REFERAT - TEHNOLOGIA CULTURII PLANTELOR DE CAMP - SFECLA DE ZAHAR

Referat - TEHNOLOGIA CULTURII PLANTELOR de camp

Sfecla de zahar -

Sfecla pentru zahar asigura materia prima in industria zaharului in toata Europa. Se mai poate folosi si in industria spirtului: din 100 kg radacini cu 17% zaharoza se pot obtine 10-11 litri alcool absolut. Este buna premergatoare pentru majoritatea culturilor agricole, contribuind la reducerea gradului de imburuienare si la ameliorarea structurii solului.

Raspandire. Sfecla se cultiva pe un areal restrans an climatul continental 30⁰ si 62⁰ latitudine nordica si ocupa in lume o suprafata de 5,97 milioane hectare.

Origine. Sfecla cultivata s-a format in zona Asiei Centrale si sud-vestice, in bazinul Marii Mediterane, insulelele Canare si Capului Verde.

Particularitati biologice. Este o planta bienala. Corpul sfeclei, cu denumirea curenta de radacina, este partea valoroasa a plantei, in care se acumuleaza zaharul, se recolteaza in primul an la maturitatea tehnologica, cand are continutul maxim de zaharozi si se foloseste pentru fabricarea zaharului. Corpul sefeclei este conica, are pulpa carnoasa, are greutatea intre 0,5-2 kg la sfecla de zahar si la sfecla furajera este de la 4 - 8 kg.

Plante premergatoare:

a.      Foarte bune: cereale de toamna, cartoful.

b.     Medii: porumbul.

c.      Contraindicatii: plantele de cultura care parasesc terenul tarziu si-l lasa plin de resturi vegetale, sfecla de zahar si fuajera, cruciferele, ovazul.

Lucrarile solului:

a.      Dezmiristirea: dupa recoltarea culturii premergatoare

b.     Aratura: la 30 cm, cu scormonitor + nivelare

c.      Pregatirea patului germinativ:

pe soluri usoare: combinatorul format din grapa cu colti rigizi plus grapa elicoidala plus tavalug inelar;

pe solurile tasate: combinatorul format din: vibrocultor plus grapa elicoidala plus tavalug inelar.

Momentul executarii : imediat inainte de semanat.

Adancimea de lucru: 3 - 4 cm.

Stabilirea densitatii plantelor

a.      Numarul de boabe germinabile si plante la metru patrat

b.     Numarul de boabe germinabile la metru linear si distanta intre boabe pe rand

c.      Valoarea culturala a semintei:

puritatea: minimum 99%

germinatia : minimum 75%

d.     Greutatea a 1000 de boabe: la samanta normala slefuita monogerma: 14 - 24 g; la samanta normala slefuita plurigerma: 22 - 32 g

e.      Cantitatea de samanta la hectar:

samanta monogerma, 6 kg / hectar;

samanta plurigerma, 8 - 9 kg la hectar.

f.      soiuri cultivate

plurigerme: Bod A -2, Brasov, Polirom, Romanesc 7;

monogerme: Barsa, Brasov 519, Monorom, Nero 1, Cleo, Prisma,Lena.

Semanatul

a.      Epoca: cand temperatura in sol la adancimea de semanat a atins 4 - 5 grade C timp de 2 - 3 zile consecutiv si se incheie in doua trei zile de lucru

b.     Adancimea

la samanta monogerma 2 - 3 cm.

la samanta plurigerma : 2-4 cm.

c.      Distanta intre randuri:

pentru recoltarea mecanizata: echidistant la 45 cm cu SPC-12;

pentru recoltarea semimecanizata si manuala: 45-45-45-60-45-45-45-60-45-45-45cm.

Intretinerea culturilor

a.        Asigurarea necesarului de elemente nutritive:

fertilizarea cu gunoi de grajd este absolut obligatorie, aceasta asigurand pe langa o parte din elementele nutritive necesare si imbunatatirea activitatii biologice din siol.

Inaintea pregatiorii patului germibnativ, ingrasamintele cu azot asigura o buna aprovizionare nitrica in staratul de semanat pentru tinerele plante.

Fertilizarea la semanat sau starter este obligatorie pe toate tipurile de sol impusa de particularitatea biologica a plantei de a-si dezvolta sistemul radicular slab in primele 60 de zile de la rasarire. Nu este recomandata utilizarea de uree ca ingrasamant starter.

Fertilizarea in vegetatie se aplica concomitent cu prasila I si a II-a. se vor utiliza azotul de amoniu sau Ureea.

Fertilizarea foliara se aplica in lunile iulie si august,utilizand ingrasamintele foliare cu microelemente - in special cu bor.

b.     combaterea integrata a buruienilor.

sfecla este sensibila la imburuienare in primele 5 - 8 saptamani de la rasarire. Cand se inradacineaza si acopera bine terenul devine concurent al buruienilor;aplicarea ierbicidelor reprezinta unele din masurile importante de combatere. Preemergent: cel mai mult se foloseste amestecul dintzre Dual 500 EC = 3 - 5 l la hectar + Venzar = 0,75 - 1,5 kg la hectar.

Postemergent se pot aplica unul sau doua tratamente dupa nevoie.

Dupa tratamentul cu Lontrel 300, timp de 20 - 30 de zile nu se praseste, pentru a da posibilitatea erbicidului sa se transloce in radacinile buruienilor.culturile infestate cu Sorghum halepense pot fi tratate cu Agil 100 EC sau Gallant sau Furore sau Fusilade Super in doze de 2 - 3 l la hectar.

c.        Combaterea integrata a bolilor si daunatorilor: Cercosporioza se combate la avertizare utilizand unul din urmatoarele produse: Alert = 0,5 l/hectar, Score 300 EC = 0,3 litri / hectar.; fainarea se poate combate concomitent cu Cercosporioza utilizand fungicidele Alert, Score, Impact. Tratamentul in vegetatie este complementar tratamentului semintei, fiind indicate pentru densitati crescute ale daunatorilor.

d.          Asigurarea necesarului de apa: sfecla pentru zahar consuma in perioada de vegetatie 500 - 650 mm apa in functie de zona de cultura din care 75 - 80 % o constituie apa din perioada de vegetatie.

e.           Evaluarea productiei

la nivelul potentialului biologic al soiurilor, in conditii optime de tehnologie, elementele de evaluare a productiei sunt urmatoarele:

a. Numarul mediu de radacini pe metru patrat

b.greutatea medie a radacinii

c. productia calculata (P)

La productia calculata se va adauga sporul de productie se va realiza de la data evaluarii la data prevatzuta a se recolta, prin graficele incheiate cu fabrica de zahaz.

Recoltarea

Momentul optim de recoltare se stabileste in functie de dinamica acumularii zaharului in radacini.

Modul de recoltare:

mecanizat;

semimecanizat prin dizlocare mecanizata si decoletare manuala.

Pentru a se realiza o lucrare de recoltare de buna calitate se impun cateva masuri:

solul sa fie nivelat si cu umiditate corespunzatoare

lanul sa nu prezinte buruieni inalte

lanul sa fie uniform ca densitate si marimea sfeclei radacinile sa nu fie ramificate

reglarea aparatului de dislocare sa se faca la 18 - 20 cm adancime

gradul de curatire al sfeclei sa fie verificat si in camp, facandu-se la nevoie reglaje suplimentare.

O atentie deosebita trebuie acordata transportului radacinilor de sfecla pentru zahar recoltate la punctele de receptionare, in aceeasi zi cu recoltarea.

Se admite ca exceptie, stationarea radacinilor in camp in gramezi mari, cel mult o noapte, dupa care transportul devine absolut necesar.