Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » afaceri
Analiza si solutionarea problemelor etice in afaceri

Analiza si solutionarea problemelor etice in afaceri




Analiza si solutionarea problemelor etice in afaceri

Standardele noastre morale legate, de exemplu, de corect, just, drept, difera de un individ la altul, datorita diferentei de valori la care se raporteaza. Prin urmare, nimeni nu poate spune cu certitudine ca un anume standard moral este bun sau rau, dar se poate dovedi daca el exprima o obligatie fata de altii si nu numai un beneficiu fata de noi insine. De cele mai multe ori e foarte dificil, chiar si in cele mai simple situatii, sa distingem intre noi si ceilalti, intre beneficii si obligatii si, in mod particular este greu sa faci aceste distinctii in domeniul afacerilor, unde un beneficiu pentru unii poate reprezenta o dauna (obligatie neplacuta) pentru altii.

In solutionarea dilemelor etice, intrebarile cheie sunt: Cine ar castiga si cat de mult?, Cine va pierde si cat de mult?

Peter Drucker arata ca proprietarul, omul de afaceri, managerii trebuie sa-si "asume constient responsabilitatea pentru binele comun si sa-si infraneze interesul propriu si autoritatea atunci cand executarea lor dauneaza acestora si libertatii individuale"[1], viziune conservatoare, exigenta, izvorata din ideea unei oranduiri sociale bazate pe un scop moral in care acceptarea responsabilitatilor, a indatoririlor si a obligatiilor justifica revendicarea drepturilor.



Un cumul de reguli morale, izvorate din respectarea celor mai elementare notiuni de etica trebuie sa contina:

Respectarea angajamentelor facute. Toti dorim sa avem certitudinea ca promisiunile facute de altii sunt in totalitate indeplinite, pentru ca nerespectand aceasta norma elementara, interactiunea sociala construita cu efort tinde a se opri iar afacerile vor esua. Orice teorie morala este inutila in conditiile in care omul nu-si respecta promisiunile facute, corect si la timp.

Nonviolenta. Afectarea integritatii fizice si presiunile psihice conduc la aparitia unor complexe, cu implicatii negative asupra mediului de lucru; vor fi ascunse adevaruri si va fi denaturata viata. Cu drepturi si obligatii nominalizate in coduri de comportament se poate construi o cale de dialog prin care se pot preveni conflictele violente.

Ajutorul mutual. Moralitatea si codul etic reglementeaza comportamentul uman in comunitate, incluzand activitatile individului directionate spre o colaborare in interesele comune ale grupului dar si pentru interesele individuale ale fiecaruia. Chiar daca unii considera ca aceasta deschidere in interesul individului poate afecta armonia, trebuie realizata in conditiile in care costul pentru realizarea dezideratului nu este prea mare.

Respectul pentru persoana. Morala comunitatii solicita a privi si a considera alte persoane ca pe sine insusi, tratand serios problemele si interesele lor, acceptandu-le ca legitime.

Respectul pentru proprietate. Persoanele doresc sa uzeze de dreptul de proprietate asupra bunurilor, iar daca ele considera ca propriul corp este o proprietate, acest aspect reprezinta un corolar al respectului pentru persoana. 

Principii fundamentale utilizate in solutionarea problemelor de etica a afacerii:

integritatea angajatilor in desfasurarea activitatilor;

obiectivitatea, eliminand conflictele de interese, influentele externe in realizarea unor oportunitati;

competenta, constiinciozitate, aptitudini profesionale ale managerilor si personalului angajat in afaceri;

confidentialitatea informatiilor dobandite pe parcursul derularii activitatilor, cu exceptia situatiilor impuse de lege cand se impune dezvaluirea acestor informatii;

servicii in concordanta cu standardele tehnice si profesionale relevante.

Cele mai comune probleme de natura etica sunt: conflictele de interese ale angajatilor, darurile, hartuirea sexuala, plati neautorizate, spatiul privat al angajatilor, probleme de mediu, securitate muncii, politica de preturi, discriminarile de orice fel, etc.

Exista numeroase cazuri in care angajati ai unor firme dau dovada de lipsa de etica in afaceri. De exemplu:

acordarea unor comisioane ilegale pentru obtinerea de informatii confidentiale despre firmele concurente;

trafic ilegal cu produse aflate in monopolul statului;

desfasurarea unor activitati neautorizate;



folosirea unor documente cu regim special false sau procurate in mod ilegal;

cazurile de evaziune fiscala, economie subterana;

inselarea corpurilor de control a statului;

utilizarea unor bunuri fara provenienta legala, etc.

Managerii sunt obligati sa nominalizeze toate persoanele si grupurile din interiorul sau exteriorul organizatiei care au legaturi, angajamente, actiuni sau interese in realizarea sau valorificarea performantelor firmei.

Legat de etica afacerilor exista numeroase subiecte de discutie si implicatii. Doua teme interesante sunt cele care privesc relativismul si analiza stakeholders (analiza celor implicati).

"Relativismul" examineaza de ce ignoram adesea etica in luarea deciziilor, iar "analiza stakeholders" furnizeaza o structura a deciziilor etice.

Cei ce sustin relativismul declara ca nu putem discerne intre corect - gresit, drept - nedrept, bine - rau. Rareori, lucrurile sunt negre sau albe. Cel mai des exista o multime de tonuri de gri. Relativismul sugereaza ca etica este "relativa", in functie de circumstantele personale, sociale si culturale in care se afla cineva. Relativistii nu sunt chinuiti de dileme etice atata timp cat ei nu cred ca adevarul poate fi descoperit prin introspectie.

Mediul in care opereaza organizatiile este marcat de reglementari guvernamentale, norme si valori impartasite in comun de membrii societatii. Aceste elemente pot incuraja comportamentele etice si pot limita aria de actiune a unor actiuni imorale. Managerii trebuie sa cunoasca ceea ce este interzis, sa respecte prevederile legale si sa promoveze practici comerciale loiale cu partenerii de afaceri. Cadrul economic general incurajeaza prin concurenta un standard de comportament la care trebuie sa adere toti cei care aspira la obtinerea de avantaje competitive in domeniul de activitate.

De asemenea, nu pot fi ignorate semnalele societatii civile si evenimentele social-politice din jurul organizatiilor. Ele provoaca schimbari sociale care isi gasesc expresia in acte normative care prescriu practici nediscriminatorii la angajarea personalului, apararea drepturilor consumatorilor sau protectia mediului inconjurator, ca sa dam doar cateva exemple. De aici, rezulta ca rezolvarea dilemelor etice este conditionata de abilitatea de a mentine un dialog deschis in relatiile cu mediul exterior. Deschiderea spre dialog nu rezolva in totalitate problemele, dar genereaza incredere si faciliteaza mentinerea de relatii armonioase intre organizatie si mediu.

Desi suntem de acord ca standardele difera in functie de comunitate si istorie (normele etice occidentale au radacini in crestinism si sunt diferite de normele asiatice puternic ancorate in budism si confucianism), dincolo de relativismul cultural exista norme etice universale, cu puternic caracter regulator la nivelul intregii societati. Ele sunt unanim acceptate si fac obiectul continutului codurilor etice ale mai multor firme internationale prin expresii comportamentale pozitive: a fi cinstit, sincer, curajos, generos, recunoscator, responsabil, loial, bun, drept. [2]

A avea un comportament etic este similar cu a comite mereu fapte morale. Normele morale arata ce trebuie sa faca sau sa nu faca, cum trebuie sa fie sau sa nu fie subiectul constient pentru ca rezultatele comportamentului manifestat sa fie apreciate ca bune sau ca rele.

T. Watson analizand cultura organizationala a IBM-ului, liderul mondial in calculatoare, a evidentiat rolul comportamentului angajatilor in reusita[3]:

intreprindere nu poate fi mai buna decat sunt angajatii sai;

o intreprindere are nevoie de principii si acestea vor fi importante si de durata;

principiile nu sunt dictate doar de ratiuni economice, ele trebuie sa contina valori nobile;

intreprinderea trebuie sa fie pregatita sa se adapteze la schimbari, dar sa nu renunte niciodata la principii.



Fara respectarea normelor etice, intreaga infrastructura a afacerilor, care in multe cazuri se construieste pe baza tranzactiilor informale si increderii reciproce a partenerilor, se va distruge. Exista o serie de criterii etice ale intreprinderilor civilizate, insa se apreciaza in mod deosebit onestitatea si seriozitatea partenerilor in relatiile de afaceri.

Conceptia moderna a eticii afacerilor privita din cel mai important unghi priveste problema raspunderii sociale a afacerilor, stabilirea unei noi culturi organizationale, care sa tina seama de necesitatea nu numai a maririi profitului, veniturilor actionarilor si asociatilor, ci si a satisfacerii adecvate a necesitatilor societatii, a tuturor conditiilor sociale care actioneaza in societate.

Se stie ca "lucrul bine facut" poate sa ajute, dar si sa aduca daune, tinand seama si de scopul caruia ii servesc mijloacele utilizate rational. Kotarbinski arata ca[4]:

"daca vrei sa fii fericit, fereste-te in primul rand de nefericire";

este bine sa prevenim pericolul : "sa evitam a porni pe cai nebatatorite, avand la indemana doar false indicatoare de drumuri";

proiectele de reforma trebuie bine fundamentate: "invatand de la experienta seculara a generatiilor el nu da crezare programelor de realizare imediata a idealului, pe calea unei curse grabite spre atingerea lui, mergand pe o linie dreapta";

realismul, practic, are doua postulate:

a lua in consideratie, la stabilirea scopurilor, posibilitatea realizarii;

a acorda prioritate scopurilor mai importante fata de cele mai putin importante, in statornicirea planurilor noastre;

"sa te dedici unei cauze care merita sa fie indragita, potrivit aprecierii propriei tale inimi".



Drucker, P., Realitatile lumii de maine, Editura Teora, Iasi, 1999.

Ioan Mihut, Dan Lungescu, Comportamentul etic in managementul unor firme internationale, in Analele Universitatii "Dimitrie Cantemir", Tg.-Mures, 1998, p. 72.

Marian, L., coord., Etica si responsabilitatea manageriala, Editura Efi-Rom, Tg. Mures, 2001.

Kotarbinski, T., Meditatii despre viata demna, Bucuresti: Editura Stiintifica, 1970, p.186.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.