PROIECT DE INITIERE LA TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE CAI FERATE DRUMURI SI PODURI

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

Facultatea de Management in Productie si Transporturi

PROIECT DE INITIERE

LA TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE CAI FERATE DRUMURI SI PODURI

2. Borderou

A.    Piese Scrise

1. Foaie De Capat
2. Borderou
3. Tema Proiectului
4. Memoriu Tehnic Justificativ
5. Note De Calcul

B.     Piese Desenate

plan de situatie, curbe de nivel scara 1:1000

plan de situatie pentru varianta optima scara 1:1000

profil longitudinal scara 1:1000

amenajarea curbelor scara 1:1000

profiluri transversale curente: 1:100

profil transversal TIP 1:50 si detalii 1:20, 1:10

3. Tema Proiectului

Pentru proiectul de initiere la disciplina TLCFDP:

Sa se elaboreze proiectul unui sector de drum intre punctele A si B (A -

localitate, B - rezervatia naturala) cunoscanduse urmatoarele:

Clasa Tehnica A Drumului: IV

Amplasamentul drumului din zona de amplasament a sectorului de

drum este prezentata pe planul de situatie cu curbe de nivel anexat

Originea sectorului de drum in punctual A este situate la km: 53

Lungimea sectorului de drum este de: 429 m

4. Memoriu tehnic justifivativ

1. Date generale

Proiectul de initiere s-a intocmit pe baza temei de proiectare primite, fiind specificate :

 clasa tehnica a drumului: IV

 configuratia terenului din zona de amplasament a sectorului de drum

 originea sectorului de drum in localitatea A: km 53 + 000.00

 lungimea sectorului de drum: L = 429.00 m.

2. Necesitatea si oportunitatea constructiei sectorului de drum

Necesitatea constructiei sectorului de drum A-B este de a asigura accesul la o rezervatie naturala. Punctul A reprezinta localitatea pana unde exista drum national, iar punctul B reprezinta rezervatia naturala. Distanta dintre cele doua puncte este de 429.00 m.

3. Situatia existenta

Amplasarea viitorului drum este intr-o zona de munte, caracterizat prin pante ale terenului medii, stabile, neexistand riscul prducerii unor alunecari de teren.

4. Elemente geometrice proiectate

Elementele geometrice ale drumurilor se stabilesc in functie de viteza de proiectare, care depinde de clasa tehnica a drumului, de relief si se stabileste conform OG 43/1997.

Pentru clasa tehnica IV. si zona geografica de deal rezulta viteza de proiectare: V= 30 km/h. Tinand cont de viteza de proiectare V = 30km/h din tabel obtinem valoarea razei recomandabile Rc = 90 m.

4.1 Tipuri de racordari

Drumul are o lungime totala de 429.00 m, din care 138 m este in aliniament, iar restul este in curba.

Curba nr. 1 este o curba de stanga, fiind o curba progresiva, avand raza de R1 = 90 m si o lungime totala de 98.00 m.

Curba nr. 2 este tot o curba de stanga, clotoida cap la cap, avand raza de R2 = 70 m si o lungime totala de 220 m, necesitand amenajare.

4.2 Elementele geometrice in profil longitudinal

Conform STAS 863-85 obtinem in functie de viteza de proiectare V= 30 km/h rezulta declivitatea maxima de dmax = 7,5% - 8,5%, lpmin = 50 m

Cotele proiectului au fost calculate in fiecare punct in axa in functie de declivitate si de cota de nivel de schimbare a declivitatii. Diferentele in axa reprezinta reprezinta grosimea stratului de pamant necesar a se umple (+) in axa sau grosimea stratului de pamantcare se sapa (-).

4.3 Amenajarea curbelor

Amenajarea curbelor in plan si in spatiu are ca scop asigurarea circulatiei in deplina siguranta si confort, prin manevrari line si continue ale mecanismelor autovehiculului si limitarea cat mai mult posibil a fortelor suplimentare care actioneaza asupra vehiculului in curba.

Amenajarile cailor de comunicatie in curba sunt:

- suprainaltarea

- supralargirea

Curbele sunt curbe izolate de sens contrar:

- Curba nr. 1 este o curba de stanga.

- Curba nr. 2 este o curba de stanga.

In functie de razele de racordare, din STAS 863-85 rezulta:

● Pentru curba nr. 2: R2 = 70 m

- supralargirea (cf. tabelului prin inetrpolare): e = 0,60 m = 60cm

- supralargirea totala necesara: S = 2 · e = 1,20m = 120cm

- suprainaltarea: i = 2 (2,5) %. Alegem i = 2%.

In general, supralargirea partii carosabile se proiecteaza in intregime in interiorul curbei, introducandu-se, liniar, pe lungimea de convertire (lcs) si pastrandu-se pe toata lungimea racordarii.

4.4 Elementele geometrice in profil transversal

Elementele geometrice in profil transversal s-au stabilit in functie de categoria drumului (drumuri comunale sau drumuri vicinale cu doua benzi de circulatie) si clasa tehnica a drumului (clasa IV. munte) din STAS si rezulta:

- banda de circulatie Bc = 2,75 m

- acostamentul Ac = 0,75 m

- banda de incadrare Bi = 0m

- partea carosabila Pc = 2 · Bc = 5,50 m

- lungimea de convertire si supralargire in functie de viteza de proiectare

V = 30km/h: lcs = 20 m

- panta: 2,03,0%. Alegem panta p = 2 %.

5. Calculul cantitatilor

Pe profilurile transversale curente s-au calculat suprafata corespunzatoare corespunzatoare rambleului, notat cu R si de debleu, notat cu D, precum si latimile amprizei (Am), pregatirea patului (Pp) si

latimea taluzului (T). Metoda folosita este metoda tacului. Acesta consta in impartirea in elemente geomerice precum trapez sau triunghi si calculul liniei negre. In tabelul nr. 1 au fost evaluate volumele de sapatura si umplutura si respectiv miscarea terasamentelor.

Volumul total de sapatura este de 3017.37 m3, iar volumul total de umpluturi este de 520.92 m3. Excedentul de 2496.45 m3 se transporta cu auto in depozitul situat la 3 km.

5.1 Stabilirea elementelor geometrice in profil transversal

Profilul transversal al unei cai de comunicatie terestra reprezinta o sectiune realizata cu un plan vertical perpendicular pe axa caii de comunicatie.

In functie de clasa tehnica a drumului, principalele elemente ale unui

drum public in profil transversal sunt:

platforma drumului Pl = 7,00 m;

partea carosabila Pc = 5,50 m;

benzile de circulatie Bc = 2,75 m;

acostamentele Ac =0,75 m;

benzile de incadrare Bi = 0,00 m;

structura rutiera Sr;

taluzurile T;

ampriza drumului Am;

zona drumului Zd;

bancheta b = 0,50 m;

dispozitive de scurgere .

5.2 Alegerea tipului de structura rutiera

Structura rutiera este structura de rezistenta a drumului, alcatuita dintr-un ansamblu de straturi realizata din materiale stabilizate dupa tehnologii adecvate si dimensionata la o capacitate portanta ce tine seama de actiunea traficului greu si de actiunea defavorabila a factorilor climaterici. Am adoptat o structura rutiera supla (SRS) , care este alcatuit dintr-un ansamblu de straturi din materiale necoezive stabilizate mecanic sau cu lianti hidrocarbonati, iar imbracamintea si stratul de baza sunt realizate din materiale bituminoase.

Straturile structurii rutiere suple sunt urmatoarele:

stratul de fundatie din balast;

stratul de fundatie din piatra sparta;

stratul de baza (Sb);

stratul de legatura (Sl);

stratul de uzura (Su).

Detaliu SRS

Sc. 1:10

Stratul de uzura (Su) este stratul superior al unei imbracaminti si se

realizeaza din straturi foarte rezistente si care trebuie sa reziste la actiunile

tangentiale si la actiunea defavorabila a factorilor climaterici.

Stratul de legatura (Sl) este specific imbracamintilor bituminoase si se

realizeaza intre stratul de uzura si stratul de baza sau stratul de fundatie.

Stratul de baza (Sb) este specific doar SRS si poate sa mai apara uneori

SRM Se realizeaza in general din anrobate bituminoase: AB1 si AB2.

Fundatia unui drum se poate realiza dintr-un singur strat sau mai multe

straturi. Se realizeaza din: balast / balast amestec optimal, piatra sparta / piatra sparta amestec optimal, blocaj din piatra bruta sau din bolovani de rau, aggregate naturale stabilizate cu lianti, betoane de ciment de clase inferioare.

5.3 Calculul profilurilor transversale

Calculul consta in evaluarea unor suprafete (de sapaturi si umpluturi de pamant) si a unor lungimi (latimi) ale amprizei, ale pregatirii patului si ale taluzurilor.

Evaluarea suprafetelor de sapatura si umplutura de pamant se face cu metoda tacului. Acesta consta in impartirea in elemente geomerice precum trapez sau triunghi si calculul liniei negre (Ln). Rezultetul calculului profilurilor transversale (calculul cantitatilor de lucrari si miscarea terasamentelor) se gasesc in tabelul nr. 1.

Profil transversal mixt (Sc 1:100):

6. Structura rutiera

Am adoptat o structura rutiera supla (SRS) , care este alcatuit dintr-un ansamblu de straturi din materiale necoezive stabilizate mechanic sau cu lianti hidrocarbonati, iar imbracamintea si stratul de baza sunt realizate din materiale bituminoase. Straturile structurii rutiere suple sunt urmatoarele: stratul de fundatie din balast, stratul de fundatie din piatra sparta, stratul de baza (Sb), stratul de legatura (Sl), stratul de uzura (Su).

7. Scurgerea apelor (de pe platforma si de pe taluzul de debleu)

Colectarea apelor de pe platforma si de pe taluzul de debleu se face cu ajutorul rigolelor cu sectiune triunghiulara cu o adancime de 40 cm. Peretii laterali ai rigolei au panta de 1:3 spre partea carosabila si panta de 1:1 spre partea dinspre taluz. Lungimea totala a rigolelor conform tabelului nr. 2 este de 422.00 m, din care pe partea dreapta avem o lungime de 318.00 m, iar pe partea stanga o lungime de 104.00 m.

Rigolele sunt prevazute a se consolida cu pereu din piatra bruta.

8. Masuri de protectia muncii si de stingerea incendiilor

Vor fi respectate toate masurile de protectie a muncii si de stingere a incendiilor conform reglementarilor prevazute in acest domeniu.