocul partii carosabile, acest ax genereaza o suprafata plana sau cilindrica.

Intersectia acestei suprafete cu suprafata imbracamintii reprezinta axa drumului iar cu suprafata terenului, traseul drumului. Axa drumului este deci locul geometric al punctului M egal departat de marginile caii, iar traseul drumului reprezinta linia descrisa de punctul N in lungul drumului. Axa drumului si traseul drumului sunt linii in spatiu fiind alcatuite dintr-o succesiune de drepte si curbe, atat in plan orizontal, cat si in plan vertical.

Linia axei drumului se afla uneori deasupra liniei traseului (drum in umplutura sau in rambleu), iar alteori dedesubt (drum in sapatura sau in debleu).

In practica lucrarilor de drumuri se foloseste proiectia axei drumului respectiv a traseului pe doua plane, unul orizontal (in care proiectiile celor doua linii coincid) si altul vertical (in care axa drumului si traseul se proiecteaza in mod distinct).

Proiectia orizontala reprezinta planul de situatie, iar proiectia verticala, profilul longitudinal al drumului.

Elementele constructive ale unui drum se studiaza in profil transversal, care reprezinta o sectiune verticala facuta prin corpul drumului intr-un punct oarecare de pe traseu, cu un plan normal pe axa drumului.

Principalele probleme ce se pun la proiectarea drumurilor sunt legate de stabilirea unor caracteristici geometrice, atat in plan orizontal, cat si in profil longitudinal si profil transversal , care sa asigure, pe de o parte, circulatia sigura si comoda a autovehiculelor, cu viteza ceruta prin conditiile de proiectare, iar pe de alta parte, sa permita o cat mai buna adaptare a traseului la teren si executarea lucrarilor cu un pret de cost cat mai redus.

Nivelul de serviciu este termenul care exprima conditiile diferite de exploatare ale unei benzi, drum sau autostrazi cand debitul este asociat vitezei (vezi figura 3.4.)

Tabel 3.1.

Nivelul de serviciu

Capacitatea practica sau debitul de serviciu QS

Viteza medie de circulatie

VC

Conditii asigurate scurgerii fluxului de trafic

Libertatea de manevra a conducatorilor auto

A

300

≥70

Flux liber

Completa

B

900

≥60

Flux stabil

Aproape deplina

C

1500

≥50

Flux stabil

Partial limitata de circulatie

D

180

≥42,5

Flux apropiat de instabilitate

Mica

E

2000

35(25)

Flux instabil

Aproape nula

F

0-2000

0-35(25)

Flux fortat si instabil

Nula

Fig.3.2.Nivel de serviciu A

Fig.3.3.Nivel de serviciu E

Fig.3.4.Niveluri de serviciu

Drum in plan orizontal

Orice drum are o origine si un punct final si poarta un numar de ordine pentru recunoasterea lui in reteaua rutiera respectiva (prin retea de drumuri se intelege totalitatea drumurilor situate pe un teritoriu sau a drumurilor apartinand aceleiasi categorii).

Astfel, drumurile nationale care au originea in Bucuresti au numere de o cifra (ex.: DN1 , DN2 , DN5 etc.). Celelalte drumuri nationale poarta numere cu doua cifre: prima indica, obisnuit, drumul national cu originea in Bucuresti, de care se leaga a doua cifra caracterizeaza drumul respectiv (ex.: DN17 , DN25 , DN75 etc.). Drumurile judetene au numere de trei cifre (DJ161, DJ764A etc.) iar drumurile comunale se clasifica pe judete, fiind numerotate cu 1 3 cifre. Fata de originea si capatul drumului se poate considera un sens de parcurgere pe baza caruia se stabilesc notiunile de dreapta si stanga sau rampa (sector pe care se urca in sensul de parcurgere si panta (sector pe care se coboara in sensul de mers).

Schimbarea sensului de parcurgere atrage dupa sine inversarea acestor notiuni.

Lungimea traseului este data de kilometrajul drumului care se marcheaza prin indicatori de distanta (borne). Acesti indicatori se amplaseaza in lungul drumului, incepand de la origine, la distanta de 1000 m (borne kilometrice) si la 100 m (borne hectometrice).

Fiecare punct al drumului este definit de pozitia sa kilometrica care se face cu precizie de centimetru: de exemplu, daca se mentioneaza ca axul unui pod este situat la km 26 + 732,45 inseamna ca axul acestui pod se afla intre km 26 si 27,la distanta de 32,45 m de borna hectometrica 7 spre km 8 adica la 26732,45 m de la originea drumului respectiv.

Aliniamente si curbe

Drumul in plan se compune din portiuni rectilinii numite aliniamente racordate prin curbe. Racordarea aliniamentelor prin intermediul curbelor este necesara atat pentru inscrierea fireasca a drumului in relieful terenului cat si pentru asigurarea desfasurarii circulatiei fara schimbarea brusca a directiei volanului.

Aliniamentele si curbele constituie elementele geometrice ale unui traseu in plan orizontal.

Racordarea aliniamentelor

Racordarea aliniamentelor (figura 3.5) poate fi facuta prin curbe interioare (C1, C2, C3, C'4, C'4), cazul curent, sau prin curbe exterioare (C4) numite si serpentine.

Racordarile exterioare se folosesc in terenuri accidentate, cand unghiul de intersectie al aliniamentelor este mic (de regula sub 45) si introducerea unei curbe interioare s-ar putea face numai cu raza foarte mica sau sporind considerabil inclinarea traseului fata de orizontala, prin scurtarea acestuia.

Tinand seama de pozitia centrului curbelor fata de traseu, in sensul kilometrajului, curbele de racordare pot fi curbe la dreapta (C1 C2, cu centrul in partea dreapta a drumului) sau curbe la stanga (C3, C'4, C'4). Dupa modul in care se succed, se deosebesc curbe de acelasi sens(C1, C2 sau C3, C'4) si curbe de sens contrar (C2, C3).

In cazul curbelor de sens contrar apropiate intre ele, cea de-a doua curba se numeste contracurba.

Lungimea unui aliniament este socotita ca fiind distanta dintre punctele de tangenta ale curbelor de racordare adiacente cu aliniamentul considerat.

In aparenta, traseul cel mai indicat ar fi alcatuit din aliniamente cat mai lungi, mai ales in terenuri neaccidentate.

Cu toate acestea, conditii de estetica si de siguranta impun ca aliniamentele sa fie limitate ca lungime la 3 4 km.

Aliniamentele prea lungi favorizeaza orbirea conducatorilor de autovehicule, in timpul noptii, de catre farurile autovehiculelor care circula in sens contrar, mai ales cand sunt depasiri numeroase: de asemenea, pe aliniamentele lungi circulatia devine monotona, scazand atentia conducatorilor de vehicule.

In cazul cand profilul longitudinal sau peisajul inconjurator prezinta variatii care evita monotonia, lungimea aliniamentelor poate fi sporita. Pe de alta parte, lungimea aliniamentelor trebuie sa respecte si o anumita valoare minima. Astfel, aliniamentul dintre doua curbe succesive, masurat intre tangenta de iesire din prima curba si tangenta de intrare in curba urmatoare, trebuie sa aiba lungimea, in metri, de cel putin 1,4 V (V fiind viteza de proiectare exprimata in km/h).

Din motive de continuitate a traseului si de comoditate a conducerii vehiculului, se recomanda ca si lungimea curbelor sa indeplineasca aceeasi conditie, adica sa fie de minimum 1,4V.

Marimea razelor curbelor de racordare si frecventa curbelor in traseu depind de relieful regiunii , de viteza de proiectare, de conditii geologice, hidrologice si de alte conditii naturale si locale care determina existenta unor puncte obligate sau evitarea unor sectoare necorespunzatoare si deci fac necesara frangerea aliniamentelor si racordarea lor prin curbe.

Din cele de mai sus rezulta ca racordarea aliniamentelor prin intermediul curbelor prezinta unele avantaje de ordin tehnico-economic si estetic:

- posibilitatea de inscriere mai fireasca a traseului in relieful regiunii si de incadrare a drumului in peisajul inconjurator;

- evitarea lucrarilor mari de terasamente si a lucrarilor de arta costisitoare si deci reducerea pretului de cost al drumului;

- evitarea jenarii conducatorilor de vehicule in timpul noptii, de catre farurile vehiculelor care circula in sens invers;

- mentinerea atentiei incordate a conducatorilor autovehiculelor, datorita manevrelor suplimentare necesare in curbe.

Introducerea curbelor atrage dupa sine, insa, si unele inconveniente cum ar fi:

- lungirea traseului;

- stanjenirea circulatiei ca urmare a aparitiei acceleratiei transversale;

- micsorarea stabilitatii autovehiculelor si deci a confortului si a sigurantei, datorita fortei centrifuge care poate produce derapajul sau chiar rasturnarea autovehiculelor;

- scaderea vitezei de circulatie

- reducerea vizibilitatii indeosebi in cazul terenurilor acoperite (paduri, deblee, sectoare construite etc.);

- inscrierea mai greoaie a vehiculelor in curba) pentru inlaturarea acestui inconvenient este necesara supralargirea caii, ceea ce duce, de obicei, la un spor al volumului de lucrari de suprastructura, iar in cazul curbelor de raza mica si al lucrarilor de terasamente;

- necesitatea sporirii fortei de tractiune din cauza rezistentelor suplimentare ce se opun miscarii autovehiculului in curba si deci sporirea consumului de combustibil (acest spor poate fi de 1040%);

- uzura mai mare a cauciucurilor (la curbele cu raza mica, aceasta majorare poate ajunge pana la 100%).

Inconvenientele aratate sunt cu atat mai mari, cu cat viteza de circulatie este mai mare si raza curbei mai mica. 0 parte din ele pot fi reduse prin:

- folosirea unor curbe cu raze cat mai mari;

- introducerea unor curbe de tranzitie intre aliniamente si curba principala arc de cerc, care se caracterizeaza prin faptul ca au curbura progresiva si fac posibila aparitia treptata a fortei centrifuge;

- supralargirea caii in curba;

- suprainaltarea drumului in curba, adica executarea caii cu o singura panta transversala inclinata spre interiorul curbei;

- asigurarea vizibilitatii prin inlaturarea tuturor obstacolelor situate in zona dinspre interiorul curbei.

Daca elementele geometrice ale traseului sunt judicios adoptate si amenajarea curbelor corect realizata, se obtine o anumita continuitate in variatia solicitarilor de-a lungul traseului si deci o, circulatie lina, fara socuri, cu viteza sporita si aproape constanta. In acest mod se realizeaza confortul si siguranta circulatiei, cerinte indispensabile ale tehnicii rutiere moderne.

Selectarea capitolelor de lucrari necesare Antemasauratorii

Necesarul de materiale si manopera conform Indicatorului de Norme de Deviz

1 CA ; CB ; CC ; CD ; CF ; CK ; CM ; CN ; CZ01 ; CZ02 ; CZ03 ;

2 Formarea articolelor de deviz corespunzatoare lucrarilor :

A ) CA02I Turnare beton armat in buiandrugi (m)

B1 ) CB02A Cofraje pentru turnare beton in buiandrugi (m)

B2 ) CB47A Schele metalice (m)

C ) CC02D Montarea armaturii in buiandrugi (kg)

D1 ) CD04D Zidarie de 12,5 cm grosime (m)

D2 ) CD04E Zidarie de 7,5 cm grosime (m)

D3 ) CD04J Zidarie de 25 cm grosime (m)

D4 ) CD04O Zidarie de 37,5 cm grosime (m)

E1 ) CF01A Tencuieli interioare (m)

E2 ) CF06A Tencuieli exterioare (m)

F ) CK01A Ferestre din lemn (m)

G ) CM01F Geamuri simple conform listei de materiale neexplicitat nr. 10143 pozitia 1 geam tras cal. 32 mm ambalat lib. S853 (m)

H ) CN04D Vopsitorii (m)

I ) CZ0105A Preparare beton B150 pentru buiandrugi (m)

J1 ) CZ0203C Mortar var-ciment pentru zidarie marca M50Z (m)

J2 ) CZ0209H Mortar ciment pentru tencuieli marca M100T (m)

K ) CZ0302G Fasonarea barelor pe santier 6-8 mm (kg)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Consumuri Specifice de Materiale si Manopera pentru fiecare Articol de Deviz in parte

3 )

A) CA02I

Materiale U/M Cantitati

Beton marca 1 m (1,008)

Apa m 0, 300

Forte de munca

Betonist 5.2 ore 0,66

Betonist 3.2 ore 0,50

Betonist 2.2 ore 0,70

Dulgher 2.1 ore 0,23

Dulgher 1.1 ore 0,22

Fierar 3.2 ore 0,22

Muncitor deserv. 3.1 ore 0,98

Muncitor deserv. 2.1 ore 1,00

Total ore 4,56

B1) CB02A

Materiale U/M Cantitati

Panouri m 0,065

Dulapi de rasinoase m 0,0009

Scanduri de rasinoase m 0,0006

Lemn rotund m 0,0007

Cuie cu cap conic tip A kg 0,025

Scoabe din otel kg 0,030

Suruburi uzuale

Patrate M 10x10 mm buc 0,30

Saibe patrate

M 10x10 mm buc 0,30

Saibe plate M 10 kg 0,005

Ulei emulsionabil kg 0,120

Forte de munca

Dulgher 4.2 ore 0,15

Dulgher 3.2 ore 0,08

Dulgher 2.2 ore 0,33

Dulgher 1.2 ore 0,17

Muncitor deserv. 3.1 ore 0,12

Total ore 0,85

B2) CB47A

Materiale U/M Cantitati

Dulapi m 0,0008

Placi din fibre m 0,00012

Cuie cu cap conic kg 0,003

Forte de munca

Dulgher 4.1 ore 0,06

Dulgher 3.1 ore 0,04

Dulgher 2.1 ore 0,17

Dulgher 1.1 ore 0,28

Total ore 0,55

C) CC02D

Materiale U/M Cantitati

Armaturi otel kg (1,000)

Sarma din otel kg 0,010

Distantieri buc 0,28

Forte de munca

Fierar 3.2 ore 0,013

Fierar 1.2 ore 0,012

Muncitor deserv. 3.1 ore 0,03

Total ore 0,028

D1) CD04D

Materiale U/M Cantitati

Caramizi buc 229

Caramizi buc 76

Ciment M 30 kg 7

Apa m 0,100

Nisip m 0,024

Mortar zidarie m (0,050)

Acid azotic ethnic kg 0,300

Forte de munca

Zidar 3.2 ore 5,00

Zidar 2.2 ore 1,33

Zidar 1.2 ore 0,86

Dulgher 1.1 ore 0,25

Muncitor deserv. 3.1 ore 0,68

Muncitor deserv. 2.1 ore 0,67

Total ore 8,79

D2) CD04E

Materiale U/M Cantitati

Caramizi buc 334

Caramizi buc 111

Apa m 0,100

Mortar M1 Z m (0,115)

Forte de munca

Zidar 3.2 ore 13,33

Zidar 1.2 ore 0,07

Muncitor deserv. 3.1ore 1,50

Muncitor deserv. 2.1ore 0,66

Total ore 15.56

D3) CD04J

Materiale U/M Cantitati

Caramizi buc 326

Caramizi buc 108

Apa m 0,100

Mortar M1 Z m (0,220)

Scanduri m 0,0020

Ghermele buc 3

Forte de munca

Zidar 3.2 ore 1.80

Zidar 2.2 ore 2,40

Zidar 1.2 ore 0,07

Dulgher 1.1 ore 0,20

Muncitor deserv. 3.1 ore 1,66

Muncitor deserv. 2.1 ore 1,34

Total ore 7,67

D4) CD04O

Materiale U/M Cantitati

Caramizi buc 326

Caramizi buc 108

Apa m 0,100

Scanduri m 0,0015

Ghermele buc 2

Forte de munca

Zidar 4.2 ore 1,97

Zidar 1.2 ore 2,04

Dulgher 1.1 ore 0,15

Muncitor deserv. 3.1 ore 1,54

Muncitor deserv. 2.1 ore 2,20

Total ore 7,90

E1) CF01A

Materiale U/M Cantitati

Mortar M10 T m (0,018)

Var pasta m 0,00150

Ciment F25 kg 0,800

Nisip 01mm m 0,007

Apa m 0,005

Forte de munca

Zidar 5.2 ore 0,01

Zidar 4.2 ore 0,07

Zidar 3.2 ore 0,67

Zidar 2.2 ore 0,05

Zidar 1.2 ore 0,02

Dulgher 1.1 ore 0,19

Muncitor deserv 2.1 ore 0,19

Total ore 1,03

 

E2) CF06A

Materiale U/M Cantitati

Mortar de var-ciment,

M25 T m (0,022)

Apa m 0,004

Forte de munca

Zidar 1.1 ore 0,20

Dulgher 1.1 ore 0,02

Muncitor deserv. 2.1 ore 0,12

Total ore 0,34

F) CK01A

Materiale U/M Cantitati

Ferestre m 1,00

Cuie cap conic kg 0,150

Carton bitumat m 0,73

Hartie de ziar kg 0,260

Forte de munca

Templar 4.2 ore 0,56

Templar 3.2 ore 0,36

Templar 2.2 ore 0,22

Zidar 1.2 ore 0,63

Zidar 1.1 ore 0,63

Dulgher 1.1 ore 0,09

Muncitor deserv. 3.1 ore 0,17

Muncitor deserv. 2.1 ore 0,03

Total ore 2,69

G) CM01F

Materiale U/M Cantitati

Geamuri m 1,02

Chit kg 0,340

Cuie cu cap plat kg 0,010

Manopera

Geamgiu 3.9 ore 0,01

Geamgiu 2.9 ore 0,29

Muncitor deserv. 2.1 ore 0,10

Total ore 0,40

 

H) CN04D

Materiale U/M Cantitati

Vopsea pe baza de ulei kg 0,242

Ulei de sicativat kg 0,101

Chit kg 0,070

Benzina l 0,100

Ipsos kg 0,050

Hartie pentru slefuit buc 0,50

Forte de munca

Vopsitor 3.1 ore 0,22

Vopsitor 2.1 ore 0,36

Vopsitor 1.1 ore 0,02

Total ore 0,60

I) CZ0105A

Materiale U/M Cantitati

Ciment M30 kg 302

Nisip 0-3 mm m 0,673

Nisip 3-7 mm m 0,315

Piertis 7-16 mm m 0,392

Apa m 0,200

Forte de munca

Betonist 1.2 ore 0,085

Total ore 0,085

J1) CZ0203C

Materiale U/M Cantitati

Var pasta m 0,092

Ciment F25 (saci) kg 233

Nisip 0-3 mm m 0,730

Nisip 3-7 mm m 0,480

Apa m 0,310

Forte de munca

Zidar 1.2 ore 0,86

Total ore 0,86

J2) CZ0209H

Materiale U/M Cantitati

Var pasta m 0,046

Ciment M30 (saci) kg 337

Nisip 0-3 mm m 1,280

Apa m 0,310

Forta de munca

Zidar 1.2 ore 2,50

Total ore 2,50

K) CZ0302G

Materiale U/M Cantitati

Otel beton OB37

6-8 mm kg 1,015

Forte de munca

Fierar 2.1 ore 0,023

Fierar 1.1 ore 0,023

Total ore 0,046




loading...
loading...


.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei diagnosticul si evaluarea firmei

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




DIAGRAME DE EFORTURI SECTIONALE
Sistem automat pentru controlul stabilitatii unei automacarele
Parapete
Proiect Tehnician in constructii si lucrari publice - Documentatia tehnico economica de executie a unei zidarii simple si profilul longitudinal al u
NOTIUNI INTRODUCTIVE CU PRIVIRE LA MIJLOACELE DE MUNCA IN ACTIVITATEA DE CONSTRUCTII
Instructiuni privind avizarea investitiilor in constructii pe linia protectiei civile
Rezistenta caracteristica la eforturi principale de intindere a zidariei executate cu mortar de uz curent
EXECUTIA, VERIFICARI SI PROBE ASUPRA INSTALATIILOR DE INCALZIRE PROIECTATE




loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu