Principii practice ale eticii in afaceri

Principii practice ale eticii in afaceri

Etica reprezinta un sistem de principii morale si de metode pentru aplicarea acestora, furnizand instrumentele pentru elaborarea judecatii morale.

In acest sens, trebuie sa se tina seama de o serie de principii etice ce caracterizeaza conduita curenta. Principiile etice se refera la conduita curenta, la obiceiurile si atitudinile oamenilor cu privire la conceptele generale de bine si rau, de adevar si minciuna, de echitate si discriminare, libertate si constrangere etc.

Unii autori considera ca etica se construieste pe baza urmatoarelor principii: principiul egalitatii in fata normelor; principiul claritatii si clarificarii conceptelor, pozitiilor etc.

a) Principiul egalitatii in fata normelor

Morala nu este facuta pentru eroi si sfinti, nici pentru genii, ci pentru oamenii obisnuiti. Aceasta nu inseamna ca eroii, sfintii si geniile nu trebuie sa se supuna normelor morale, ci subliniaza doar faptul ca morala este regula, nu exceptia.

Cand vorbim despre egalitatea intre oameni, nu ne referim la egalitatea lor intelectuala, biologica, estetica, ci la egalitatea lor in fata principiilor si normelor morale, la egalitatea in fata legii, tot asa cum, din punct de vedere religios ne referim la faptul ca, in fata lui Dumnezeu, toti suntem egali. Pentru ca o astfel de egalitate sa fie posibila, principiile si normele morale trebuie sa fie accesibile ca intelegere, indiferent de gradul de educatie al persoanei si, in acelasi timp, ele trebuie sa fie practicabile.

Spre deosebire de achizitiile intelectuale, principiile si normele morale trebuie sa fie accesibile si fezabile pentru orice persoana, indiferent de nivelul ei intelectual, atata timp cat ea are discernamant. Recunoasterea discernamantului este o conditie a autonomiei, libertatii si responsabilitatii.

Viata cotidiana nu implica decat rar acte exemplare (de exemplu, situatii care cer sacrificiul suprem pentru altii sau pentru o cauza). Prin urmare, continutul moralei raspunde in mare masura dilemelor de zi cu zi si se adreseaza oricui se confrunta cu astfel de dileme puse in termenii a ceea ce am numit mai sus 'probleme morale'.

b) Principiul claritatii si clarificarii (conceptelor, pozitiilor).

Intr-o societate deschisa, pluralista, oamenii pot sa-si enunte clar pozitia fata de o problema morala si sa actioneze in consecinta. De exemplu, daca un medic crede ca avortul este imoral (este crima), el poate opta sa lucreze intr-o clinica in care nu se fac avorturi sau sa ramana doar obstetrician. Daca o persoana este neinteresata sa actioneze pentru binele public, moral ar fi sa nu se implice in politica sau in administratie publica. Aici apare ca evidenta si diferenta fata de pozitii fundamentaliste: o religie este impusa ca morala de stat si transferata integral sau aproape integral in legislatie.

Normele si principiile etice sunt diferite si percepute diferit in culturi diferite; ele apar sau dispar in contexte social-culturale relativ omogene. Cu toate acestea, exista norme morale care trebuie sa se supuna principiului universalitatii, sa fie aplicabile oricui, oriunde si oricand. Ele au caracter absolut si obiectiv, nu depind de credinte, sentimente si obiceiuri particulare.

Promovarea unui comportament etic adecvat, atat din partea managerilor cat si a subordonatilor, are o importanta capitala, cu impact decisiv pentru rezultatele finale ale intregii organizatii[2].

a) Comunicarea onesta si tratamentul corect, fata de clientii firmei

Produsele trebuie sa fie de calitate, sigure, sa aiba instructiuni de folosire, avertismente asupra efectelor nedorite ale pericolelor posibile pentru consumator, etc.

Supozitia generala pe care se bazeaza comertul este cea a consumatorului adult, dotat cu discernamant, inteligent, capabil sa-si dea seama de riscuri, responsabil (ceea ce, de exemplu, nu se potriveste copiilor cand este vorba despre jucarii periculoase, de tigari, bauturi, filme excesiv de violente sau obscene). In cazul producatorului exista presupozitia ca este matur, inteligent, responsabil, bine intentionat. Ce se intampla insa in cazul in care consumatorul este iresponsabil iar producatorul este necalificat? Piata singura nu poate sa reglementeze astfel de situatii. Uneori ceea ce se ofera pe piata nu doar ca nu satisface o nevoie, dar, mai mult, poate sa lezeze interesele consumatorului. De exemplu, utilizarea excesiva a imaginilor de femei in reclame la obiecte de uz casnic le circumscrie acestora o imagine de eterne servitoare ale familiei iar utilizarea excesiva a imaginii femeilor ca trup intareste imaginea ca femeile sunt obiect sexual. Reclama promoveaza utilizarea femeilor ca obiecte si a sexului ca mijloc de manipulare. Ea poate intarii prejudecatile rasiale.

Reclama uzeaza de minciuni, iluzii pozitive (vei cuceri lumea daca folosesti parfumul X), de seductie, kitsch. Este sistematic incalcat principiul adevarului (al veridicitatii).

b) Comunicarea onesta si tratamentul corect, fata de angajati

Angajatii sunt tratati adesea ca o marfa, desi sunt fiinte umane, cu scopuri in sine. Cele mai dezumanizante tratamente se aplica mai ales in zonele in care exista o piata a fortei de munca caracterizata de monopson (un singur cumparator al fortei de munca).

Etica in relatiile dintre angajat si firma impune introducerea si utilizarea unor categorii de principii si norme.

Drepturile angajatilor si reglementari in privinta loialitatii fata de companie sunt extrem de importante. Tratarea angajatilor ca pe o piesa pur inlocuibila, respectiv un simplu mijloc, conduce la faptul ca si ei trateaza compania ca pe o statie de tranzitie, o simpla sursa de salariu si beneficii. Loialitatea fata de companie se contureaza prin obligatiile reciproce, prin atribuire de roluri si responsabilitati. Unele dintre acestea sunt contractuale si legale, dar ele nu ajung decat pentru indeplinirea sarcinilor si nu au o componenta etica: O slujba nu e niciodata doar o slujba. Exista mereu o dimensiune morala: mandria fata de propriile produse, spiritul de echipa, grija fata de bunastarea companiei, atasamentul fata de colegi etc.

Uneori exista conflicte de valori intre valorile companiei si cele personale. In acest caz, unii angajati trag semnale de alarma, isi critica public propria companie.

c) Comunicarea onesta si tratamentul corect, fata de actionari

Un comportament etic presupune gestiune corecta, loialitate, informare, transparenta, confidentialitate etc.

d) Comunicarea onesta si tratamentul corect, fata de comunitate

Protejarea mediului, contributie la solutionarea problemelor sociale, respectarea diversitatii culturale.

Tot din categoria principiilor etice fac parte[3]:

consideratia speciala - adica tratamentul corect standard poate fi modificat pentru situatii speciale cum ar fi: ajutorarea unui vechi angajat, prioritatea la angajare pentru o persoana cu nevoi speciale, comanda data unui furnizor loial, aflat insa in impas;

competitia onesta - prin evitarea mituirii si a altor mijloace care nu sunt oneste in vederea obtinerii unei comenzi;

responsabilitatea fata de organizatie - actionand pentru binele intregii organizatii nu doar in interes propriu, evitand risipa si ineficienta;

respectarea legii - evitarea pe cai legale a impozitarii nu prin evaziune ci prin urmarea spiritului si literei legii.

Un sondaj realizat in luna iunie 2000 de catre BNA Daily Labor Report in colaborare cu Ethics Resource Center avand ca scop determinarea modului in care angajatii percep etica la locul de munca a relevat faptul ca, valori ca onestitatea, dreptatea, adevarul la locul de munca, sunt esentiale pentru o afacere de succes. Un astfel de sondaj a fost realizat si in anul 1994, ceea a permis specialistilor aprecierea evolutiei comportamentului firmelor in acest domeniu. Rezultatele sondajului au relevat faptul ca numarul firmelor care au elaborat si implementat coduri etice a crescut de la 60% in 1994 la 79% in anul 2000. Numarul programelor de training pe probleme de etica a crescut, de asemenea. 55% dintre firme au afirmat ca le utilizeaza in prezent, fata de 30%, in anul 1994. Jumatate dintre intervievati au declarat ca, in cadrul firmelor lor exista asa-numitele "ethics advice lines", care ofera posibilitati de obtinere a unor sfaturi pe probleme de etica.

Exemple de principii universale:

Onestitate exprim adevarul in cuvintele si in comportamentul meu, sunt sincer; nu doar exprim adevarul, dar sunt si corect.

Grija nevoile si sentimentele altora sunt importante pentru mine, iar actiunile mele reflecta acest lucru.

Respect stiu ca fiecare persoana este valoroasa.

Corectitudine cred in egalitate si justitie si actionez pentru a ma asigura ca toti oamenii sunt tratati cu demnitate.

Responsabilitate stiu ce nu ar trebui sa fac, ce am de facut si ce ar trebui sa fac; imi onorez angajamentele.

Solicitudine incerc sa ii ajut pe ceilalti si imi pasa de ei.

Excelenta fac tot ce pot, cat mai bine; actionez pe masura potentialului meu deplin.

Curaj - fac ceea ce trebuie, chiar daca este greu sau incomod.

Integritate - imi exprim convingerile si valorile.

Leadership - sunt dispus sa ies in fata si sa ma constitui ca un bun exemplu.

Exemple de principii practice ale eticii in afaceri:

Respectarea confidentialitatii informatiilor: de catre salariat fata de firma; de catre furnizor fata de clienti; de catre negociator fata de exterior etc.;

Sensibilitatea fata de conflictele de interese;

Respect fata de regulile de drept;

Constiinta profesionala, profesionalism;

Loialitate si buna credinta;

Simtul responsabilitatii;

Respectarea drepturilor, libertatilor celorlalti;

Respectarea fiintei umane etc.

Sumar

In identificarea factorilor situationali care influenteaza comportamentul etic, organizatia ocupa un loc central. Oamenii invata valorile morale nu numai in primii ani de viata, acasa sau in societate, ci si de la mediul lor organizational. Politicile si codurile de conduita, cultura organizatiei pot promova o consideratie inalta acordata angajatilor, iar grupurile din interior influenteaza, prin sprijinul si perspectivele pe care le ofera membrilor, comportamentul etic. Regulile scrise insotite si de masuri punitive, desi sunt utile pentru promovarea unui climat etic pentru intreaga organizatie, nu pot garanta intotdeauna rezultatele bune. Mult mai benefice pot fi elementele emotionale de relationare din cadrul organizatiei, favorabile comportamentului etic si care creeaza disponibilitate mare pentru amendarea actiunilor ilegale sau incalcarea normelor organizationale.

Este recunoscut de intreaga umanitate ca in continutul lor, cele 10 Porunci biblice  sunt tot atatea legi etice universal valabile si verificabile. Din aceasta perspectiva s-a institutionalizat practica generala conform careia oamenii care incalca preceptele etice absolute trebuie sa fie pregatiti sa suporte consecintele, indiferent daca aceste precepte au fost evidentiate si sistematizate in coduri etice sau sisteme legale sau actioneaza in mod spontan, prin traditiile culturale ale colectivitatii umane. Sistemele etice absolutiste promoveaza intotdeauna principii democratice: bine, libertate, echitate.

In realitate nu exista o granita distincta intre aceste abordari, ele realizandu-se impreuna si fiind strans legate, dar in practica fiecare se sprijina pe principiile ce le caracterizeaza.

Recomandari bibliografice

Certo, S., C. (2002). Managementul modern:diversitate, calitate, etica si mediul global. Bucuresti: Editura Teora. (p. 74-108)

Craciun, D. (2005).Etica in afaceri. Bucuresti: Editura A.S.E. (p.28-34; 225-238)

Popa, M. (2006). Etica afacerilor si managementul. Cluj-Napoca: Editura Casa Cartii de Stiinta. (p.156-205)

Tigu, G.(2003). Etica afacerilor in turism. Bucuresti: Ed. Uranus. (p.21-27, 44-46)