Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » tehnica mecanica
(APS) APARATE PNEUMATICE SPECIALE

(APS) APARATE PNEUMATICE SPECIALE





(APS) APARATE PNEUMATICE SPECIALE

1. Echipamente de manipulare cu vacuum:

Datorita automatizarii pe scara tot mai larga aproceselor industriale (productie, montaj, ambalare, sortare, etc), apar tot mai multe aplicatii unde trebuie rezolvate probleme legate de manipularea si transferul de scule sau produse aflate in diferite stadii de fabricatie. Daca in cazul sculelor si a unor categorii de produse problema se poate rezolva apelind la miini mecanice (numite general gripere), in cazul altor produse aceasta solutie nu este viabila. Spre exemplu, exista piese de dimensiuni mari (mai ales avind suprafete mari) care, fie sint dificil de apucat cu gripere, fie acest tip de manipulare le-ar produce stricaciuni: piese de mobilier lacuite, foi de carton sau de geam, diferite piese casante sau usor deformabile. In cazul acestor exemple, pentru manipulare se apeleaza la echipamentele cu vacuum.

 In situatia in care, din punct de vedere al prinderii ambele solutii sint viabile, trebuie tinut seama de faptul ca manipularea cu vacuum este mai rapida, aspect foarte important in majoritatea aplicatiilor.

La manipularea cu vacuum, elementul care asigura nemijlocit prinderea obiectului ce trebuie transportat este ventuza aspiratoare. Sursa de vacuum conectata la ventuza aspira aer din atmosfera prin respectiva ventuza pina in clipa in care aceasta vine in contact cu suprafata obiectului de manipulat; spatiul din interiorul ventuzei este golit de aer, aceasta lipindu-se etans de obiect; din acest moment, vacuumul este utilizat ca forta de sustentatie aplicata obiectului respectiv; in clipa in care sursa de vacuum este inchisa, forta de sustentatie dispare, iar obiectul se desprinde.          

            Sursa de vacuum poate fi o pompa de vid sau un generator de vacuum; datorita costurilor mari implicate de utilizarea pompelor de vid, ele sint tot mai putin folosite pentru acest gen de aplicatie, locul lor fiind luat de generatoarele de vacuum.

            1.1. Generatorul de vacuum: este un aparat pneumatic care, functionand dupa principiul Venturi, transforma presiunea dinamica a aerului in depresiune, transformata in forta de sustentatie cu ajutorul ventuzei.

Text Box:  

                                Fig.4











Fig. 1
            In fig.4 este reprezentat un generator de vacuum simplu:

            Daca racordul P este alimentat, geometria traseului P-R determina o scadere a presiunii in racordul de conectare a ventuzei 1 prin efect Venturi. Daca ventuza este lipita de un corp oarecare, aceasta depresiune se transforma in forta de sustentatie si corpul respectiv este ridicat.

O problema care apare frecvent la manipularea cu vid este desprinderea cu intirziere a obiectului manipulat, situatie ce poate genera erori sau intirzieri in pozitionarea respectivului obiect. In figura 5 este prezentat un mod de solutionare al acestui neajuns:

1-     Text Box:  
			Fig.5
sursa de aer comprimat;

2-     distribuitor ejector;

3-     distribuitor de comanda a generatorului de vacuum;

4-     generator de vacuum;

5-     ventuza;

La comutarea distribuitorului 3, generatorul de vid este activat si genereaza vacuum in ventuza 5; pentru a obtine o desprindere sigura si rapida a obiectului transportat, concomitent cu dezactivarea distribuitorului 3 se activeaza scurt distribuitorul 2, care genereaza un jet scurt de aer sub presiune in ventuza, determinind  desprinderea obiectului. Comanda distribuitoarelor 2 si 3 se poate face in diferite moduri, in functie de conditiile concrete ale aplicatiei.

Text Box:  
Fig.6



















Fig. 2
In fig. 6 este prezentat un alt mod de asigurare a desprinderii obiectului, in acest caz generatorul de vacuum avind o constructie mai deosebita: cand racordul P este alimentat, conform principiului Venturi in orificiul 3 de conectare a ventuzei 4 se creeaza vacuum, iar aerul este evacuat prin R.

In acelasi timp, prin orificiul 1 aerul comprimat patrunde in rezervorul capului de vidare datorita deformarii elementului elastic 2; in momentul in care transportul piesei s-a efectuat, se opreste alimentarea cu aer a racordului P, care este conectat la atmosfera; ca urmare, presiunea din rezervor deschide supapa de sens impingand elementul 2 in sus, iar aerul din rezervor este evacuat rapid prin orificiul de conectare al ventuzei, determinand ejectarea piesei, sigur si rapid.

Trebuie facute urmatoarele observatii: forta de sustentatie este cu atat mai mare cu cat depresiunea creata este mai mare, iar depresiunea variaza in functie de presiunea de alimentare, conform figura 7.

Fig. 7

Text Box:

                                                                      Fig. 8              

O alta observatie este ca pe masura cresterii presiunii de alimentare creste debitul necesar (figura 8). In concluzie, cu cat este necesara o forta de ridicare mai mare, cu atat necesarul de aer comprimat este mai mare.

In cazul manipularii de piese avind suprafata si/sau greutate mare, se utilizeaza mai multe ventuze si/sau generatoare de vid, distribuite in mod corespunzator.

1.2. Supapa de izolare a ventuzelor defecte:

Consideram o aplicatie in care mai multe ventuze lucreaza in paralel: daca dintr-un motiv sau altul una dintre ele nu etanseaza corespunzator (datorita uzurii, suprafetei de asezare foarte rugoasa, etc), nefunctionarea acestei ventuze poate perturba functionarea celorlalte; pentru a evita aceasta situatie, ventuza respectiva trebuie izolata.

 In figura 9 este prezentata in sectiune o supapa de izolare care, montata intre ventuza si generatorul de vid (figura 10) blocheaza aspiratia prin respectiva ventuza daca aceasta functioneaza defectuos:

 


           

                                    Fig.9                                                                  Fig.10

            Supapa de izolare este compusa din urmatoarele elemente: corpul 1, resortul 2, flotorul 3, filtrul sinterizat 4, garnitura 5, saiba 6, piulita de fixare 7. Mod de functionare: cind este activat generatorul de vid (ventuza functioneaza normal), spatiul delimitat prin etansarea ventuzei este golit de aer si se instaleaza vidul intr-un timp foarte scurt, supapa neavind timp sa se inchida, iar obiectul respectiv este manipulat; daca ventuza nu se lipeste etans de obiectul respectiv,  diferenta de presiune aparuta intre intrarea in ventuza (presiune atmosferica) si iesirea din supapa (vacuum) determina curgerea unui debit de aer din atmosfera catre generatorul de vid pe urmatorul traseu: ventuza, filtrul sinterizat 4, orificiul din flotorul 3 (debit mic), interstitiul toroidal dintre acesta si corpul 1(debit mare); curgerea aerului prin  interstitiu  si orificiu determina aparitia unei caderi de presiune intre interiorul si exteriorul flotorului 3, rezultatul fiind aparitia unei forte de presiune care impinge flotorul in sus, comprimind resortul 2.

Deplasarea flotorului determina inchiderea supapei, interzicindu-se astfel accesul aerului prin interstitiul toroidal; pentru siguranta mentinerii caderii de presiune intre fetele flotorului 3, (deci mentinerea supapei inchisa) este necesara mentinerea unui debit minim de aer din atmosfera catre iesirea din supapa; orificiul practicat in partea posterioara a flotorului  permite trecerea acestui debit minim necesar. Cind generatorul de vid este dezactivat, diferenta de presiune existenta pe flotor dispare, iar arcul se destinde, deschizind supapa.

            2. Temporizatoare

            Sunt aparate a caror functie este realizarea unei temporizari in cadrul ciclului de functionare al unei instalatii.

            Temporizarea se poate face in mai multe moduri:

Text Box:  
 

Fig. 11	Fig. 12

1 - Temporizare intre momentul t0 al initierii comenzii pana in momentul t1 al executiei acestei comenzi.

Text Box:  
Fig. 13
In fig. 11 este prezentat schematic, iar in fig. 12 este aratat in sectiune un temporizator de acest tip, compus din urmatoarele elemente: droselul de cale 1 rezervorul 2 si distribuitorul 3/2 monostabil (normal inchis sau normal deschis) 3.

Modul de functionare: Racordul P este alimentat. In momentul t0 cand racordul 12 este alimentat, prin droselul 1 incepe umplerea lenta a rezervorului 2.

Cand in rezervor este atinsa presiunea minima necesara comutarii distribuitorului 3, la momentul t1, acesta comuta si conecteaza orificiu P la A, dupa ce orificiul A a fost izolat fata de R, generand o comanda in instalatie. In momentul in care dispare semnalul de comanda, la t2, din racordul 12, rezervorul se goleste rapid prin supapa de sens si distribuitorul comuta rapid in pozitia initiala.

In fig.13 este prezentata diagrama de comutare a temporizatorului suprapusa cu diagrama variatiei presiunii in rezervorul 2. Reglarea duratei de temporizare se face din droselul 1, iar marirea plajei de reglare a temporizatorului se poate face marind capacitatea rezervorului.

2 - Temporizare intre momentul t1 cand comanda a fost anulata si momentul t2 cand temporizatorul genereaza in sistem semnalul de anulare a comenzii, deci de incetare a executiei acestei comenzi.

In fig. 14 este prezentat schematic temporizatorul de acest tip, iar in fig. 15 diagramele de comutare si de variatie a presiunii in rezervorul 2.

Fig. 14

Fig. 15

           

Se observa ca diferenta intre cele doua temporizatoare consta in modul de conectare a supapei de sens.

            3 - Temporizare atat de la momentul t0 al initierii comenzii pana la momentul t1 al executiei ei, cat si temporizarea de la momentul t2 al incetarii comenzii pana la momentul t3 cand se produce efectul incetarii comenzii (fig. 16).

In fig. 17 este prezentat schematic acest temporizator.  Se observa ca respectiva schema de temporizator se obtine conectand in serie doua drosele de cale, cu supapele in opozitie.

Reglarea diferita a celor doua drosele permite obtinerea unor durate de timp diferite, adica t1 – t0 ¹ t3 – t2.

Fig. 16

Fig. 17

3. Secventiatoare (stepere)

           



 
Secventiatorul este un aparat pneumatic ce asigura guvernarea unei scheme pneumatice dupa un program prestabilit. Avind o memorie rigida, poate fi asimilat unui automat neprogramabil; in aceasta situatie, modificarea ciclogramei pe care o comanda se poate face doar prin reconectarea stepperului dupa o alta schema la instalatia respectiva. Stepperul poate fi privit ca un bloc prevazut cu iesiri (notate A), prin care genereaza semnale de comanda catre instalatia guvernata si cu intrari (notate x), prin care se receptioneaza semnalele de raspuns ale respectivei instalatii (figura 18). Pentru a prelucra in mod coerent aceste semnale, stepperul trebuie sa                                                                                                                                                                                                                                                 

                                                                                    indeplineasca anumite conditii functionale                                                                  functionale:                                                                                                                                        - numarul semnalelor de iesire sa fie egal                                                                               egal cu numarul semnalelor de intrare;           

                                                                                    - exista o corespondenta biunivoca intre

                                                                                    semnalele de iesire si cele de intrare;                                       Fig.18                                               - semnalul de iesire trebuie memorat, astfel incit sa poata fi utilizat la nevoie si atunci cind semnalul de intrare corespunzator nu mai exista;

- numai un singur semnal de iesire poate exista la un moment dat;

- semnalele de intrare trebuie sa fie prelucrate intotdeauna in aceeasi ordine;

            Ca o consecinta a caracteristicilor sale functionale, secventiatorul realizeaza urmatoarele functii:

1) genereaza semnale de comanda in sistem, intotdeauna in aceeasi succesiune; in acest fel, se asigura continuitatea si repetabilitatea unui ciclu functional al schemei guvernate, fiind exclusa posibilitatea iesirii instalatiei din ciclu;

2) semnalul “n+1” este generat numai dupa ce stepperul a primit confirmarea executiei comenzii data prin semnalul “n”; avantajul acestui mod de lucru fiind acela ca, in multe situatii, daca nu se confirma executia unei miscari, stepperul intrerupe ciclul; acest lucru previne de cele mai multe ori functionarea incorecta a instalatiei sau agravarea unei avarii deja produsa. In acelasi timp, stepperul ofera informatii care usureaza diagnosticarea defectului.

3)  concomitent cu generarea semnalului “n+1” este anulat semnalul “n”; anularea semnalului anterior previne suprapunerea de semnale in anumite tipuri de scheme, acest lucru usurind mult proiectarea schemelor pneumatice; de asemenea, sint evitate miscarile necontrolate ale unor elemente mobile in cazul emiterii unor semnale de confirmare false (de exemplu, activarea accidentala a unui limitator de cursa).

            Practic, stepperul este o combinatie de module functionale, care comunica intre ele si realizeaza impreuna functiile descrise mai sus. Structura unui stepper presupune existenta a doua tipuri de module, si anume de tipul “A” si de tipul “B”. Spre exemplu, daca un stepper va avea 6 iesiri - si, desigur, tot 6 intrari – acesta va fi configurat ca un ansamblu de 5 module de tip “A” si un modul (ultimul) de tip “B”. Deci, intotdeauna, indiferent de numarul modulelor (care poate fi minim 2), ultimul modul va fi de tip “B”.

Modulul de tip “A”: in figura 19 este prezentata schema pneumatica a modulului de tip A, avind urmatoarele componente: distribuitorul 3/2 normal inchis cu functie de supapa SI, distribuitorul 3/2 bistabil avind functia de memorare, supapa SAU si elementul de semnalizare a presiunii.

Modul de functionare: modulul receptioneaza de la modulul anterior un semnal  la racordul Yn, care determina activarea memoriei; efectele sint urmatoarele:

-semnalul se iesire din A este anulat;

-supapa SI este pe jumatate activata;

-semnalizatorul de presiune este activat;

-modulul anterior este dezactivat prin racordul de iesire Zn;

In momentul in care comanda data prin racordul A a fost executata, iar confirmarea este receptionata la racordul X, supapa SI este complet activata si modulul emite la rindul sau un semnal catre urmatorul modul, in acest fel realizindu-se functionarea, pas cu pas, a stepperului.

 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Fig. 19                                                                         Fig.20

            Modulul de tip B: asa cum s-a spus deja, acest modul este intotdeauna ultimul di sir; elementele componente sint aceleasi, dar sint conectate intr-o alta configuratie (figura 20);

          Mod de functionare: cind primeste semnal prin racordul Yn  de la modulul de tip A precedent, prin intermediul supapei SAU este activata memoria, cu urmatoarele efecte:

            -semnalul de iesire A este anulat;

            -supapa SI este pe jumatate activata;

            -indicatorul de presiune este activat;

            -modulul precedent este dezactivat prin racordul Zn;

Cind este receptionat semnalul de confirmare al executiei ultimei comenzi la racordul X, supapa SI este complet activata si este lansat un semnal la racordul Yn+1, care este conectat la racordul Yn al primului modul; semnalul respectiv reprezinta conditia de reluare a functionarii stepperului, deci a ciclului instalatiei; semnalul de pornire este retinut printr-un distribuitor normal inchis in amonte de racordul Yn al primului modul si este eliberat cind se doreste pornirea. printr-un distribuitor normal inchis.

In figura 21 este prezentat un secventiator cu patru iesiri :


                                            Fig.21

4. Modul de protectie la pornire

Se stie ca, uzual, instalatiile pneumatice functioneaza in general la presiuni cuprinse intre 5-8 bar; pornirea acestor instalatii determina aparitia unui soc de presiune la umplerea circuitelor cu aer comprimat; efectele acestui soc sint daunatoare pentru aparatele pneumatice si periculoase in acelasi timp:

-spargerea membranelor la echipamentele care au astfel de elemente componente (regulatoare de presiune, distribuitoare, cilindri, supape, etc);

-avarii ori accidente datorate miscarii bruste, accidentale a unor elemente mobile cind, din diverse motive,  nu sint in pozitia de start la pornire.

 In figura 22 este prezentata schema pneumatica a unui modul                                                         de protectie a echipamentelor pneumatice sensibile la socuri de                                                  presiune: racordul 1 se conecteaza la sursa de aer; activind butonul                                                         START, distribuitorul b comuta; ca urmare, aerul ajunge in racordul 2,

                                                        (deci in instalatie), prin droselul

                                                        reglabil; curgerea prin drosel are ca

                                                        efect cresterea lenta a presiunii in

                                                        instalatie pina la o anumita valoare

                                                        prestabilita care determina comuta-

                                                        rea distribuitorului a si alimentarea                                                                                                                         ,                                                                instalatiei pe traseul 1- a - b - 2;

                                                        deci, din momentul deschiderii

                                                        distribuitorului a, presiunea creste                                                                pina la valoarea presiunii de

                                                        alimentare a instalatiei. Activind

                                                        distribuitorul c, distribuitoarele START                                                     START si b se inchid, iar instalatia

 
                                                        este ventilata.

                    

                            Fig.22

In figura 23 este prezentata schema unui bloc de protectie avind o structura mai simpla: la comutarea distribuitorului a, aerul curge catre                                 

 
                                  consumator prin selectorul de cale b, a carui cale

                                  normala este droselizata; la atingerea unei

                                  anumite presiuni in aval de selector, acesta este

                                  comutat si aerul curge pe calea nedroselizata. 



                                  Efectul este, ca si mai sus, evitarea socului de

         Fig.23               presiune la umplerea instalatiei cu aer.            

       

5. Bascula pneumatica

Acest aparat, numit si ventil de reductie binar, are in compunere un distribuitor 5/2 bistabil si un selector de cale monostabil (SC) comandat cu impulsuri (figura 24); cind racordul 1 este alimentat, selectorul de cale comuta datorita comenzii primita prin calea 2; conectarea orificiului 14 la presiune are ca efect comutarea bistabilului pe calea 4; cind orificiul 14 este deconectat, selectorul revine in pozitia initiala si urmatoarea comanda primita in acest racord determina revenirea bistabilului in pozitia initiala, calea 2 fiind iarasi alimentata.

Droselele figurate pe caile de evacuare permit mentinerea presiunii de comanda a bistabilului si a selectorului de cale la o valoare suficient de mare pentru ca respectivele comenzi sa aiba efect, iar la incetarea comenzilor aceleasi drosele permit ventilarea traseelor de comanda.  

Se poate observa ca, in cazul deconectarii racordului 1 de la sursa de aer, aparatul ramine inert, aparitia unor comenzi in racordul 14 neavind nici un efect asupra sa.

Deci, succesiunea de comenzi sub forma de impulsuri aplicata la racordul 14 are ca efect final alimentarea succesiva a cailor 2 si 4. Acest mod de functionare a basculei pneumatice usureaza rezolvarea multor probleme de comanda a instalatiilor pneumatice in conditii de siguranta, utilizind un singur traseu de comanda.

 
  

                            Fig.23                                                              Fig.24

6. Oscilator pneumatic

Acest aparat, numit si vibrator pneumatic, este utilizat in sistemele de comanda pentru generarea semnalelor cu durata reglabila sau in aplicatiile care solicita miscari vibratorii.

 In figura 25 este prezentata schema pneumatica a generatorului de semnal scurt:


                           Fig. 25

revenirea distribuitorului D2 in pozitia initiala; revenirea elementului D2 anuleaza semnalul din A si permite revenirea distribuitorului D1 in pozitia initiala, moment in care ciclul se reia.

            Urmarind functionarea acestui aparat, se poate observa ca, la acelasi reglaj al droselelor durata impulsului ejectat in B este suma temporizarilor date de Dr1 si Dr2, in timp ce durata impulsului din A este ceva mai mare decit temporizarea lui Dr2 .

            Reglarea frecventei de oscilatie si a duratei impulsurilor la cele doua iesiri A si B se  poate face reglind cele doua drosele.

            Pentru a obtine un efect vibrator optim cerintelor aplicatiei, este necesara cuplarea - ca elemente de executie - la acest aparat a unor cilindri pneumatici cu simplu sau dublu efect cu membrana, acestia avind viteza de lucru mare.

            Ca exemple de aplicatii se pot da: conveiere vibratoare, site separatoare, alimentatoare tip buncar pentru substante granulare sau pulverulente, alimentatoare orizontale, etc.

7. Generator de semnal scurt

 
            In multe aplicatii este necesar un astfel de aparat, fie pentru a evita suprapunerile de semnale, fie cind, din diferite alte motive, este necesara generarea unui impuls scurt in instalatie. In figura 26 este prezentata schema pneumatica a generatorului de semnal scurt:

                         

  Fig.26

distribuitorului la incetarea comenzii. Racordul 6, obturat in aceasta reprezentare permite atasarea unui rezervor suplimentar la aparat, astfel putind fi abtinuta o durata de timp mai mare a semnalului din racordul 2.

 
            In figura 27 este prezentat un exemplu de utilizare a acestui aparat: aplicatia cere ca cilindrul sa se retraga imediat ce atinge capatul de cursa pe cursa de avans, chiar daca operatorul intirzie cu anularea comenzii de pornire.

           Fig. 27

8. Bloc de start

In practica, exista multe utilaje si dispozitive unde pericolul de accidentare impune ocuparea ambelor miini ale operatorului in timpul functionarii acestor masini sau dispozitive. Protectia personalului este necesara fie pe toata durata ciclului de functionare, fie numai in timpul unor faze ale ciclului  acestor masini.

Dupa cum se poate vedea in schema din figura 28, activarea acestui bloc necesita utilizarea ambelor miini, de obicei pentru activarea a doua distribuitoare care sa alimenteze racordurile P1 si P2; alimentarea racordului P1 sau P2 determina, via supapa 5 si temporizatorul 4, comutarea distribuitorului 2, dar nu si alimentarea sa, datorita supapei 3; in cazul alimentarii ambelor racorduri, distribuitorul 2 comuta, dar este si alimentat, generind un semnal continuu in racordul A.



Eliberind oricare dintre cele doua comenzi ( P1 sau P2), semnalul din A dispare fie datorita nealimentarii, fie datorita necomutarii distribuitorului 2.

Tot ca o masura de protectie, temporizatorul permite comutarea distribuitorului 2 (deci generarea de semnal) dupa un anumit timp, de aproximativ 0,2 – 0,5 secunde.

Trebuie remarcat ca se realizeaza, simultan, doua functii SI: una la nivelul supapei 3, cealalta la nivelul distribuitorului, aici fiind activata si temporizarea.

     Fig.28

 

 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               

9. Modul de comanda cu memorie

Implementarea acestui modul (figura 29) in sistemele de comanda ale instalatiilor pneumatice permite, pe de o parte,  simplificarea proiectarii, montajului si depanarii  acestor instalatii, iar pe de alta parte reducerea costurilor de fabricatie.

Se stie ca guvernarea optima a unei instalatii pneumatice impune, la nivelul etajului de comnda, existenta unor optiuni functionale, legate de manevrele de pornire-oprire, de securitatea personalului si a instalatiei, de selectarea unor moduri de lucru, etc. Modulul de comanda cu memorie analizat aici ofera principalele facilitati de comanda specifice sistemelor pneumatice; vom identifica conexiunile acestui aparat cu semnalele generate asociate functiilor pe care le realizeaza:

 

ST = racord pentru semnalul de start;

SO = racord pentru semnalul de stop;

NS = racord pentru semnalul oprire de urgenta

P = alimentare cu aer comprimat;

SH = iesire pentru  bucla de auto-mentinere;

 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Fig. 29

DL = intrare pentru bucla de auto-mentinere;

A = semnal de iesire;

Yn+1 = intrare pentru un bloc logic aditional, de exemplu un secventiator;

Yn = racord pentru un semnal de iesire inchis, de exemplu primul modul al secventiatorului. O conexiune externa intre SH si DL permite memorarea comenzii de START, prin intrarea distribuitorului 3 in automentinere, efectul fiind un semnal continuu in racordul A.

De exemplu, cind acestui modul i se ataseaza un stepper (figura 30), se conecteaza racordurile notate la fel ale celor doua aparate, Yn+1 si Yn , iar iesirea A se blocheaza. Un semnal la racordul SO sau NS intrerupe imediat functionarea in ciclu continuu, astfel ca stepperul se opreste la sfirsitul ciclului.

1 = semnalul oprire de urgenta catre elementele de comanda finala;

2       =  alimentarea cu aer a butonului MANUAL;


                                                                                                            Fig.30

Daca functiile CICLU CONTINUU si AUTO sint activate, eliberarea butonului de START va initia bucla de automentinere, iar stepperul va functiona in regim automat. Acest mod de functionare poate fi intrerupt numai apasind butonul STOP sau daca se intrerupe alimentarea cu aer; in aceste cazuri, stepperul va continua sa functioneze pina la sfirsitul ciclului.

Daca este preselectata functia AUTOMAT, pornirea se face in mod normal; comutarea pe MANUAL in timpul ciclului are ca efect dezactivarea buclei de automentinere, iar secventiatorul se opreste la sfirsitul ciclului; in aceasta stare, elementele de comanda finala pot fi comutate cu butonul MANUAL, dupa necesitati.

Daca este apasat butonul OPRIRE DE URGENTA, bucla de automentinere este dezactivata via supapa SAU, iar in acelasi timp semnalul obtinut este utilizat in instalatie pentru manevrele de urgenta. Trebuie mentionat ca aceste manevre difera de la instalatie la instalatie, in functie de cerintele de securitate specifice.  

 

            10. Convertor electro-pneumatic

            Este un aparat care permite comunicarea - deci functionarea ca un ansamblu unitar - a unui sistem electric cu un sistem pneumatic; functionarea sa se bazeaza pe conversia semnalelor electrice in semnale pneumatice, utilizind, in principiu, distribuitoare comandate electric; in figura 31 este data schema unui astfel de convertor: se poate vedea ca fiecarui semnal electric (semnal de intrare al convertorului) ii corespunde un semnal  pneumatic (care este semnal de iesire). Utilizind acest convertor se pot realiza scheme avind etajul de comanda hibrid (electro-pneumatic) care imbina avantajele ambelor tipuri de comenzi.

 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               Fig.31




loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Articulatia sferica
Corelatia dintre structura, proprietatile si selectia materialelor
Schimburile de caldura sub temperatura variabila, calduri specifice, relatii intre caldurile specifice ale gazelor perfecte.
Constructia si calculul instalatiei de alimentare
Variatia presiunii gazelor in coloana
CUNOASTEREA SI REGLAREA PRESELOR MECANICE CU EXCENTRIC
Selectia materialelor pentru tenacitate
ELEMENTE GEOMETRICE ALE ANGRENAJELOR CILINDRICE



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu