Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » constructii
Instructia la material – distrugeri

Instructia la material – distrugeri





Instructia la material – distrugeri

Paragraful 1.

Incarcaturi explozive

Art. 76 (1) Incarcatura de exploziv – o anumita cantitate de exploziv pregatita pentru explozie. Incarcaturile de exploziv sunt definite de greutate si forma.

(2) Greutatea incarcaturii necesare pentru distrugerea unei piese (element) se determina prin calcul in functie de natura si dimensiunile piesei (elementului) respectiv.

(3) Forma incarcaturii depinde de particularitatile constructive ale piesei (elementului) de distrus si de conditiile de executie a lucrarilor pregatitoare.

               (4) Clasificarea incarcaturilor de exploziv este prezentata in tabelul urmator:

                                                                                                       Tabelul nr.34

Tipul incarcaturii

Detalii

Schema

 

 

 

Concentrate

Forma este apropiata de cea a unui cub sau a unui paralelipiped (lungimea paralelipipedului trebuie sa fie de cel mult 5 ori mai mare decat latura mica a sectiunii transversale a acestuia.

Alungite

Au forma unui paralelipiped alungit sau a unui cilindru alungit, a caror lungime trebuie sa fie  de cel putin de 5 ori mai mare decat latura mica a sectiunii transversale a paralelipipedului (sau decat diametrul cilindrului).

Sub forma de figuri geometrice

Forma urmareste conturul piesei de distrus; majoritatea explozivului trebuie sa fie in dreptul partii mai groase a piesei. Pentru confectionarea acestor incarcaturi, este indicata folosirea explozivului plastic.

Tipul incarcaturii

Detalii

Schema

 
Cumulative concentrate

Se intrebuinteaza pentru perforarea unor elemente deosebit de rezistente din otel special sau din beton armat. Prin explozia unei incarcaturi cumulative ia nastere o rezultanta maxima de distrugere sub forma de jet.

 
Cumulative alungite

 
Exterioare

Pot fi aplicate pe piesa de distrus sau dispuse la distanta de aceasta.

 
Interioare

In interiorul piesei de distrus.

 
Incastrate

      (5) Conditii pe care trebuie sa le  indeplineasca incarcaturile:

- valoarea incarcaturilor care se aplica pe piesele de distrus se determina prin

calcul;

          incarcaturile de explozivi se leaga strans de piesele ce se pregatesc  pentru distrugere;

          capsele este bine sa se aplice perpendicular pe suprafata piesei de distrus;

          la fiecare ml de incarcatura alungita sa se adauge o capsa pirotehnica, pentru sensibilizare;

          la fiecare 5 kg trotil din incarcatura concentrata sa se adauge o capsa pirotehnica in acelasi scop;

          in functie de forma incarcaturii si de locul aplicarii ei, este recomandabil ca majoritatea orificiilor pentru dispunerea capselor sa fie dispuse spre exterior;

          in situatiile posibile, burarea incarcaturilor este obligatorie;

          in cazul intrebuintarii incarcaturilor in forma de figuri geometrice, dispunerea acestora pentru asigurarea forfecarii este recomandabila;

          masurile de protectie, hidroizolare si de mascare a incarcaturilor sunt obligatorii;

          confectionarea cofrajelor pentru incarcaturi este recomandabila numai atunci cand metoda de aplicare o impune;

          capsele se introduc pe cat posibil in centrul incarcaturilor, fixandu-se pe cat posibil cu pene din lemn, in orificiul unui cartus sau calup de exploziv;

          se interzice atarnarea incarcaturilor de elementele dispozitivului de aprindere;

          in functie de conditiile concrete, protectia incarcaturilor impotriva descarcarilor atmosferice si a campurilor electromagnetice din apropierea retelelor de inalta tensiune este obligatorie.

Art. 77 Confectionarea amorsei.

Lucrarea

Operatiuni

Taierea fitilului ordinar.

Se face in unghi drept fata de axul sau, pe o suprafata de lemn dreapta si neteda, printr-o singura apasare, evitandu-se frecarea fitilului cu cutitul, pentru a nu provoca scuturarea pulberii. La capatul celalalt, fitilul se taie fie oblic ( in cazul aprinderii amorsei cu chibritul) fie in unghi drept (in cazul folosirii aprinzatoarelor).

Introducerea fitilului in capsa

pirotehnica si sertizarea capsei..

Se introduce cu atentie capatul taiat drept al fitilului ordinar in capsa, pana cand ajunge la capacel; fitilul trebuie sa intre destul de liber, fara  a se forta si fara a fi necesara impingerea sau rasucirea lui, ceea ce ar provoca explozia capsei.

Se apuca fitilul cu mana stanga si, sustinand capsa cu degetul aratator, aceasta se introduce in gaura din clestele de sertizat (tinut in mana dreapta); dupa ce capsa a intrat in cleste pana la fundul limitator, cu mana dreapta se strange clestele, usor si progresiv, apoi se scoate capsa si se verifica sertizarea.

Paragraful 2.

Dispozitivele pirotehnice de aprindere

Art. 78  Dispozitivele  pirotehnice  de  aprindere   reprezinta   asocierea   mai

multor incarcaturi de exploziv , capse pirotehnice si bucati de fitil ordinar si detonant, in scopul executarii unei distrugeri. Principalele tipuri sunt:

Tipul

Operatiuni

Schema de principiu

 

 
a)Liniar.

·    confectionarea incarcaturilor;

·    aplicarea incarcaturilor pe piesele de distrus;

·    realizarea dispozitivelor pirotehnice (in functie de caracteristicile obiectului ce trebuie pregatit pentru distrugere):

-controlul capselor pirotehnice, a fitilului ordinar si a celui detonant;

-taierea fitilului detonant (FD);

-sertizarea capselor la FD;

-confectionarea amorsei;

-realizarea legaturii intre incarcaturi si a racordurilor cu FD, tinandu-se cont de sensul de transmitere a detonatiei;

-fixarea amorsei.

 Nota: schema de principiu se adapteaza la obiectivele ce vor fi pregatite pentru distrugere.

 

b)Radial.

 

 
c)Combinat.

Paragraful 3.

Dispozitivele electrice de aprindere

Art. 79 Dispozitivele electrice de aprindere constau dintr-unansamblul format

din mai multe incarcaturi de exploziv si mijloace de aprindere, in vederea executarii unei distrugeri. Principalele tipuri sunt:

Tipul

Operatiuni

Schema de principiu

 

 
a)Dispozitiv electric de aprindere in serie .

·    confectionarea incarcaturilor;

·    aplicarea incarcaturilor pe piesele de distrus;

                  realizarea dispozitivelor electrice de aprindere (in functie de caracteristicile obiectivului ce necesita a fi distrus):

-        controlul capselor electrice si al cablurilor;

-        desfacerea reoforilor capselor;

-        intinderea cablului principal;

-        realizarea legaturilor intre capsele electrice si cablurile secundare;

-        introducerea capselor in incarcaturi;

-        realizarea legaturii intre cablurile secundare si cablurile principale;

-        controlul dispozitivului realizat;

-        protectia dispozitivelor electrice impotriva actiunilor mecanice, schijelor, suflului exploziilor, descarcarilor atmosferice;

-        fixarea la sursa de curent a cablurilor principale.

Organizarea lucrului se face pe trei echipe:

-        echipa pentru amenajarea postului de aprindere;

-        echipa pentru intinderea cablurilor principale;

-        echipa pentru executarea dispozitivului de aprindere.

Locul pentru postul de aprindere se alege astfel incat sa permita observarea obiectului de distrus.

 
b)Dispozitiv electric de aprindere radial .

Daca acest lucru nu este posibil se instaleaza observatori, care trebuie sa aiba o legatura sigura cu postul de aprindere (acesta se dispune intr-un adapost).

Echipa pentru amenajarea postului de aprindere, sub conducerea sefului de echipa, primeste de la depozitul de campanie explozoarele si aparatele de masura si control, le verifica, dupa care le instaleaza in adapost. Predarea aparatelor de masura si control la alte echipe este admisa numai la ordinul sefului lucrarilor de distrugeri.

Echipa pentru intinderea cablurilor principale, dupa ce primeste ordinul in care se specifica locul pana unde trebuie sa intinda cablurile principale, precum si traseul acestora, ridicand bobinele de cablu necesare, le controleaza, dupa care transporta bobinele la locul pana unde trebuie sa fie intinse cablurile principale. Ajunsa aici, echipa izoleaza capetele cablurilor si le leaga de un copac (tarus) dupa care intinde cablurile principale pana la postul de aprindere, pe traseul stabilit. Daca dupa intinderea cablurilor pana la post bobinele nu s-au desfasurat in intregime, cablurile respective nu se reteaza (la sursa de curent se leaga direct capetele interioare ale cablurilor ramase infasurate pe bobine). Capetele cablurilor care urmeaza a fi legate la sursa de curent trebuie sa fie gata pregatite pentru aceasta (dezizolate, curatate si izolate cu banda izolatoare). Daca la postul de aprindere se afla mai multe perechi de cabluri principale, pentru a se exclude posibilitatea unor erori, capetele acestor cabluri se trec printr-o scandura si se numeroteaza. La postul de aprindere trebuie sa existe intotdeauna rezerva necesara de cabluri pentru inlocuirea cu repeziciune a portiunilor de cablu deteriorate.

 

 
c)Dispozitiv electric de aprindere combinat.

Seful echipei pentru executarea dispozitivului de aprindere primeste personal capsele electrice de la depozitul de campanie si le controleaza. Apoi seful echipei indruma taierea bucatilor de cablu (taierea se face in prezenta sa), urmarind ca lungimea lor sa fie cu 10…15% mai mare decat lungimea teoretica (pentru a se evita solicitarea cablurilor la intindere). Dispozitivele se pot pregati la locul de lucru sau in apropiere, ferite de vederile inamicului.

Bucatile de cablu taiate si pregatite se intind conform schemei de asezare a incarcaturilor, iar capetele cablurilor se leaga la capsele electrice. Executarea dispozitivului se face luandu-se toate masurile de siguranta prevazute pentru manipularea capselor pirotehnice si a celor electrice. O deosebita atentie trebuie acordata executarii legaturilor dintre cabluri, deoarece de calitatea acestora depinde in cea mai mare masura functionarea fara rateu a dispozitivului electric de aprindere. Pana la primirea unui ordin expres in acest sens, capsele legate la cablurile unui dispozitiv electric de aprindere nu se introduc in incarcaturi, ci se plaseaza la cel putin  50 cm distanta de acestea.

Dupa intinderea sa pe obiectivul de distrus, dispozitivul de aprindere se leaga la cablul principal si, la ordinul sefului lucrarilor de distrugeri, dupa retragerea militarilor la o distanta de siguranta, se executa un prim control de la postul de aprindere (inchizand circuitul la capatul extrem al dispozitivului de aprindere, ohmetrul trebuie sa indice valoarea rezultata din calcul, care este de ordinul zecilor sau sutelor de ohmi;  deschizand apoi circuitul, de asemenea la capatul extrem al dispozitivului de aprindere, ohmetrul trebuie sa indice “infinit”). Dupa acest prim control, capetele cablurilor principale (cele de la postul de aprindere) se

izoleaza din nou si, la ordinul sefului lucrarilor de distrugeri, la postul de aprindere se instaleaza o santinela.

Ulterior, la ordinul sefului lucrarilor de distrugeri, trebuie sa se execute,periodic, controlul dispozitivului electric de aprindere.

Deoarece dispozitivele electrice de aprindere pot suferi deranjamente sau intreruperi (din cauza suflului sau din alte cauze) ele trebuie dublate (explozia incarcaturilor sa se poata face de la diferite posturi de aprindere, cu ajutorul mai multor dispozitive de aprindere, independente intre ele).


Paragraful

Distrugeri in lemn

Art. 80 Distrugerea lemnului si a lucrarilor din lemn.

Felul incarcaturii

Schema aplicarii

Indicatii de aplicare

 
a)Concentrata  exterioara.

Incarcatura strans legata de barna.

Tesitura, daca incarcatura nu adera la barna.

Capsa perpendiculara pe axul barnei.

 
b)Inelara exterioara.

Incarcatura inelara din cartuse de TNT ocupa pana la 2/3 din circumferinta. Incarcatura inelara din exploziv plastic ocupa toata circumferinta.



 
c)Exterioara pentru manunchiul de piloti.

Ca la incarcatura concentrata exterioara.

 
d)Exterioara pentru grinzi.

S = h x c; “h” este diferit, in functie de locul aplicarii incarcaturii.

 
e)Exterioara pentru pachetul plat din barne.

Ca la incarcatura exterioara pentru grinzi.

 
f)Exterioara in figuri.

Incarcatura se calculeaza si aplica pentru fiecare parte componenta a grinzii “dublu T”. Pentru fixarea se folosesc scanduri de cofraj.

 
g)Incarcatura pentru extragerea buturugilor.

Incarcatura se introduce sub centrul buturugii, la o distanta egala cu diametrul.

 
h)Alegerea sectiunilor pentru distrugerea podurilor din lemn.

Procedee de distrugere: mecanic, incendiere, cu proiectile, bombe, mine, cu explozivi. Alegerea sectiunilor:

- distrugerea suportilor de mal;

- distrugerea  suportilor intermediari;

- distrugerea lacrelor;

- distrugerea cailor de acces;

- minarea cailor de varientare;

- unde apa este adanca  si viteza mare.

 

 
i)Distrugerea paleei din piloti.

Incarcaturi exterioare. Dispunerea neregulata. Dispozitiv pirotehnic radial.

Incarcaturi sub apa fixate cu scanduri pana.

 
j)Distrugerea elementelor de suprastructura

Incarcaturi exterioare; dispozitiv pirotehnic liniar cu dublu sens de aprindere.

Incarcaturi exterioare; dispozitiv pirotehnic liniar cu dublu sens de aprindere.

Incarcaturi in figuri geometrice.

 
k)Distrugerea culeei.

Prin aplicarea incarcaturilor in spatele culeei se asigura distrugerea concomitenta a suportului de mal si a accesului la pod.

 
l)Distrugerea suportului casoaie.

Incarcaturi interioare.

 
m)Distrugerea abatizelor.

Distrugerea buturugilor. Distrugerea trunchiurilor copacilor rasturnati.

 
n)Distrugerea barierei de padure.

Poate fi folosita si formula suportului casoaie.

 
o)Distrugerea coltilor A.T. din lemn.

Incarcaturi alungite sau concentrate aplicate la baza coltilor antitanc.

 
p)Distrugerea retelei de sarma pe pari din lemn.

Incarcaturi alungite aplicate la baza parilor de retea.

Paragraful5.

Distrugeri in metal

Art. 81 Distrugerea metalelor si a lucrarilor metalice.

Piese de distrus

Schema aplicarii

Indicatii de aplicare

 
a)Spargerea platbandelor de otel.

Se folosesc incarcaturi concentrate sau alungite cumulative.

 
b)Cabluri de otel.

Incarcaturile se aplica decalat pe partile opuse ale cablurilor pentru a asigura forfecarea. Ambele incarcaturi explodeaza simultan.

 
c)Tevi metalice.

incarcatura inelara exterioara, dispusa pe Ύ din circumferinta.

 
d)Grinzi metalice profilate cu incarcaturi din figuri geometrice.

Fiecarei parti componente a grinzii profilate i se aplica incarcatura reiesita din calcul. Se folosesc incarcaturi in figuri.

 
e)Idem cu incarcatura concentrata.

Incarcaturile se dispun la imbinari.

 

 

 
f)Alegerea sectiunilor pentru distrugerea elementelor de suprastructura a podurilor metalice.

Incarcaturi in figuri geometrice, aplicate pe toate piesele care fac parte din sectiunea de distrus.

 
g)Distrugerea suprastructurii

Incarcaturi cu valoare dubla, aplicate pe grinzile principale si lonjeroane, si incarcaturi normale pe piesele ajutatoare.

 
h)Distrugerea podului suspendat.

Incarcaturile se aplica la cablul portant si cablul auxiliar pentru a asigura distrugerea prin forfecare.

Paragraful 6.

Distrugeri in zidarie, piatra, beton, beton armat

Art. 82 Distrugeri in caramida, piatra si beton armat

Felul incarcaturii

Schema aplicarii

Indicatii de aplicare

 
a)Incarcatura concentrata aplicata pe piesa izolata.

 
b)Incarcatura concentrata exterioara pentru realizarea sparturilor in constructii.

 
c)Incarcatura concentrata exterioara pentru realizarea sparturilor in cazemate si constructii cu armatura foarte puternica.

 
d)Incarcatura alungita, aplicata pe piesa (cand lungimea incarcaturii depaseste dublul razei de distrugere.

Incarcatura se aplica pe toata latimea piesei.

 
e)Idem (cand lungimea incarcaturii nu depaseste dublul razei de distrugere).

 
f)Incarcatura pentru distrugerea completa a betonului si a armaturii.

Incarcatura se imparte in doua si se aplica pentru distrugerea prin forfecare.

 

 

 

 
g)Alegerea sectiunilor pentru distrugerea podurilor din beton armat.

h)Distrugerea suportilor podurilor de beton.

              

              

Paragraful 7.

Distrugeri in pamant

Art. 83 (1)Distrugeri in pamant.

Tipul lucrarii

Schema

Indicatii de aplicare

 

 

 

 
a)Furnale normale

r = h sau

n = 1

b)Furnale supraincar-cate

r > h sau

n > 1

c)Furnale subincarcate

r<h

r=0,8sau

h=1,2r

d)Camuflet

r=0,5-0,6h

Distrugerile in pamant (roci stancoase) se fac, de regula cu ajutorul furnalelor. Prin furnal se intelege incarcatura de exploziv introdusa in masa de distrus si pregatita pentru aprindere, precum si efectul produs. Indicele de actiune (n) al furnalului depinde de raportul n = r/h in care: r – raza de actiune a exploziei; h – linia de cea mai mica rezistenta.



La furnalele normale si supraincarcate se obtine un efect de aruncare a pamantului (rocii), precum si formarea unei gropi in forma de con, cu varful in centrul incarcaturii.

Pot fi utilizate incarcaturi concentrate sau alungite incarcaturii alungite trebuie sa fie de cel putin 30 de ori mai mare decat diametrul sectiunii sale transversale. Incarcaturile alungite pot fi plasate paralel sau sub un unghi oarecare fata de suprafata pamantului (rocii).

La furnalele subincarcate se obtine un efect de afanare a pamantului (rocii) fara a se forma o groapa. In cazul camufletelor, in interiorul pamantului, unde a fost incarcatura se formeaza un gol, fara ca la suprafata pamantului sa apara efecte exterioare (pot aparea cel mult crapaturi si o usoara umflatura a solului). Adancimea minima la care explozia unei incarcaturi nu formeaza o groapa la suprafata mediului, ci numai o oarecare umflare a acestuia, se numeste adancime critica. Incarcatura introdusa la adancimea critica se numeste incarcatura limita de afanare sau camuflet maxim.

 
e)Executarea fugaselor.

Se executa in unele portiuni ale drumurilor de munte (indeosebi in trecatori si alte puncte obligate de trecere).  Pentru amenajarea fugaselor se numesc 3 echipe de pionieri:

·       echipa nr.1 – pregateste si aseaza incarcaturile;

-        incarcaturile (7-15 kg trotil sau 10-20 kg exploziv de brizanta slaba) se aseaza la fundul rampei;

-        peste incarcatura, perpendicular pe bisectoarea unghiului se aseaza – intre prajini – un scut de 0,8 x 0,8 m format din scanduri de 5-7 cm grosime (in cazul trotilului se intrebuin-

teaza scanduri mai groase);

-        pentru reducerea actiunii de faramitare a explozivului si sporirea efectului de aruncare, intre exploziv si scut se aseaza o perna de nuiele sau din paie;

-        pe scut se asaza bolovanii de piatra (1 mc de bolovani la 10 kg exploziv cu brizanta slaba),

·       echipa nr.2 – amenajeaza rampa, inclusiv santul pentru cablul conductor;

 rampa trebuie sa aiba 1,5-2 m adancime. In teren mai slab, peretii rampei se captusesc cu prajini, nuiele sau cu scanduri,

 de-a lungul rampei se aseaza 2 prajini drepte sau scanduri;

 o parte din pamantul rezultat serveste pentru realizarea unei mici umpluturi de max.0,4 m inaltime, captusite cu brazde de iarba, iar restul pamantului se arunca la o oarecare departare, astfel incat sa nu demaste locul fugasei;

 fugasa se mascheaza cu plasa de mascare, in aspectul fondului ambiant;

·       echipa nr.3 – pregateste dispozitivul de aprindere si postul de aprindere;

-        aprinderea se face de la distanta, pe cale electrica;

cablurile conductoare se intind pe peretele din spate al rampei, pe la unul din colturi, ingropandu-se pe o adancime de 25…30 cm.

Paragraful 8.

Distrugerea ghetii si a zapoarelor de gheata

Art. 84 Distrugerea ghetii si a zapoarelor de gheata.

Lucrarea

Schema aplicarii

Mod de lucru

 

 

 
Executarea canalelor in gheata.

     Pot fi executate din  timp sau in momentul apropierii inamicului, in vederea realizarii barajelor. In primul caz, canalele trebuie mentinute in stare neanghetata iar in al doilea caz, trebuie instalate din timp, sub gheata, incarcaturi pregatite pentru aprindere. Determinarea aproximativa a greutatii incarcaturilor se poate face considerandu-se 0,75 kg trotil (amonit) la 1 mp suprafata de gheata avand grosimea de maximum 0,5 m. Introducerea incarcaturilor sub stratul de gheata se face prin copci, executate cu rangi, cu burghie mecanice sau electrice, sau prin explozia unei incarcaturi mici; diametrul copcilor trebuie sa permita introducerea libera a incarcaturilor principale. Pentru marirea dimensiunilor canalului (de cca.1,5 ori) este indicat ca, in afara de incarcatura principala, sa se intrebuinteze si o incarcatura de buraj, legata la jumatatea distantei dintre gheata si incarcatura principala. Incarcatura de buraj are cca.1/4…1/5 din greutatea incarcaturii principale si trebuie sa explodeze simultan cu aceasta.

In cazul folosirii incarcaturilor concentrate, acestea se dispun la o distanta de 5-6 ori mai mare decat adancimea de afundare a acestora. Incarcaturile alungite se dispun deasupra ghetii. La o grosime de max.0,35 m a stratului de gheata, un rand de incarcatura alungita avand 1 kg/ml formeaza un canal de 1,5…3,5 m latime. Pentru realizarea unui canal mai lat se folosesc mai multe randuri paralele de incarcaturi alungite, dispuse la 2-4 m distanta intre ele.

9 Distrugerea cailor ferate

Art.85  Distrugerea cailor ferate.

Lucrarea

Schema aplicarii

Mod de lucru

a)Distrugerea infrastructurii caii ferate.

Se aplica atunci cand calea ferata este in rambleu si are taluzurile mai inalte de 5 m. La linie simpla, incarcaturile se aseaza in puturi adanci de 2 m in axul terasamentului si la distanta de 4 m intre incarcaturi. La linii duble, distrugerea terasamentului se face la fel, insa incarcaturile se aseaza in esichier pe axul ambelor cai. Distrugerea taluzurilor cailor ferate sustinute de ziduri de sprijin se executa prin incarcaturi concentrate, asezate la o distanta de 0,5 m de spatele zidurilor de sprijin, in puturi si la adancime de cel putin 1,5 r. Pentru a obtine prabusirea totala a zidului, distanta intre incarcaturi nu trebuie sa fie mai mare de 2 r.

 
b)Distrugerea suprastructurii

caii ferate.

Consta in distrugerea sinelor si a aparatelor de cale, lucrare ce antreneaza si distrugerea partiala a traverselor si a materialului metalic marunt. Sinele de cale ferata se reteaza in segmente de 4,5…5 m lungime, pentru a nu mai putea fi utilizate la refacerea caii ferate decat dupa operatiuni mai dificile. Cand nu se dipune de timpul necesar, distrugerea suprastructurii se face numai in portiunile de cale greu de restabilit (la curbe etc.). Ruperea sinei de cale ferata se face cu incarcaturi de 200-400 g; in cazul in care se intrebuinteaza exploziv plastic de brizanta mijlocie, greutatea incarcaturii poate fi redusa la 150…300 g. Incarcaturile se fixeaza de inima sinei, strans lipite de partea inferioara a ciupercii. Incarcatura se bureaza cu balast nisipos, pamant (iarna – zapada). Locul de aplicare trebuie sa fie in apropierea unei traverse, pentru ca explozia sa o scoata din uz si pe aceasta. Schimbatoarele de cale se scot din uz prin distrugerea acelor (cu 2 calupuri de 200 g asezate unul intre varful acului si contraac, respectiv, intre calcaiul acului si contraac) si a inimii (cu o incarcatura de 1 kg asezata intre inima si labele de iepure ale inimii).

 
c)Distrugerea materialului rulant.

Materialul rulant se distruge numai daca n-a putut fi evacuat. Locomotiva Diesel se distruge cu o incarcatura concentrata de 10-15 kg asezata intre motorul diesel si generatorul principal sau pe motor. Locomotiva electrica – incarcatura concentrata de 10-15 kg asezata la lagarele motorului de tractiune, sub camera de inalta tensiune (pe mantaua rotii dintate conducatoare a motorului). Vagoanele se distrug cu incarcaturi de 400-500 g asezate pe sine, sub bandajul rotilor. Vagoanele cisterna se distrug cu incarcaturi de 1,5-2 kg aplicate la partea inferioara a cisternei, pe suprafata exterioara a acesteia.

Paragraful 10.

Distrugerea tehnicii de lupta, munitiilor si materialelor

Art. 86 Distrugerea tehnicii de lupta, munitiilor si materialelor.

Lucrarea

Schema aplicarii

Mod de lucru

 
 a)Distrugerea tancului.

Incarcaturile de exploziv se asaza astfel:

·       la motor (langa cilindri) – 1kg TNT;

·       la turela (intre turela si corpul tancului) – 1,5-2 kg;

·       la senile, intre rotile motrice – 2 kg;

·       in teava sau inchizatorul tunului – ca la distrugerea pieselor de artilerie.

b)Distrugerea masinilor pe roti si pe senile.

Incarcaturile de exploziv se aseaza astfel:

·       la blocul cilindrilor – 0,4-0,5 kg;

·       la cutia de viteze – 0,4-0,5 kg;

·       pe axa cardanica – 0,8-1 kg;

·       pe puntile motoare, langa diferential – 0,8-1 kg;

·       la mitraliere – 0,2-0,5 kg.

 


c)Distrugerea pieselor de artilerie

Incarcaturile se aseaza in teava piesei de artilerie, in camera proiectilului sau la inchizator. Greutatea incarcaturilor este cea din tabelul de mai jos:

Calibrul (mm)

Greutatea incarcatu-rii (kg)

Calibrul (mm)

Greutatea incarcatu-rii (kg)

37-50

0,2-0,5

150-200

4-5

70-76

1-1,2

200-300

6-7

80-100

1,2-2

300-400

7-10

100-150

2-4

peste 400

10-15

 
d)Distrugerea instalatiilor de lansare a rachetelor montate pe mijloace mobile.

Incarcaturile se aseaza la portiunea frontala, in dreptul rezervorului de carburant, in camera motorului, pe bornele de ghidare, la articulatie. Se folosesc incarcaturi de exploziv concentrate, alungite si in figuri.

e)Distrugerea statiilor electrice mobile.

Se scot din uz cu incarcaturi de exploziv de 0,8-1 kg asezate la blocul cilindrilor, la colectoare si la corpul generatorului.

 
f)Distrugerea sau scoaterea din uz  a rachetelor.

·       Distrugerea partii frontale - incarcatura concentrata de 1-1,6 kg;

·       distrugerea corpului rachetei impreuna cu rezervoarele de carburant si motorul – incarcatura concentrata de 1-2 kg asezata pe corp sau in camera de ardere a motorului;

·       distrugerea compartimentului de comanda – 0,5-1 kg;

·       distrugerea consolelor aripilor si ale profundorului la rachetele cu aripi si la avioanele proiectil – incarcaturi alungite de 1-2 kg/m.

Paragraful 11.

Distrugerea fortificatiilor si a barajelor neexplozive

Art.87 Distrugerea fortificatiilor si a barajelor neexplozive.

Lucrarea

Schema aplicarii

Mod de lucru

a)Distrugerea lucrarilor de fortificatie.

In cazul lucrarilor permanente: 10-12 kg; in cazul lucrarilor de campanie: 5-6 kg. Incarcaturile se dispun la ambrazuri si la usi.

 
b)Distrugerea partiala a cupolelor blindate.

Lucrari permanente: cantitatea de trotil = vb2, unde v = volumul interior al lucrarii in mc si b = grosimea maxima a peretelui

Lucrari de campanie: adaposturi ingropate I[kg] = 12 R3; adaposturi subterane I[kg] = 4 R3

 
c)Distrugerea adapostului de tip greu.

 
d)Distrugerea retelei de sarma ghimpata.

Cantitatea de trotil:

cca. 4-5 kg/ml.

 
e)Distrugerea coltilor antitanc.

Se folosesc 3-5 kg de trotil

(se calculeaza).

Paragraful 12.

Masuri de siguranta pe timpul pregatirii si executarii distrugerilor

              Art. 88 (1) La executarea oricaror distrugeri trebuie sa se respecte cu strictete urmatoarele reguli si masuri generale de siguranta:

a)     organizarea perfecta, ordinea desavarsita, aplicarea prevederilor prezentului manual tinandu-se seama de conditiile concrete, precum si executarea cu precizie a indicatiilor sefului de lucrari constituie premisa fundamentala pentru realizarea lucrarilor de distrugeri in deplina siguranta si cu maxima eficienta;

b)     toate persoanele numite pentru executarea distrugerilor trebuie sa posede cunostinte temeinice privind folosirea explozivilor, a mijloacelor de aprindere, a aparatelor de masura si control si a mijloacelor ajutatoare si sa aiba formate priceperile si deprinderile necesare privind modul si ordinea de lucru, cu respectarea stricta a masurilor de siguranta generale si speciale;

c)     pentru fiecare lucrare de distrugeri se numeste cate un sef prin ordin de zi pe unitate, care raspunde de: organizarea lucrului, executarea corecta a operatiunilor de lucru, controlul dispozitivului de aprindere si excluderea posibilitatii rateului;

d)     fiecare militar din subunitatea (echipa) care executa distrugeri trebuie sa cunoasca cu precizie ce anume trebuie sa faca si in ce succesiune;

e)     intregul personal care participa la distrugeri trebuie sa fie echipat cu casca;

f)      distantele (razele) de siguranta minime de la locul exploziei pana la militarii neadapostiti sunt, in principiu, urmatoarele:

- la explozia incarcaturii fara invelis, de maximum 10 kg (numai efectul suflului), in aer 50 m si la suprafata terenului – 100 m;

- la distrugeri in gheata, cu incarcaturi introduse in stratul de gheata: 100 m;

- la distrugeri in lemn: 150 m;

- la distrugeri in zidarie de caramida, piatra, beton sau beton armat: 350 m;

- la distrugerea pieselor de metal aflate la suprafata: 500 m;

g)     zona exploziei trebuie sa fie pazita de jur imprejur de santinele, instalate la o distanta de siguranta de la locul exploziei; instalarea si ridicarea santinelelor se face numai de catre caporalul de schimb numit special, subordonat sefului distrugerilor;

h)     locurile si distantele la care trebuie indepartati militarii si instalate posturile de santinela in vederea aprinderii incarcaturilor se precizeaza, in fiecare caz in parte, de seful lucrarilor de distrugeri;

i)      toate operatiunile se executa numai la comenzile verbale (date de seful lucrarilor de distrugeri) dublate printr-un semnal cu goarna (cu racheta de semnalizare etc.) conform unui cod de semnale stabilit de acesta si cunoscut de intregul personal care participa direct sau indirect (inclusiv de santinele), la distrugeri;

j)      accesul persoanelor straine, precum si al persoanelor neangajate direct in executarea distrugerilor, la locul unde acestea se desfasoara, este interzis;

k)     explozivul, mijloacele de aprindere si incarcaturile confectionate, aduse la locul de lucru (locul de pregatire a distrugerilor) trebuie pazite de santinele;

l)      capsele pirotehnice, amorsele si capsele electrice  se pastreaza separat de explozivi, de fitilul detonant si de incarcaturile confectionate;

m)   distribuirea explozivului si a mijloacelor de aprindere la militarii care dau foc se face de la depozitul de campanie, numai la ordinul sefului lucrarilor de distrugeri pe baza de semnatura;

n)     depozitarea, manipularea si transportul explozivului si a mijloacelor de aprindere se fac respectandu-se intocmai dispozitiunile tehnice pentru depozitarea, pastrarea, intretinerea, transportul, controlul, experimentarea si distrugerea materialelor explozive in depozitele centrale si de unitati in vigoare;

o)     pastrarea si transportul in buzunar, spre locul de lucru, a capselor pirotehnice (electrice) si a amorselor este interzisa;

p)     capsele pirotehnice (electrice) se introduc in incarcaturile exterioare numai dupa fixarea acestora la piese si numai cu putin timp inainte de aprindere, la ordin;

q)     se interzice manipularea explozivului in locuinte; fumatul si aprinderea focului pe timpul manipularii explozivului si a mijloacelor de aprindere, precum si la o distanta mai mica de 100 m de la acestea;

r)      in cazul distrugerii unor obiective cu ajutorul incarcaturilor exterioare, retragerea  militarilor la distanta de siguranta stabilita se va face in partea opusa pieselor de distrus (in partea in care au fost aplicate incarcaturile pe piese);

s)     accesul in tunelurile, in puturile si galeriile de mina, in diverse gropi etc. in care s-au executat distrugeri este permis numai dupa aerisirea lor (naturala sau fortata);

t)      apropierea de o incarcatura care a dat rateu este permisa numai unui singur militar si numai dupa expirarea timpului prevazut in prezentul manual (vezi masurile speciale de siguranta);

u)     pe timpul desfasurarii distrugerilor (atat in faza pregatitoare, cat si in faza de executie), la fiecare obiectiv de distrugere trebuie sa fie organizata siguranta nemijlocita, precum si asigurarea medicala (primul ajutor);

v)     la plecarea de la locul de executie a distrugerilor, tot explozivul si toate mijloacele de aprindere ramase neconsumate, indiferent de cauze, trebuie predate la depozitul de exploziv respectiv; mijloacele care nu mai pot fi folosite ulterior se distrug pe locul de executie a distrugerilor, respectandu-se regulile si masurile de siguranta prevazute in prezentul manual.

(2) Masuri speciale de siguranta:

 a) in conditiile cand este posibila intrebuintarea armelor de distrugere in masa, in afara regulilor si masurilor generale de siguranta trebuie respectate urmatoarele:

    - depozitele de exploziv de campanie trebuie amplasate in adaposturi naturale

sau executate de trupe (transee, santuri adapost)

-        personalul care participa la distrugeri trebuie sa fie asigurat cu adaposturi si

mijloace individuale de protectie care sa le permita lucrul intr-un teren contaminat cu substante toxice de lupta sau substante radioactive;

    - explozivul si mijloacele de aprindere deteriorate sau imprastiate de efectul

exploziei nucleare trebuie distruse;

          In teren contaminat cu substante toxice de lupta sau substante radioactive,

in afara regulilor si masurilor generale de siguranta, trebuie respectate urmatoarele:

    - executarea fara intrerupere a cercetarii NBC, urmarindu-se in

permanenta doza de iradiere a militarilor;

    - intregul personal trebuie sa fie echipat cu echipamente de aparare NBC;

antichimica;

    - este interzis ca militarii sa stea culcati (asezati) pe pamant, sa apuce (sa

atinga) obiectele straine, sa consume alimente sau lichide si sa atinga cu mana (manusa de protectie) portiunile descoperite ale corpului;

    - pentru saparea puturilor (gaurilor de mina), stratul de pamant contaminat se

inlatura cu atentie si, fara a-l faramita, se arunca in directia vantului; in continuare, la indicatiile sefului distrugerilor, lucrul se executa ca si in cazurile obisnuite;

    - depozitele de exploziv, de mijloace de aprindere si de alte mijloace si

materiale intrebuintate in lucrarile de distrugeri trebuie amplasate, pe cat posibil, in afara zonei infestate;

c) in cazul aprinderii pe cale pirotehnica, atunci cand se foloseste numai fitilul ordinar,  in afara regulilor si masurilor generale de siguranta trebuie sa se respecte urmatoarele:

-        la primirea fitilului ordinar se controleaza ca viteza de ardere a acestuia sa

fie cea regulamentara (se taie si se aprinde o bucata de fitil ordinar de 60 cm lungime, urmarindu-se cu secundarul timpul de ardere (1-1,5 minute);

    - tinerea unei stricte evidente a amorselor si a capselor pirotehnice; distributia

acestora se face numai cu putin timp inainte de introducerea lor in incarcaturi;

    - tinerea evidentei incarcaturilor explodate, pentru a se putea stabili daca s-au

produs rateuri si unde anume;

    - apropierea incarcaturilor care au produs rateu este permisa numai unui singur militar,  si numai dupa cel putin 15 minute din momentul in care ar fi trebuit sa se produca explozia; pe timpul apropierii de incarcaturile care au dat rateu se va urmari ca fitilul ordinar sau chiar incarcaturile respective sa nu prezinte indicii de ardere;

    - in cazul in care este necesara aprinderea mai multor amorse, in acelasi timp

de catre mai multi militari constituiti intr-o echipa de aprindere, numarul militarilor din cadrul acestei echipe se stabileste tinandu-se seama de numarul amorselor, de distanta dintre ele, de distanta de retragere, precum si de lungimea fitilurilor ordinare ale amorselor; aprinderea de catre un singur militar a unui numar mai mare de 2-3 amorse este interzisa;



-        in vederea aprinderii pe cale pirotehnica, seful distrugerilor da  succesiv

urmatoarele comenzi verbale, dublate printr-un semnal de goarna (sau rachete de semnalizare), conform unui cod de semnalizare stabililt de el si cunoscut de intregul personal participant direct sau indirect la distrugeri (inclusiv santinelele):

- Adapostiti – la aceasta comanda verbala (dublata cu goarna, racheta de semnalizare etc.), intregul personal participant la lucrari, mai putin militarul (echipa) numit pentru darea focului, se adaposteste la distanta de siguranta precizata de seful lucrarilor de distrugeri;

- Pregatiti – la aceasta comanda militarul numit pentru darea focului se apropie de incarcaturi si se pregateste pentru aprindere;

- Foc – la aceasta comanda militarul aprinde amorsa; la fiecare din fitilurile aprinse, de indata ce s-a convins ca fitilul ordinar arde, striga puternic ,,ARDE”, iar dupa aprinderea ultimului fitil se retrage cu repeziciune in adapostul stabilit si recunoscut din timp (sau la distanta de siguranta stabilita);

- Retragerea – la aceasta comanda trebuie sa se retraga absolut toti militarii, inclusiv cei care, eventual, nu au reusit sa aprinda amorsele; aceasta comanda se da la timpul calculat dupa ceasornic sau la terminarea arderii unei bucati de fitil ordinar de control, aprins in momentul cand s-a dat comanda FOC; lungimea fitilului ordinar de control trebuie sa fie mai mica decat lungimea fitilului ordinar al amorselor, si anume cu atatia centimetri cate secunde sunt necesare pentru retragerea militarului pana la adapost (distanta de siguranta);

- Incetarea – aceasta comanda se da de catre seful lucrarilor de distrugeri, dupa ce el insusi a controlat si s-a convins ca au explodat toate  incarcaturile;

- aprinderea din nou a amorselor care au fost aprinse insa s-au stins sau  n-au

transmis focul la capsa este interzisa; langa fiecare incarcatura neexplodata se instaleaza cate un fanion rosu, asigurandu-se in plus si paza locului respectiv; la terminarea exercitiului, seful lucrarilor de distrugeri executa personal distrugerea incarcaturilor in cauza, cu ajutorul altor incarcaturi, asezate alaturi de incarcaturile neexplodate;

    - incarcaturile mari introduse in pamant (stanca, zidarie, beton etc.) sau in

locuri greu accesibile trebuie prevazute cu cel putin 2 amorse;

d) in cazul cand se lucreaza cu fitil detonant, in afara regulilor si masurilor specificate pana in prezent, trebuie respectate urmatoarele:

    - pastrarea la umbra a fitilului detonant, atat pe timpul lucrarilor pregatitoare,

cat si dupa realizarea dispozitivului de aprindere;

    - dispozitivele de aprindere, care din cauza de forta majora au stat mult timp in soare nu pot fi folosite; ele trebuie distruse;

    - apropierea de incarcaturile izolate, legate cu fitil detonant care au dat rateu este permisa numai unui singur militar si numai dupa cel putin 15 minute din momentul in care ar fi trebuit sa se produca explozia; pe timpul apropierii de incarcaturile care au dat rateu se va urmari ca fitilul detonant sau chiar incarcaturile respective sa nu prezinte indicii de ardere; daca se constata aceste indicii, apropierea de incarcaturi este interzisa; ea este permisa numai dupa expirarea timpului necesar pentru eventuala ardere a fitilului detonant (acest timp este in functie de lungimea fitilului detonant si de viteza de ardere, stabilita experimental cu o bucata de fitil detonant de control);

    - cand se aprind mai multe incarcaturi legate cu fitil detonant, controlul rezultatelor exploziei se face numai de catre un singur militar, respectandu-se intocmai cele specificate mai sus;

    - intinderea fitilului detonant pe obiectivele de distrus se va face tinandu-se seama de asigurarea protectiei acestuia impotriva emisie de lumina a unei eventuale explozii nucleare;

e) in cazul aprinderii pe cale electrica, in afara regulilor si masurilor generale de siguranta trebuie respectate urmatoarele:

    - introducerea capselor electrice in incarcaturi se face numai cu putin timp inainte de aprindere, la ordinul sefului lucrarilor de distrugeri; acest ordin se da dupa adapostirea la o distanta de siguranta a militarilor care nu sunt angajati direct la aceasta operatie;

    - conectarea sursei de curent la cablul conductor principal se face numai dupa introducerea capselor electrice in incarcaturi, la ordinul sefului lucrarilor de distrugeri; acest ordin se da dupa adapostirea la o distanta de siguranta a militarilor care nu sunt angajati direct la aceasta operatie;

    - cheile explozoarelor se afla asupra sefului lucrarilor de distrugeri; sursele de curent se pastreaza la distanta de postul de aprindere si se predau militarilor numiti, numai la ordinul sefului lucrarilor de distrugeri;

    - verificarea ohmetrului este o operatie obligatorie inainte de utilizarea lui pentru controlul dispozitivului electric de aprindere;

    - controlul dispozitivului electric de aprindere cu ajutorul ohmetrului se face numai dupa ce toti militarii au fost indepartati de la incarcaturi, la distanta de siguranta;

    - la calculul si realizarea dispozitivului electric de aprindere se va avea in vedere necesitatea asigurarii protectiei dispozitivului contra descarcarilor atmosferice;

    - inainte de furtuna, cablurile conductoare secundare se deconecteaza de la cablurile principale; capetele cablurilor secundare se indeparteaza de cablurile principale si se izoleaza cu minutiozitate;

    - toate cablurile dispozitivului electric de aprindere trebuie sa fie la cel putin 200 m distanta de centrale, uzine, statii si substatii electrice, de linii de inalta tensiune, cai ferate electrificate, precum si de posturi (statii) de radio puternice;

    - capetele cablurilor principale aduse la postul de aprindere trebuie sa fie izolate si prevazute cu etichete, pe care sa fie specificat grupul de incarcaturi care sunt legate la cablurile respective;

    - in cazul cand este posibila intrebuintarea armei nucleare, cablurile principale ale dispozitivelor de aprindere trebuie sa fie ingropate la minimum 20 cm adancime, iar cablurile secundare, bine fixate de piesele de distrus, astfel ca sa fie protejate de acestea;

    - in vederea aprinderii pe cale electrica, dupa luarea masurilor de mai sus, seful lucrarilor de distrugeri da succesiv urmatoarele comenzi :

     - Adapostiti – la aceasta comanda se executa cele specificate la masurile de siguranta in cazul aprinderii pe cale pirotehnica, cu deosebirea ca militarul care da foc se afla adapostit;

     - Pregatiti – la aceasta comanda se executa dezizolarea capetelor cablurilor principale, conectarea lor la bornele explozorului, si armarea explozorului (seful lucrarilor de distrugeri preda cheia explozorului la militarul stabilit pentru armarea si declansarea explozorului). In cazul cand in locul explozorului se foloseste alta sursa de curent, mai intai se controleaza cu atentie ca circuitul sa fie intrerupt intre sursa de curent si dispozitivul de aprindere (si deci producerea exploziei sa fie exclusa);

    - Foc – aceasta comanda se da de catre seful lucrarilor dupa ce a controlat dispozitivul de aprindere si s-a convins ca totul este pregatit pentru aprindere; la aceasta comanda se executa conectarea sursei de curent (declansarea explozorului) la dispozitivul electric de aprindere;

    - controlul exploziei, indiferent daca s-a dat foc la o singura incarcatura sau la mai multe incarcaturi se face de catre un singur militar;

    - in caz de rateu se executa urmatoarele: capetele cablurilor principale se deconecteaza de la sursa de curent, se izoleaza si se indeparteaza unul de altul; cheia de la explozor se preda sefului lucrarilor de distrugeri; se procedeaza la controlul dispozitivului si stabilirea cauzelor rateului; apropierea de incarcatura prevazuta cu capsa electrica instantanee si care a dat rateu este permisa dupa minim 5 minute;

    - in cazul folosirii capselor electrice cu intarziere, apropierea de incarcaturile care au dat rateu este permisa numai dupa minimum 15 minute din momentul in care ar fi trebuit sa aiba loc explozia si numai dupa luarea masurilor de siguranta aratate mai sus.

CAPITOLUL III

INSTRUCTIA TACTICA DE SPECIALITATE

SECTIUNEA 1.

Obiective operationale.

Art. 89 (1) Pionierul  trebuie sa execute:

a) plantarea manuala si mecanizata, in cadrul echipei, in barem, campuri de mine antiblindat, de apa, cursa si speciale, ziua si noaptea, intr-o situatie tactica data;

b) verificarea la minare a barajelor de mine ziua si noaptea, in cadrul echipei, in barem, intr-o situatie tactica data;

c) deminarea terenului, prin diferite procedee, in cadrul echipei, in barem,  ziua si noaptea, intr-o situatie tactica data;

d)culoare si largirea acestora, prin diferite procedee, in barem,  ziua si noaptea, intr-o situatie tactica data;

e)pregatirea pentru distrugere si distrugerea obiectivelor, in diferite medii, , in barem,  ziua si noaptea, intr-o situatie tactica data;

SECTIUNEA a 2-a.

Actiunile pionierului pentru executare misiunilor de baraje-distrugeri

Paragraful 2.1.

Actiunea pionierului in cadrul echipei pentru executarea campurilor de mine manual.

Art. 90 Plantarea campurilor de mine (de fixare) cu randuri singulare si cu cuiburi de mine pe rand, fara M.E.A.( margine exterioara asimetrica) se executa astfel:

(1)Plantarea unui camp de mine se incredinteaza, de regula, unui pluton de pionieri. Fiecarei grupe din cadrul plutonului i se repartizeaza plantarea unuia sau mai multor randuri de mine sau plantarea minelor intr-un sector de minare.

(2)Pentru plantarea minelor se foloseste sfoara de minare tip II. Grupa se organizeaza in doua echipe de pionieri, astfel:

 a)echipa nr.1 formata din pionierii nr.1, 2, 3 si 4;

           b)echipa nr.2 formata din pionierii nr. 5 si 6.

(3)La comanda comandantului de pluton de plantare a minelor, comandantul de grupa executa urmatoarele activitati:

a)intinde sfoara de minare impreuna cu echipa nr.2, o fixeaza la teren cu tarusi si masoara distantele si azimuturile pe fiecare directie;

b)se dispune la capatul A1 impreuna cu echipa nr.1 cu mine antiblindat si mine antipersonal (pentru plantarea in cuiburi);

c)inainteaza pe directia sforii pana in dreptul puctului unde va fi plantata mina antiblindat (cuibul de mine), se opreste si pionierul nr. 4 lasa mina jos;

d)se continua deplasarea pana se asaza ultima mina antiblindat jos de catre pionierul nr.4, care se intoarce la prima mina si asaza minele AP inaintea minei centrale, dispuse in linie paralel cu LCF(linia centrala a fasiei);

e)se procedeaza la fel si pentru ceilalti pionieri din echipa, se sapa gropile pentru mine iar la terminare se iese prin capatul opus directiei de minare;

f)se introduc minele in locasuri, se amorseaza si se mascheaza de catre echipa nr.2 la distanta de siguranta de 10 m intre ei si la 25 m distanta de ceilalti pionieri din echipa nr.1;

g)incarca pamantul ramas in saci, il transporta pana la LCF, de unde va fi carat de catre pionierii din echipa nr.1 pana in afara campului de minare;

h)se strange sfoara de minare de catre comandantul grupei impreuna cu pionierii din echipa nr.2;

i)se muta sfoara in alt sector de minare si se continua in acelasi mod pana se realizeaza campul de mine;


j)se trece la completarea FCM.(formularul campului de mine).

Fig. 66 Camp de mine (de fixare) cu fasii minate, cuiburi de mine si randuri singulare

 


             

Paragraful 2.2.

Actiunea pionierului in cadrul echipei pentru executarea

campurilor de mine cu mijloace mecanizate

              Art. 91Actiunea pionierului pentru executarea campurilor de mine cu mijloace mecanizate cuprinde:

Plantarea mecanizata a  minelor antiblindat

·       Plantarea minelor armate definitiv:

-        se stabileste un echipaj format din 5 pionieri (din care face parte si soferul masinii care asigura remorcarea),

-        primul servant (seful echipajului) se afla pe scaunul DPM-ului si are ca sarcina urmarirea modului in care se deplaseaza minele in jgheabul de ghidare; inainte de inceperea plantarii minelor, acesta emite un semnal sonor, care este transmis soferului masinii; semnalul comunica faptul ca echipajul  este gata  pentru lucru;

-        dupa lansarea semnalului, operatorul procedeaza la cuplarea sistemului de frictiune; in cazul aparitiei unor obstacole, la semnalul dat de soferul masinii, operatorul intrerupe eliberarea minelor prin decuplarea sistemului de frictiune al mecanismelor de actionare; dupa aceea ridica dispozitivul cu plug si cormanele inverse, executa operatiunea de coborare la adancime mai mare a plugului (in cazul ca acesta iese din sol), urmareste ca mecanismul de armare sa functioneze in mod corespunzator iar in cazul in care considera necesar, transmite soferului semnalul pentru oprirea masinii care executa remorcarea;

-        servantii 2 si 3 (care impreuna cu servantul nr.4 se gasesc in caroseria masinii) executa operatiunea de deschidere a inchizatoarelor de la rafturile containerului. Apoi, unul de sus, si celalalt de jos extrag minele si le transmit servantului 4;

-        din randurile de sus ale fiecarui cadru, doua mine se iau direct de pe rafturile containerului, iar urmatoarele trei se iau prin tragere de cablul cadrului care impinge afara cele trei mine care au mai ramas;

-        servantul 4 aseaza minele in jgheabul de primire, iar dupa aceea pe transportorul cu lant.

          Plantarea minelor care nu sunt armate definitiv:

-        se stabileste un echipaj format din 8 pionieri (din care face parte si soferul masinii care asigura remorcarea);

-        primul servant se gaseste pe scaunul DPM-ului si are aceleasi obligatii ca in cazul plantarii minelor armate definitiv (lucru valabil si pentru servantii 2, 3 si 4);

-        servantul 5 depisteaza minele care au fost plantate la sol si inlatura partial stratul de mascare, desurubeaza dopurile minelor si aseaza dopurile desurubate pe mina;

-        servantul 6 introduce percutorul in mina, verifica cu ajutorul sablonului daca minele sunt corect plantate si insurubeaza dopurile la mine;

-        servantul 7 este seful echipajului si are ca sarcina mascarea definitiva a minelor plantate si armate.

          La terminarea lucrarilor de minare masina care executa remorcarea se opreste, operatorul decupleaza transmisia si, impreuna cu servantii 2 si 3  trece DPM-ul din pozitia de lucru in pozitia de transport (se ridica cormanele inverse, se coboara jgheabul de ghidare in pozitia lui de transport, se fixeaza jgheabul de primire, protapul este trecut in pozitia limita introdusa in interior, dispozitivele de strangere se blocheaza).

                                  


                         

                                                                                                                                   


                                                                                                                                                                            

Paragraful 2.3.

Actiunea pionierului in cadrul echipei (grupei) pentru  verificarea la minare a barajelor de mine si verificarea la minare a terenului

Art. 92 Actiunea pionierului pentru verificarea la minare a barajelor explozive si verificarea la minare a terenului cuprinde:

Lucrarea

Operatiuni

a)Verificarea la minare a barajelor explozive prin procedeul examinarii nemijlocite

Organizarea grupei : 3 echipe x 2 pionieri

Echipa nr.1 :

-        pionierul nr.1 cu detector sau sonda scurta si o banda alb-rosu;

-        pionierul nr. 2 cu detector sau sonda scurta si o banda alb-rosu.

Echipa nr. 2:

-        pionierul nr.1 cu sonda scurta si banda alb –rosu;

-        pionierul nr. 2 cu sonda scurta si banda alb-rosu.

Echipa nr. 3:

-        pionierul nr.1 cu sonda scurta si banda alb –rosu;

-        pionierul nr. 2 cu sonda scurta si banda alb-rosu.

Mod de lucru :

-        echipa nr.1 se deplaseaza pe directia stabilita si cerceteaza o fasie de 3 m latime, tragand dupa ei benzile alb-rosu;

-        echipa nr. 2 si 3 se deplaseza inapoia echipei nr.1,  esalonate stanga –dreapta , orientandu-se dupa benzile echipei nr.1 si  verifica fiecare cate o fasie de 3 m ; ambele echipe trag cate o banda alb-rosu (pionierii din exterior);

-        la descoperirea urmatoarelor mine de oricare dintre echipe , acestia prind de banda de ax ,fixata de comandantul grupei, in dreptul minei descoperite cate o tablita cu numarul pionierului care a descoperit –o mina;

-        echipa nr. 1 marcheza minele descoperite cu stegulete albe;

         -    deplasarea pentru inapoiere se face numai de-a lungul benzii de ax.


b)Verifica-rea la minare a terenului prin procedeul culoarelor paralele

Organizarea grupei : se imparte pe numere cu sot si  fara sot( in afara de Pi. cu detectorul )

Modul de lucru :

          -pe terenul ce urmeaza a fi cercetat se executa o retea de culoare. Se executa mai multe culoare principale cu latimea de 6..8 m, care constituie aliniamentul de unde subunitatea incepe cercetarea si apoi deminarea;

          -paralel si perpendicular pe culoarul principal se executa culoare ajutatoare  late de 4…5 m si la 160…200m distanta unul de altul ;

          culoarele principale si ajutatoare se marcheaza la fiecare 20…25 m cu jaloane si se numeroteaza ,numerele fiecarui culoar inscriindu-se pe indicatoare instalate la intersectiile culoarelor.

-        Pentru executarea culoarului principal sau a doua culoare ajutatoare se destina de regula o grupa de pionieri ,iar lucrarile se desfasoara in ordinea urmatoare :    

-        2…4 Pi., in  functie de latimea culoarului , deplasandu-se esalonat la 25…30 m, verifica fiecare , cu ajutorul sondelor fasii de teren de 2…2,5 m latime;

-        1…2 Pi. cu detectoare  ,deplasandu-se la 25…30 m in urma pionierilor din fata verifica a doua oara intregul culoar;

          1…2 Pi. marcheaza culoarul executat;

Pentru cercetarea la minare prin procedeul culoarelor paralele se executa urmatoarele operatiuni:

          fiecarui pionier i se indica directia de deplasare dupa reperele stabilite din  timp si aflate pe culoarul opus;

          numerele fara sot verifica cate o fasie de 2..2,5 m;

          cand numerele fara sot ajung la 20…25 m departare de culoarul principal, incep cercetarea numerele cu sot.

c)Verificarea la minare prin procedeul culoarelor sinusoidale

Fiecarei grupe i se repartizeaza un sector de teren ,avand frontul de 300…400 m si adancimea pana la culoarul opus.

          fiecarui pionier i se repartizeza o fasie (celula) de minimum 50 m latime;

          la inceput fiecare pionier executa un culoar de 2…5 m latime de-a lungul limitei din stanga  fasiei sale concomitent instaleaza pe limita stegulete la fiecare 25…30 m ,apoi executa un culoar de aceeasi latime prin mijlocul fasiei (celulei);

          apoi executa in fasiile respective culoare cu traseul sinusoidal;

          pentru realizarea traseului sinusoidal pionierii se orienteaza dupa steguletele fixate pe culoarele din limitele fasiei.

Paragraful 2.

Actiunea pionierului in cadrul echipei (grupei) pentru executarea culoarelor prin barajele de mine antiblindat.

           Art. 93 (1) Actiunea pionierului pentru executarea manuala a culoarelor prin barajele de mine antiblindat.

Lucrarea

Operatiuni

Procedeul manual

Organizarea grupei: 1+9 Pi

3 echipe x 3 Pi. (Pi. nr. 1 cu sonde ,Pi.nr.3 cu detector).

-in principiu se executa un culoar de 9 m latime;

-fiecare echipa  cerceteaza  cate o fasie cu latimea de 3m , deplasandu-se cu 2 Pi. cu sondele in fata si cel cu detectorul in urma acestora;

-pionierii care au sonda cerceteaza  o fasie de 1,5 m, iar cel cu detectorul intreaga fasie   in urma primilor doi pionieri;

-prima echipa se deplaseaza la 5…10 m in fata celorlalte doua echipe , intinzand doua benzi alb-rosu care marcheaza limitele fasiei cercetate;

-pionierii din exterior , de la echipele laterale,  intind benzile alb-rosu pe limitele culoarului si marcheaza culoarul prin indicatoare cu o singura fata;

-pionierii celor 3 echipe , se deplaseaza taras, cauta minele cu ajutorul sondelor si detectoarelor si in functie de tipul minelor le indeparteaza  dincolo de limitele culoarului sau le marcheaza cu stegulete albe pentru a fi scoase ulterior, cu ajutorul ghearei de pisica sau distruse cu ajutorul incarcaturilor asezate deasupra lor;

- scoaterea minelor se executa de 1..2 Pi., ceilalti pionieri  indepartandu-se la distanta de siguranta.

  Pentru scoaterea minelor se executa urmatoarele operatiuni:

      -agata gheara de pisica de manerul minei sau de dopul de pe capacul minei, fara a misca mina din loc;

      -se retrage la distanta de siguranta si trage de sfoara scotand mina din locas;

      -pentru scoaterea a 2…4 mine in acelasi timp, la un singur cablu se lega  2…4  gheare de pisica, in acest caz cablul avand un  numar corespunzator de ramificatii de  5..10 m lungime.

Paragraful 2.5.

Actiunea pionierului in cadrul echipei (grupei) in vederea  pregatirii pentru distrugere a unui obiectiv

              Art. 94 (1) In vederea pregatirii pentru distrugere a unui obiectiv subunitatea de pionieri se organizeaza de regula astfel:

a)     o echipa destinata pentru:

   - confectionarea amorselor;

   - realizarea dispozitivelor de aprindere;

   - amenajarea postului de aprindere.

· mijloace si materiale necesare:

   - fitil ordinar;

                 - fitil detonant;

                 - capse pirotehnice;

                 - capse electrice;

                 - complet de distrugeri;

   - materiale auxiliare( tarusi, sfoara, sarma, etc.)

   - unelte genistice.

b)     1-2 echipe destinate pentru:

   - confectionarea dispozitivelor de fixare;

   - confectionarea incarcaturilor si aplicarea acestora pe piese.             

·       mijloace si materiale necesare:

   - exploziv;

   - materiale auxiliare (material lemnos,folie  polietilena, sfoara, sarma, etc.);

   - unelte genistice.

            (2) In cadrul fiecarei echipe pionierii vor avea stabilite functiuni clare si precise, respectand algoritmul operatiunilor specifice fiecarei activitati, in conformitate cu proiectul de campanie pentru distrugerea obiectivului, pentru:

  a) confectionarea amorselor;

              b) realizarea dispozitivelor de aprindere:

               - pirotehnice;

               - electrice.

-                c) amenajarea postului de aprindere dispus la distanta de siguranta, functie de mediul in care se executa distrugerea;

  d) confectionarea dispozitivelor de fixare;

-             e) confectionarea incarcaturilor si aplicarea acestora pe piese

SECTIUNEA a 3-a

Protectia mediului

Paragraful 3.1.

Notiuni introductive

Art. 95 (1) Mediul de viata este ansamblu de elemente naturale si antropice care in complexitatea lor, a relatiilor si interactiunilor constituie cadrul, mijlocul si conditiile de viata ale omului, acelea care sunt sau nu resimtite.

(2) Componentele mediului:

            - factorii naturali: - abiotici (apa, aerul, solul);

                                          - biotici (elementele vii, fauna, flora).

- factori antropici (in urma activitatii umane).

            (3) Protectia mediului – reprezinta totalitatea actiunilor desfasurate de om pentru pastrarea echilibrului ecologic, mentinerea si ameliorarea calitatii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor materiale si spirituale, asigurarea conditiilor de viata si de munca tot mai bune generatiilor actuale si viitoare.

            (4) Deteriorarea mediului – reprezinta alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea echilibrului ecologic si al calitatii vietii cauzate, in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea necorespunzatoare a teritoriului.

            (5) Poluarea – reprezinta procesul de modificare a factorilor de mediu biotici si abiotici prin introducerea in mediu a poluantilor.

            (6) Poluant – reprezinta orice substanta solida, lichida, gazoasa / vapori sau forma de energie (radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau de vibratii) care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si a organismelor vii aducand daune bunurilor materialelor.

            (7) Deseurile – reprezinta materialele si obiectele care prin ele insusi, fara a fi supuse unor transformari, nu mai pot fi utilizate.

            (8) Ocrotirea naturii – are ca principal obiect pastrarea si conservarea ecosistemelor naturale tipice, specifice unei anumite regiuni, ca forme perfecte in pastrarea echilibrului biologic local.

(9)  Monument al naturii – reprezinta specii de plante si animale rare sau pericli-

tate, arbori izolati, formatiuni si structuri geologice de interes stiintific si peisagistic.

           

Paragraful 3.2.

Surse militare potentiale de poluare a factorilor de mediu

Art. 96 Sursele sunt:

- exercitii si aplicatii tactice;                                                                                     - activitati productive din ateliere, sectii si unitati productive;

            - activitatii din laboratoare, sali tehnice si poligoane;

            - activitatii din gospodariile anexe, din grupurile de asigurare a hranei, de cazare, sanitare, de comunicatii si legatura.

Paragraful 3.3.

Obligatii ce revin militarilor

Art. 97 (1)Insusirea de catre militari a continutului si cunoasterea algoritmului de desfasurare a exercitiilor sau aplicatiilor in partile ce-i privesc;

(2) Pe timpul desfasurarii exercitiilor si aplicatiilor sa manifeste atentie si responsabilitate pentru diminuarea deteriorarii mediului; trebuie sa protejeze vegetatia, atat flora spontana cat si cea de cultura prin:

- respectarea intocmai a indicatoarelor pentru deplasare si stationare;

- evitarea taierii crengilor sau copacilor in scopul folosirii lor pentru mascare, in acest scop folosindu-se completele de mascare din dotare;

- protectia brazdelor de sol (la efectuarea lucrarilor de amenajare genistica), precum si refacerea configuratiei initiale a terenului dupa instructie;

- sa nu faca focul, sa nu degradeze sau sa distruga arbori, tufe, semanaturi perene si puieti aflati in zona de instruire.

(3) Pe timpul activitatilor de instruire este necesara realizarea protectiei apelor de suprafata si subterane prin urmatoarele masuri:

- sa nu deverseze si sa nu imprastie produse petroliere si alte categorii de substante chimice periculoase sau toxice, pe sol sau in apele de suprafata;

- sa nu efectueze spalarea tehnicii, recipientelor sau vaselor murdare cu produse daunatoare, in apele de suprafata;

- sa evite orice scapari sau scurgeri de substante poluante;

- sa nu foloseasca detergenti nebiodegradabili pentru spalarea tehnicii la rampele sau platformele amplasate in afara spatiilor de spalare;

- sa evite traversarea paraurilor, raurilor, santurilor sau canalelor cu apa, daca nu este absolut necesar;

- sa previna infiltrarea apelor reziduale in apele subterane;

Paragraful 3.

Masuri de prevenire si limitare a poluarii mediului

Art. 98 (1) Masurile de prevenire si limitare a poluarii mediului trebuie sa fie intreprinse cu toata grija intrucat unele din activitatile specifice domeniului militar prezinta un grad sporit de periculozitate atat pentru oameni cat si pentru mediul de viata.

(2) Folosirea substantelor cu grad ridicat de poluare precum si a tehnicii de lupta aferenta se face numai sub control si numai in locuri destinate acestor activitati.

(3) Folosirea la instructie a mijloacelor si substantelor incendiare de lupta se face numai in cadrul poligoanelor sau a terenurilor special amenajate.

(4) In instruirea trupelor cu mijloace fumigene, activitatile se desfasoara numai in afara localitatilor si cu masuri specifice de protectie a mediului.

(5) In timpul instructiei cu munitie si substante explozive, masurile de protectie a mediului include:

- respectarea cu strictete a masurilor privind transportul substantelor si mijloacelor explozive in toata siguranta;

- sa respecte si sa execute intocmai regulile privind modul de manipulare, folosire si  asanare in lucru cu mijloace explozive.

Paragraful 3.5.

Plante si animale ocrotite in Romania

Art. 99 (1) Plante ocrotite: laricele sau zaza, tisa, mesteacanul pitic, laleaua pestrita, bujorul romanesc, sangele voinicului, stanjenelul, brandusa de primavara, papucul doamnei, floarea de colt, garofita Pietrei Craiului etc.

(2) Animale ocrotite: aspretele, pastravul, broasca testoasa dobrogeana, broasca testoasa din Oltenia, cocosul de munte, corbul, dropia, egreta mare, egreta mica, lebada cucuiata, lebada de iarna, lopatarul, pelicanul comun, pelicanul cret, piciorongul, soimul randunelelor, vulturul plesuv sur, vulturul plesuv brun, rasul, capra neagra, ursul carpatin etc.

COMANDANTUL SCOLII DE APLICATIE

PENTRU GENIU, CONSTRUCTII SI CAI FERATE

,,PANAIT DONICI”

Colonel

                DUMITRU  TARDEA




loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Instructiuni privind avizarea investitiilor in constructii pe linia protectiei civile
IMPLANTAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SI NORMELE DE PROTECTIE A MUNCII. STABILITRA COMPOZITIEI BETONULUI CALCULUL GRADULUI DE MATURIZARE AL BETONULUI
Sistem automat pentru controlul stabilitatii unei automacarele
Proiect Tehnician in constructii si lucrari publice - Documentatia tehnico – economica de executie a unei zidarii simple si profilul longitudinal al u
TUNELURI CU GABARIT REDUS IN ORASUL IASI
EXIGENTE PT. CONSTRUCTII
Imbracaminti din beton de ciment rutier



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu