Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » constructii » instalatii
Intocmirea unui proiect pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apa din localitatea Beius, judetul Bihor

Intocmirea unui proiect pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apa din localitatea Beius, judetul Bihor



1.1. OBIECTUL PROIECTULUI

Obiectivul proiectului il constituie intocmirea unui proiect pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apa din localitatea Beius, judetul Bihor.

1.2.  DATE DE BAZA


Municipiul Beius, este situat in estul judetului Bihor, Crisana, Romania, in depresiunea cu acelasi nume, pe cursul raului Crisul Negru, la o altitudine de 190 m, la poalele Muntilor Apuseni. Beiusul este unul din cele mai vechi orase ale judetului. Localitatea se afla la 20 km de Stei si la 62 km de Oradea, resedinta judetului, de unde este accesibil cu trenul. Localitatea se intinde pe o suprafata de 2.466 ha. Orasul Beius a fost declarat municipiu in 2003, in prezent avand aproximativ 11955 locuitori si o singura localitate in subordine administrativa – Delani.

          Beiusul se afla pe unul din principalele culoare de circulatie rutiera si de dezvoltare la nivel judetean, fiind strabatut de DN 76 care face parte din E 79.

Relief

Orasul este inconjurat de lanturi muntoase cele mai inalte creste ale Apusenilor, Muntii Bihor, Muntii Codru Moma, Masivul Vladeasa si Padurea Craiului. Orasul Beius este asezat pe malul drept al Crisului Negru, fiind strabatut de Valea Nimaiesti (afluent al acestuia), care imparte orasul in doua parti. Coordonate geografice si GPS:  Longitudine: 22.3549,  Latitudine: 46.6652

Municipiul Beius se intinde pe o suprafata de  aproximativ 2.466 ha, din care:

-        teren arabil 1252 ha;

-        pasuni 620 ha;

-        fanete 74 ha

-        vii si pepiniere 1 ha

-        total teren agricol 1850 ha

-        paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 199 ha

-        ape 31 ha

-        zone pentru constructii (intravilan si extravilan) 267 ha

-        total teren neagricol 596 ha.

Demografie

Conform recensamantului din anul 2002 localitatea Beius avea o populatie de 10996 locuitori.

Evolutie demografica

In prezent municipiul Beius, are o populatie de: 11955 locuitori; procentul mediu de crestere al  populatiei: p = 1,2%.

Din punct de vedere etnic, populatia are urmatoarea structura:

-        89,61%  romani;

-        8,36%  maghiari;

-        1,57%  rromi;

-        0,19%  germane;

-        0,27 alte nationalitati.

Din punct de vedere confesional, populatia este impartita in:

-        82,37%  ortodocsi;

-        2,33%  romano – catholici;  

-        3,85%  greco – catholici;  

-        5,95%  reformati;

-        0,83%  evanghelici;

-        2,21%  baptisti;

-        2,43%  penticostali si alte religii.

- Sursa pentru alimentarea cu apa va fi asigurata printr-o captare subterana cu drenuri ;

- Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa va cuprinde :

- captarea apei printr-un dren ;

- statia de pompare treapta I-a;

- statia de tratare a apei ;

- statia de pompare treapta a-II-a;

- aductiunea apei ;

- rezervorul de inmagazinare, cu o capacitate de 4000 m3

- distributia apei, care se va realiza printr-o retea inelara, tronsoanele retelei  

    avand diametre cuprinse intre: 100 mm si 450 mm.

2.1 .  SCURT ISTORIC

Prima mentiune documentara a localitatii dateaza din 1263 (orasul a existat dinainte, dovada fiind ca la 1241 se vorbeste de un district al Beiusului complet pustiit de tatari in timpul invaziilor de la 12411246), iar in 1441 este mentionat ca si oras sub numele de Civitas Belynes. In documentele din perioada 1291-1242 localitatea apare cu toponimele Benenus, Benens, Belenus, Voyuoda de Bivinis sau Belenyes. Pana la inceputul secolului al XX-lea s-a folosit mai mult denumirea de Bins.

In 1600 Mihai Viteazul in drumul sau spre Viena a petrecut o noapte in Beius, intr-o casa care exista si in iscal. Mai tarziu in 1713 orasul este unul din centrele importante ale rascoalei curutilor impotriva imperiului habsburgic.

Documentele atesta ca in secolul al XVIII-lea in orasul Beius si imprejurimi, infloresc agricultura, mestesugurile, comertul, astfel ca spre sfarsitul secolului si inceputul noului secol Districtul Beius cuprindea un targ – Beiusul si 72 de sate.

Ceea ce va impulsiona in mod deosebit dezvoltarea orasului si ridicarea sa iscale va fi deschiderea unui gimnaziu de catre vladica Samuil Vulcan in 1828, eveniment de mare insemnatate pentru romanii din Transilvania, deoarece va pregati intelectuali romani care vor iscal luptatori neobositi pentru libertate nationala si pentru unirea tuturor romanilor. Astfel, la 27 noiembrie 1918, in localul Casinei Romane are loc adunarea electiva a cercului electoral Beius-Vascau, in care din iscal Consiliului National Roman Central sunt alesi 5 delegati pentru Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, iscal care si beiusenii Ioan Ciordas si Ilarie Crisan. Episcopul oradean Samuil Vulcan a infiintat in anul 1828 la Beius un gimnaziu roman unit (greco-catolic), devenit in 1998 Colegiul National “Samuil Vulcan”.

Dupa primul razboi mondial se impunea ca o iscalent redresarea iscale a Tarii Beiusului. Reforma agrara din 1921 aduce unele imbunatatiri, contribuind la dezvoltarea relatiilor de productie capitaliste din agricultura si imbunatatind situatia iscale a unei parti a taranimii.

Perioada “Dictatului de la Viena” a constituit o perioada grea pentru orasul Beius, fiind iscal in partea care nu fost a cedata, devine resedinta de judet unde sunt mutate toate autoritatile si institutiile judetene cu personalul lor si in plus a trebuit sa faca fata unui mare numar de refugiati din Azonele cedate (Ungariei), in conditiile in care orasul si locuitorii nu erau iscalent de instariti. Cu toate acestea, in oras existau comercianti, mici meseriasi, cca. 236 functionari, dispensar, spital precum si institutii publice: Prefectura, Primaria, Judecatoria mixta, Comisariat de Politie, Perceptie iscal, Garda Financiara, Ocol Silvic, Oficiul PTT, Spital de stat, Gara CFR, Regimentul 35 artilerie, biserici, scoli. In oras mai functionau o sala de teatru, cinematograf, hotel, camin de ucenici.



                                                                           

SITUATIA  ACTUALA  SI  NIVELUL  DE  DEZVOLTARE  AL            

                                       PROIECTULUI

Dezvoltarea economica si demografica a orasului Beius a fost destul de lenta pana la reforma administrativ-teritoriala din 1968, cand in oras sunt amplasate o seama de institutii avand caracter teritorial printre care: Oficiul muncii, ADAS, Oficiul de gospodarire a apelor, Depozitele UJCOOP, Tribunalul teritorial, Judecatoria, filiala Bancii Nationale si altele care au oferit noi locuri de munca.  

Dintre sectiile avand un caracter productiv amintim: Santierul de drumuri, Coloana auto si Serviciul de investitii IMTF, Coloana ITSAIA, Santierul TCL etc. In anul 1972 a fost data in folosinta Fabrica de Mobila, iar in 1977 intra in productie Fabrica de Masini de Gaurit. Locuitorii din Tara Beiusului sunt intr-o relatie de dependenta cu orasul Beius, care le asigura locuri de munca, posibilitati de aprovizionare, prestatii de servicii publice, educationale si culturale. Orasul a devenit municipiu in anul 2004 si are o populatie de circa 15 mii locuitori.

In prezent municipiul Beius este un valoros centru economic, cultural si turistic si un important punct de tranzit spre obiectivele turistice din vestul Muntilor Apuseni.

Pentru toate obiectele studiate vor fi date elemente referitoare la instalatia  tehnologica si orientativa, pentru partea constructive.Pentru o parte din constructii, ce se va stabili pe parcurs, vor fi facute si calcule de dimensionare, de rezistenta si de beton, cu detaliile respective.

Desenele vor fi redactate la scari convenabil alese, pentru reprezentari acceptabile.

Se va face evaluarea lucrarilor de constructii, inticmindu-se antemasuratori si devize.

MEMORIU TEHNIC

1.     Descrierea investitiei

Reabilitarea  sistemului de alimentare cu apa a orasului Beius, judetul Bihor.

2 Situatia

DIMENSIONAREA HIDRAULICA

Calculele  au fost intocmite conform prevederilor SR 1343-1/2006.

Pentru estimarea numarului de locuitori s-au luat in considerare datele furnizate de Primaria Beius la care s-a aplicat un coeficient de crestere de 1,20% pe an. Intrucat lucrarile de alimentare cu apa se proiecteaza avand in vedere acoperirea necesarului de apa pentru o perspectiva de 25 ani, numarul de locuitori a fost suplimentat .

  

Debite caracteristice: Exista variatii orare zilnice, saptamanale, anuale in utilizarea apei, pentru a tine seama de acestea se utilizeaza urmatoarele

a)debit mediu zilnic, reprezinta media volumilor de apa utilizate zilnicin decursul unui an in m³/zi,

==;

b)debit zilnic maxim,acesta reprezinta volumul de apa utilizat in ziua cu consum maxim in decursul unui an (m³/zi),

=;

c)debitul orar maxim, reprezinta valoarea maxima a consumului orar din zilele de maxim consum in m³/ora,

=,

unde:

N(i)-reprezinta numarul de utilizatori – consumatori fizici de apa (locuitori) sau unitati specifice de produs pentru care se foloseste apa;

(i) = 120 l/om/zi -este debitul specific si reprezinta cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator in l/consumator si zi;

= 1,3 -reprezinta coeficientul de variatie zilnica si se exprima sub forma abaterii valorii consumului zilnic fata de medie, adimensionat;

= 3 reprezinta coeficientul de variatie orara si se exprima sub forma abaterii valorilor consumului maxim orar fata de medie in zilele de consum maxim adimensional;

=

=

=;

 K de la Σ-se refera la categoria de necesar de apa (nevoile publice, nevoile gospodaresti);



 i de la Σ-se refera la tipul de consumator si debitul specific pe tip de consumator.

1.    BEIUS

In prezent localitatea are un nr. de 11955 de loc.Coeficientul de crestere a populatiei este de 1,20 %.

In perspectiva se calculeaza peste 25 de ani:

=



P=procent de crestere a populatiei

    1. Necesar nevoi gospodaresti

            Este o zona cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, calda si de canalizare, cu preparare cu preparare individuala a a apei calde. Astfel vom alege un .

;

;

;

;

;

.

2.Necesar nevoi publice

In localitatea Tamaseu exista mai multe unitati printre care:

a)1 bar unde lucreaza 2 de persoane:

;

;

;

;

;

;

;

;

.

b)1 scoala fara internat numai cu bufet:

;

;

;

;

;

.

c)1 service auto,cu doi angajati:

;

;

;

;

;

;

;

;

.

d)4 magazine mici,avand in fiecare cate doi angajati:

;

;

;

;

;

;

;

;

.

3. Necesar stropit spatii verzi

Se asigura din fantani existente in gospodarii

5. Necesar pentru spalarea retelei de canalizare

Se va utiliza apa prelevata din sursele de apa nepotabile (surse de suprafata)

6. Necesar total pentru consum

;

;



.

 

 

 

 

 

 

 

 

STATIA DE POMPARE   (POZE)

 

 

Statii de pompare (PT. alimentari)

TEORIE

Pomparea apei poate fi necesara: ………………………..

Numarul pompelor in functiune este dictat de gama de variatie a debitelor, de debitul nominal al unei pompe si de gradul de automatizare.

Alegerea tipului, numarului si caracteristicilor pompelor se face in functie de debitul maxim si minim ce trebuie pompat, de inaltimea de pompare, de modul de functionare a pompelor (in serie sau in paralel), de curbele caracteristice ale pompelor si a conductei de refulare, de posibilitatile de extindere, etc.

Constructia statiei de pompare (cuva sau cheson) poate fi aleasa, in functie de cota coronamentului fata de cota terenului amenajat, in una din urmatoarele solutii:

- supraterana, cand fundatia cuvei este in imediata apropiere a cotei terenului amenajat (dar minim la adancimea de inghet); - semi-ingropata, cand o parte insemnata (40-60%) din inaltimea cuvei este deasupra cotei terenului amenajat;

- ingropata, cand marea majoritate a inaltimii cuvei este in pamant, cota coronamentului statiei fiind cu cca. 30-50 cm deasupra cotei terenului amenajat.

Pompele recomandate sunt de tip submersibil, prevazute cu sisteme de glisare pe verticala, astfel incat revizia, repararea sau inlocuirea lor sa se faca cu usurinta si in timp scurt, fara a se impiedica functionarea celorlalte pompe (in caz ca sunt mai mult de doua pompe) si fara sa fie nevoie de golirea bazinului de aspiratie.

In planseul cuvei de pompare sunt inglobate chepengurile de acces la dispozitivul de glisare al fiecarei pompe, astfel incat acest tip de cuva nu impune suprastructura.

Se recomanda ca fata superioara a planseului cuvei sa fie situata cu minimum 30 cm deasupra cotei platformei amenajate, pentru a se impiedica patrunderea apelor din precipitatii in interiorul cuvei si acoperirea totala cu zapada pe timp de iarna. Pe conducta de refulare se vor prevedea obligatoriu clapet de retinere si vana, clapetul situandu-se amonte de vana, in sensul curgerii apei pe conducta de refulare.

Intreruperea pomparii pe o perioada mai mare de 24 ore, v-a necesita masuri speciale care sa permita spalarea conductei de refulare (se fac depuneri din pomparile precedente).

Pe planseul cuvei se monteaza (pe un cadru din otel) panoul electric de comanda si de automatizare al statiei de pompare.

La proiectarea instalatiei de pompare, se v-a tine seama de recomandarile reglementarilor tehnice in vigoare (NP 032/1999) si se v-a avea ca referinta SR EN 752/6 si STAS 12594.

Principalii parametri de proiectare sunt: debitele maxime si minime ce trebuie pompate, inaltimea de pompare, calitatea apei (temperatura, continutul de materii solide in suspensie, vascozitatea lichidului, etc.) si nivelurile maxime si minime din bazinul de aspiratie.

Automatizarea functionarii pompelor se va face in functie de niveluri prestabilite de asa maniera incat sa nu se produca mai mult de 6 porniri/opriri pe ora, la fiecare pompa.

O instalatie de pompare a apelor CURATE, consta din:

- bazin de aspiratie sau de receptie;

- agregatele de pompare;

- tijele de ghidare/glisare a pompelor;

- golurile/chepengurile de acces;

- instalatia electrica de forta si iluminat;

- instalatia de automatizare;

- instalatia hidraulica (conducte de refulare, de aspiratie daca este cazul, piese speciale,   

   armaturi, etc.);

- goluri (ferestre) pentru ventilatie.

La alegerea tipului de agregate s-a utilizat “Programul de alegere si prezentare de pompe si baza de date internationala – Grundfos WebCAPS”. Conform acestuia au rezultat urmatoarele:

………………………………….cu urmatoarele caracteristici:

Poza POMPA

-        Debit (Pompa): 1,64 l/s;

-        Cap: 6,4 m;

-        Tip de rotor: SUPERVORTEX

Dimensiunea maxima a particulelor: 80 mm

Tip de etansare primara arbore:         SIC-SIC

Tip de etansare secundara arbore:     SIC-CARBON

Material, carcasa pompa:                   Fonta

                                                            EN-JL1040 DIN W.-Nr.

                                                            A48 30 AISI

Material, rotor:                                   Fonta ductila

                                                            EN-JS1050 DIN W.-Nr.

                                                            80-55-06 AISI

Material, motor:                                 Fonta

                                                            EN-JL1040 DIN W.-Nr.

                                                            A48 30 AISI

Instalare:                                            

Gama temperaturii ambiante:                        -20 .. 40 °C

Standard, record de conduct:             DIN

Dimensiune, record de refulare pompa: 80/100

Treapta de presiune, record de conduct: PN 10

Adancime maxima de instalare:        20 m

Lichid:

Temperatura maxima a lichidului:    40 °C

Date echipamente electrice:

Numar de poli:                                   4

P1:                                                       2,1 kW

P2:                                                       1,65kW

Frecventa retea:                                  50 Hz

Tensiune nominal:                              3x400 V

Toleranta tensiune:                             +10/--10%

Modalitate de pornire:                                   direct

Nr. max. de porniri pe ora:                 25

Curent de pornire:                              29,8 A

Curent nominal la sarcina nula:         3,1 A

Cos f-factor de putere:                       0,71

Cos f-factor de putere la sarcina:       3/4:0,63

Cos f-factor de putere la sarcina:       1/2:0,53

Viteza nominala:                                1437 rpm

Randament motor la sarcina 1/1:       0,77%

Randament motor la sarcina 3/4:       0,74%

Randament motor la sarcina 1/2:       0,68%

Grad de protectie (IEC 34-5):                        IP68

Clasa de izolatie (IEC 85):                 F

            Nu

Lungime cablu:                                  8 m

Tip de cablu:                                       H07RN-F AT

Altele:

Greutate neta:                                     60 kg

           









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu