Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura » pomicultura
CULTURA CAISELOR -

CULTURA CAISELOR -


CULTURA CAISELOR -

CADRUL NATURAL IN CARE S-A DESFASURAT EXPERIENTA

Experienta a fost organizata in cadrul S.C.D.P. Moara Domneasca, statiune care apartine de S.C.D.P. Baneasa .

1. Caracterizarea conditiilor climatice.

Clima prin elementele sale temperatura, lumina, aer, apa, vant, etc., influenteaza in mare masura procesele de crestere, dezvoltare si fructificare ale caisului. Fiecare element luat separat poate constitui un factor limitativ in cultura caisului. Orasul Bucuresti, este situat in zona de silvostepa si prezinta un climat temperat cu ierni in care temperatura, in luna cea mai rece poate sa coboare sub -30 s C, veri calduroase, cu precipitatii mai multe la inceputul verii si doua perioade secetoase martie-aprilie si iulie-octombrie.



1.1. Temperatura

Temperatura aerului este un factor important al climei ce poate influenta negativ sau pozitiv dezvoltarea pomilor in functie de valorile pe care le are. Fluctuatia temperaturii este rezultatul interactiunii proceselor de circulatie ale aerului si radiatiei termice la suprafata solului. Campul didactic unde a fost organizata experienta este amplasat in zona delimitata de izotermele de 10 grade la nord si 11 grade la sud, imprimand zonei un caracter continental. Din datele inregistrate de Institutul de meteorologie, media multianuala a zonei este de 10,5 s C. In ultimii 10 ani, temperatura medie anuala a oscilat in jurul acestei valori, cu limitele cuprinse intre 11,5 s C in anul 2001 si 9,5 s C in anul 1996 (tabelul nr. 4). perioada de experimentare a fost caracterizata de temperaturi normale. Media temperaturilor lunare pe ultimii 10 ani scoate in evidenta lunile iulie si august ca cele mai calde si lunile ianuarie si decembrie ca cele mai reci.

Perioada de vegetatie este lunga, primul inghet apare in anii normali in jurul datei de 1 noiembrie, ceea ce asigura o perioada de vegetatie suficient de lunga pentru o buna pregatire a pomilor pentru iernare. In perioada de experimentare, doua primaveri au fost cu probleme, datorita brumelor si inghetului de revenire. Este vorba despre anul 2002, cand in faza de buton roz, in a II-a jumatate a lunii martie, temperatura a scazut la -9 s C, ceea ce a determinat pierderi importante de muguri de rod si floriferi, care au determinat o scadere importanta a productiei de fructe.

Tabelul nr. 4

Temperaturile medii lunare in ultimii 10 ani (s C)

ANUL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Media anuala

1.2. Precipitatiile.

Apa ca factor esential al existentei vietii pe Pamant, este indispensabila cresterii si fructificarii pomilor fructiferi. Ea dizolva si transporta sarurile minerale in plante, are rol important in fotosinteza, etc. In functie de cantitatea de apa continuta in sol si aer, apa poate avea influenta pozitiva sau negativa pentru viata pomilor, excesul si deficitul fiind daunatoare.

In zona Bucuresti, media multianuala a precipitatiilor este de 586,5 mm, cu o repartitie neuniforma pe perioada de vegetatie. Luna cea mai bogata in precipitatii este iunie, iar cea cu precipitatii reduse este februarie (tabelul nr. 5). In ultimii 5 ani, precipitatiile cazute au fost, in general, sub media multianuala cu exceptia anilor 2000, cand au cazut 742,1 mm precipitatii, din care 178 mm in luna mai si 221 mm in luna iulie, ceea ce a provocat stagnarea apei in livada cateva zile cu efecte nefavorabile asupra pomilor si 2003, cu circa 592,5 mm. Cantitatile mari de apa au cazut si in primavara anului 200

Umiditatea relativa a aerului este importanta atat din punct de vedere al bunei desfasurari a proceselor fiziologice, cat si asigurarii conditiilor favorabile pentru dezvoltarea agentilor patogeni. In zona de experimentare, umiditatea relativa a fost cuprinsa intre 68% in lunile iulie si august si 90% in luna decembrie (tabelul nr. 6), celelalte luni avand valori intermediare, perioada de stralucire a soarelui asigura conditii foarte bune pentru cresterea si fructificarea caisului (tabelul nr. 7), vantul nu constituie un factor restrictiv pentru cais (tabelul nr. 8), iar nebulozitatea este redusa (tabelul nr. 9).

Perioada de vegetatie, primul si ultimul inghet, alte fenomene meteorologice, etc., constituie factori restrictivi pentru cresterea si dezvoltarea caisului. In zona unde a fost efectuata experimentarea, sunt probleme cu ingheturile si brumele tarzii de primavara.

Tabelul nr. 5

Precipitatiile medii lunare in ultimii 10 ani (mm)

ANUL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Suma anuala

Tabelul nr. 6

Umiditatea relativa a aerului in ultimii 10 ani (%)

ANUL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Media anuala

Tabelul nr. 7

Durata de stralucire a soarelui in ultimii 10 ani (ore)

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Suma anuala

Tabelul nr. 8

Viteza medie a vantului in ultimii 10 ani (m/s)

ANUL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Tabelul nr. 9

Nebulozitatea atmosferica in ultimii 10 ani (mm)

ANUL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Suma anuala

. Caracterizarea conditiilor edafice in care a fost efectuata experienta.

Campul didactic al S.C.D.P Moara Domneasca este situat in unitatea geomorfologica cunoscuta sub numele de Campia Romana de Est, subunitatea Campia Nord - Bucuresti Terenul se prezinta sub forma unei fasii continue, aproximativ plane, rezultate in urma lucrarilor de nivelare la infiintarea plantatiilor. Tipul de sol, dupa monografia geografica a Romaniei din 1968 este brun roscat, format pe depozite loessoide ce contin cantitati diferite de carbonat de calciu. Sub straturile de loess se gasesc straturi de nisip si pietris alternand cu straturi de argila si marna. Loessul are permeabilitate buna pentru apa si aer, se incalzeste usor, fapt ce adus la formarea unui sol cu profil adanc, cu aciditate slaba si complex adsorbtiv saturat cu baze.

Solul brun roscat s-a format datorita vegetatiei lemnoase, in special al stejarului, care s-a instalat pe cernoziomurile formate pe loess, in prezenta microorganismelor si a ciupercilor care au degradat resturile vegetale, formandu-se un orizont de acumulare A-ocric. Din acest orizont sunt levigati acizii fulvici, se elimina fierul si determina alterarea silicatilor, ajungandu-se pana la gleizare.

Roca mama bogata in carbonat de calciu a franat procesul de podzolire, influentand pe cel de solificare. Loessul a determinat formarea unei texturi lutoase favorabile dezvoltarii sistemului radicular al pomilor. Vegetatia caracteristica si precipitatiile au favorizat formarea unui orizont B-iluvial lipsit de carbonat de calciu.

Pentru solul brun roscat orizonturile genetice se caracterizeaza pin:

Ao - 0-19 cm, brun cu slaba nuanta roscata, luto-argilos, grauntos, prafos, afanat, cu rare separatii punctiforme de hidroxizi de fier si mangan;

Ao - 20-40 cm, brun inchis cu slaba nuanta roscata, luto-argilos, macro-microprafos, framantat, colturos, stabil, afanat usor compact, cu separatii de hidroxizi de fier si mangan sub forma de puncte si pete;

Ao/B t- 41-53 cm, brun cu nuanta roscata, aspect uniform, luto-argilos, usor compact, cu separatii de hidroxizi de fier si mangan mai numeroase;

Bt - 54-83 cm, brun roscat, luto-argilos, compact, cu separatii de hidroxizi mai raspandite decat in orizontul de tranzitie;

Bt - 84-125 cm, brun roscat mai deschis cu aspect neuniform, luto-argilos, mediu prismatic, foarte compact, cu separatii de fier si mangan;

Bt - 126-154 cm, brun roscat cu nuanta galbuie, luto-argilos cu elemente structurale alungite;

Bt - 155-200 cm, brun-galbui cu nuanta galbuie, luto-argilos, compact;

C - peste 200 cm, galbui-albicios cu slaba nuanta ruginie, lutos, structura caracteristica a materialelor loessoide.

In profil se gasesc neoformatii biogene, mai ales in partea superioara a profilului (coprolite, lacasuri de larve, etc.), iar oxizii si hidroxizii de fier sunt pe peretii crapaturilor ca pelicule, de obicei continue in orizontul Bt. In orizontul C gasim neoformatii de carbonat de calciu. Alcatuirea granulometrica a solului arata ca, continutul in argila creste de la suprafata solului pana in orizontul Bt, de la 40,55% la 47,39%, iar nisipul fin descreste o data cu adancimea (tabelul nr. 10 ).

Tabelul nr. 10

Alcatuirea granulometrica a solului brun roscat

Orizontul

Adancimea

cm

Argila

Nisip grosier

Nisip fin

Praf

Textura

Ao

Luto-argiloasa

Ao/Bt

Luto-argiloasa

Bt

Luto-argiloasa

C

peste 200

Luto-argiloasa

Continutul solului in humus este bun in primii 40 cm de profil, acolo unde se afla majoritatea radacinilor pomilor, atingand 3,26%, apoi scade brusc pe profil pana la 1% in orizontul Bt (tabelul nr. 11). pH-ul este slab acid la suprafata solului (6,4), ajunge la alcalin in orizontul C (8,3).

3. Concluzii privind conditiile pedoclimatice.

In urma prezentarii principalilor factori pedo-climatici rezulta ca, din punct de vedere climatic zona Bucuresti asigura conditii bune cresterii si dezvoltarii caisului, temperatura medie lunara si anuala atat pe perioada experimentala cat si in ultimii zece ani, a fost in limita izotermelor care caracterizeaza aceasta zona.

Temperatura din perioada de inflorit este destul de fluvtuanta si in anumiti ani produce distrugerea mugurilor florali, florilor sau fructelor tinere. Temperatura din timpul maturarii fructelor si a lemnului asigura conditii dintre cele mai bune culturii caisului. Perioada de vegetatie este lunga, ceea ce permite cultivarea tuturor soiurilor existente in conveierul romanesc, in special a soiurilor noi cu inflorire mai tarzie.

Tabelul nr. 11

Insusirile fizico-chimice ale solului brun roscat

Insusirea

Ao

Ao/Bt

Bt

C

Humus (%)

Ca solubil (mg/100 g)

Aciditate hidrolitica (m.e.)

Suma bazelor de schimb (m.e.)

Capacitate totala de schimb cationic (m.e.)

Gradul de saturatie in baze (%)

pH

Azot total (%)

Fosfor solubil (mg/100 g)

Potasiu solubil (mg/100 g)

Din punct de vedere al precipitatiilor, zona Bucuresti a fost deficitara in toti anii cat a durat experimentarea. Desi totalul precipitatiilor este suficient, acestea nu sunt repartizate uniform pe parcursul perioadei de vegetatie. Din acest punct de vedere, cultura caisului poate fi economica numai in conditii de irigare, asigurandu-se o calitate corespunzatoare a productiei.

Solul, prin grosimea profilului, pH si insusirile fizico-chimice, asigura o buna dezvoltare a sistemului radicular si o buna aprovizionare cu substante nutritive a pomilor, ceea ce asigura obtinerea unor productii bune la unitatea de suprafata.

CAPITOLUL 5

OBIECTIVELE CERCETARILOR PROPRII, MATERIALUL

BIOLOGIC STUDIAT SI METODELE DE CERCETARE PENTRU  REALIZAREA ACESTORA

1. Obiectivele cercetarilor proprii.

Campia Romana (judetul Ilfov), dispune de conditii ecologice favorabile culturii caisului, dar riscul de pierdere totala sau partiala a productiei, in cazul unor accidente climatice, este mare, fapt pentru care studiul nostru a avut urmatoarele obiective:

Urmarirea dinamicii evolutiei lastarilor in conditii normale de vegetatie.

Efectul taierilor in verde asupra evolutiei lastarilor anticipati.

Stabilirea unor corelatii intre diferite insusiri si caractere ale soiurilor analizate in functie de variantele de taiere aplicate.

Influenta taierilor in verde la cais asupra diferentierii si infloririi mugurilor floriferi si implicit asupra legarii fructelor in primavara.

Recolta, productia si calitatea fructelor.

2. Materialul biologic studiat.

2.1. Soiurile studiate

La nivelul anului 1950, sortimentul de cais din Romania, desi destul de bogat numeric, prezenta o serie de defecte, care limitau mult cultura caisului. Aceste defecte ale sortimentului au constituit obiective de ameliorare genetica si au stimulat cercetarea stiintifica, pentru imbunatatirea sortimentului, prin crearea de noi soiuri autohtone si prin introducerea unor soiuri valoroase din sortimentul mondial.

Rezultatele investigatiilor respective au permis o restructurare aproape totala a sortimentului si introducerea unor soiuri valoroase sub aspect calitativ, mai rezistente la ger si variatiile de temperatura de la inceputul primaverii, rezistente la boli si cu productii constante. Majoritatea acestor soiuri sunt deja raspandite in toate zonele favorabile culturii caisului.

In ultimii ani au fost create cateva soiuri de cais, productive, cu fructe de calitate si foarte timpurii, ceea ce face ca perioada de recoltare sa se extinda cu circa 2 saptamani.

CARMELA

Originea: S. C. D. P. Baneasa soi obtinut din incrucisarea Farmigdale x NJA 20, omologat in anul 2002.

Autor: Viorica Balan

Pomul este de vigoare mijlocie, cu rodire precoce, pe buchetele de mai si ramuri mixte. Prezinta rezistenta buna la bolile specifice caisului Monilinia laxa, Stigmina carpophila, Cytospora cincta si Plum - pox.

Fructele: sunt de forma sferica alungita, foarte mari (98-110) grame;

Pulpa are culoarea portocalie intens, este suculenta, are gust foarte bun, echilibrat.

Samburele este de marime mijlocie, neaderent la pulpa.

Epoca de coacere este in a doua decada a lunii iunie.

Figura nr. 1 - soiul Carmela

VIORICA

Originea: S. C. D. P. Baneasa, soi obtinut prin incrucisarea dintre B 3/9 (P1) x NJA 20 si omologat in anul 2002.

Autor: Viorica Balan

Pomul este de vigoare medie, cu rodire precoce, pe buchete de mai

Fructele sunt de forma sferica usor turtita pe flancuri de marime foarte mare 118 - 127 de grame

Pulpa are culoarea galben portocalie are gust foarte bun, echilibrat si prezinta suculenta.

Samburele este neaderent la pulpa, de marime mijlocie.

Epoca de coacere este in a doua decada a lunii iunie.

Figura nr. 2 - soiul Viorica

RARES

Originea: S. C. D. P. Baneasa, soi obtinut prin incrucisarea B 12/6 x NJA 13 si omologat in anul 2002.

Autor: Viorica Balan

Pomul este de vigoare mica, cu rodire precoce, in principal pe buchete de mai si pe ramuri mixte, cu inflorire timpurie.

Fructele: sunt de forma sferica alungita de marime medie spre mare cu greutatea de 60 - 65 de grame.

Pulpa are culoarea portocalie deschis, are gust foarte bun, echilibrat si este suculenta.

Samburele: neaderent la pulpa este de marime mijlocie.

Epoca de coacere fructelor se inregistreaza in prima decada a lunii iunie fiind cea mai precoce perioada de maturare din fenotipurile de cais cunoscute.


Figura nr. 3 - soiul Rares

B 3/52

Originea: S. C. D. P. Baneasa, hibrid neomologat.

Autor: Viorica Balan

Pomul este de vigoare mica, cu rodire precoce, in principal pe buchete de mai si pe ramuri mixte.

Fructele: sunt de forma sferica de marime medie 60 - 62 g.

Pulpa are culoarea galben portocalie are gust bun.

Samburele: neaderent la pulpa este de marime mijlocie.

Epoca de coacere este in a doua decada a lunii iunie.


Figura nr. 4 - B 3/52

2.2 Organizarea experientei:

Atingerea obiectivelor stabilite a impus organizarea unei experiente bifactoriale (2 factori experimentali) in care factorul A este reprezentat de soi (4 soiuri), iar factorul B este dat de variantele de aplicare a taierilor (5 variante). Cei doi factori inregistreaza urmatoarele graduari:

A 1 - soiul Carmela

A 2 - soiul Viorica

A 3 - soiul Rares

A 4 - soiul (hibrid) B 3/52

B 1 - varianta de taiere M - 0

B 2 - varianta de taiere M - 1

B 3 - varianta de taiere 1/3

B 4 - varianta de taiere 1/2

B 5 - varianta de taiere 2/3

Din interactiunea factorilor experimentali a rezultat un dispozitiv experimental cu un numar de 20 de variante:

A 1 B 1 A 2 B 1 A 3 B 1 A 4 B 1

A 1 B 2 A 2 B 2 A 3 B 2 A 4 B 2

A 1 B 4  A 2 B 3 A 3 B 3 A 4 B 3

A 1 B 4  A 2 B 4 A 3 B 4 A 4 B 4

A 1 B 5 A 2 B 5 A 3 B 5 A 4 B 5

2.3 Descrierea experientei

Plantatia luata in studiu a fost infiintata in primavara anului 2000 la distanta de plantare de 4 metri intre randuri si 4 metri intre pomi pe rand. Materialul folositi la infiintare a fost produs in cadrul Statiunii de Cercetare si Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa - Bucuresti.

Experienta (realizata sub indrumarea domnului Doctorand inginer Marius Roman) s-a desfasurat pe o suprafata de 5,86 ha compusa din soiurile: Carmela - 2,33 ha, Viorica - 1,8 ha, Rares - 1,38 ha, respectiv B 3/52 - 0,35 ha. Pomii au fost altoiti pe Mirobolan.

In primii 4 ani plantatia a fost intretinuta ca ogor inierbat alternativ, in timpul vegetatiei facandu-se lucrarile de intretinere a solului cu grapa cu discuri. Pe randul de pomi terenul a fost mobilizat cu freza cu palpator.

In timpul vegetatiei au fost facute fertilizari faziale cu uree (in perioada cresterii intensive a lastarilor, 300 kg la ha). In acelasi timp s-au aplicat tratamente fitosanitare la avertizare si irigari pe brazde. Taierile de formare s-au aplicat in verde lasandu-se cat mai liber si incadrandu-se la forma de coroana tufa vas prin taieri si ciupiri repetate.

CAPITOLUL 6

REZULTATE OBTINUTE

1. Dinamica dezvoltarii si cresterii lastarilor in conditii normale de vegetatie

Caisul face parte din cadrul speciilor la care partea aeriana are un ritm intens de crestere in tinerete, formand ramuri de peste un metru, cu 2-3 valuri pe perioada de vegetatie si ramuri anticipate. Dupa intrarea pe rod, ritmul de crestere se reduce, ajungand ca in perioada maxima de productie, coroanele sa ramana la aceleasi dimensiuni.

Observatiile cu privire la cresterea lastarilor si la dezvoltarea acestora s-au realizat pe parcursul perioadei de vegetatie. Practic dinamica dezvoltarii lastarilor s-a urmarit la cele trei soiuri, prin marcarea ramurilor luate in studiu, la momentul pornirii in vegetatie a lastarilor (inceputul lunii mai).

Avand in vedere faptul ca studiul a fost inceput in anul 3 de la plantare si pomii se afla in perioada de tinerete se va observa (dupa cum s-a si mentionat la inceput) o crestere intensiva a lastarilor.

Studiul dinamicii lastarilor a fost efectuat pe parcursul anilor 2003 si 2004 in lunile mai, iunie si iulie. La sfarsitul lunii iulie, a fiecarui an mentionat, masuratorile efectuate au demonstrat faptul ca, dezvoltarea lastarilor cunoaste o stagnare sau, in cel mai bun caz, cresterile sunt nesemnificative.

Organizarea masuratorilor a avut loc la nivelul celor patru soiuri de cais studiate: Carmela, Viorica Rares si B 3/52 . Pentru fiecare dintre aceste soiuri au fost luate in studiu cinci repetitii. La fiecare varianta s-a efectuat marcarea a trei ramuri. Datorita acestor aspecte, evidentierea cresterii lastarilor, nu a prezentat diferente semnificative in cadrul soiurilor studiate.

Cresterea in timp a lastarilor s-a dovedit a fi dependenta de o serie de factori. Unul dintre cei mai importanti factori este perioada de tinerete in care se afla pomii studiati. Aceasta influenteaza din mai multe puncte de vedere evolutia lastarilor.

In primul rand trebuie luate in considerare aspectele legate de fenofaza de fructificare.

Astfel, daca inainte si dupa epoca de maturare lastarii au o evolutie aproape uniforma, se constata ca la maturitatea de recoltare cresterile lastarilor se reduc.

Evolutia concreta a lastarilor pentru fiecare soi studiat este urmatoarea:

Carmela a cunoscut in anul trei de la plantare (2003) cresteri relativ uniforme ale lastarilor pe parcursul lunii mai si in prima decada a lunii iunie. Inaintea epocii de maturare

se observa o dezvoltare accentuata a lastarilor, pentru ca mai apoi, in perioada de recoltare, sa se realizeze o reducere semnificativa a cresterilor vegetative. Faptul este explicabil prin aportul de substante nutritive care este furnizat de catre pom in vederea sustinerii fructificarii. Dupa recoltare se inregistreaza o scadere accentuata a cresterilor. Astfel pe parcursul ultimei luni (11 iunie - 15 iulie) sesizam o valoare a dezvoltarii lastarilor echivalenta cu valori inregistrate intr-o saptamana. In ultima decada a lunii iulie se constata o stagnare a cresterilor.

In anul patru de la plantare (2004) dupa cum se observa si in tabelul nr. 13 evolutia lastarilor are un parcurs asemanator cu anul precedent. Astfel lastarii cunosc o crestere uniforma si sustinuta pana la momentul recoltarii, apoi cresterile se reduc imediat dupa momentul recoltarii pentru ca spre sfarsitul lunii iulie sa se inregistreze din nou valori uniforme. Dupa aceasta perioada are loc stagnarea cresterii lastarilor.

Viorica este un soi care cunoaste in anul trei de la plantare o evolutie asemanatoare din punct de vedere al dezvoltarii lastarilor cu evolutia soiului Carmela, anterior prezentata. Are deci loc o dezvoltare graduala si uniforma in prima perioada (15 mai - 11 iunie) a anului 2003. Urmeaza o reducere a cresterilor vegetative in perioada de recoltare a fructelor, pentru ca mai apoi sa apara o stagnare in evolutia lastarilor.

Dupa cum se observa (in tabelul 13), in anul patru de la plantare lastarii cresc uniform in intervalul care precede maturarea fructelor, pentru ca mai apoi, cresterile sa inceteze.

Rares cunoaste in al treilea an de la plantare o dezvoltare a lastarilor oarecum asemanatoare cu a celorlalte soiuri. Astfel cresterile s-au demonstrat a fi uniforme, in perioada de pana la recoltarea fructelor. Dupa aceasta perioada avut loc o evolutie redusa a lastarilor. Spre sfarsitul ultimei decade a lunii iulie se inregistreaza o crestere accentuata a lastarilor dupa care cresterile inceteaza complet.

In anul patru de la plantare evolutia este asemanatoare cu cea anterior prezentata.

B 3/52 este soiul cu cele mai ridicate valori ale lastarilor din punct de vedere al dimensiunilor pe care le inregistreaza in anul trei de la plantare. O evolutie a cresterilor are loc pana in perioada de recoltare a fructelor. Dupa acest interval se reduc aceste cresteri urmand ca in a treia decada a lunii iulie cresterile sa fie semnificative moment dupa care ele stagneaza.

In anul 2004 la B 3/52 cresterile au o evolutie asemanatoare cu cele din anul anterior.

Figura nr. 5 - Varf de lastar anual luat in studiu

Tabelul nr. 12

Evolutia cresterilor vegetative in anul 2003

Data la care s-a efectuat masurarea lastarilor

Soiul

Pozitia

lastarului

Carmela

Ramura 1

4 cm

9 cm

13 cm

21 cm

26 cm

26 cm

Ramura 2

6 cm

8 cm

12 cm

19 cm

19 cm

22 cm

Ramura 3

4 cm

8 cm

11 cm

16 cm

21 cm

24 cm

Viorica

Ramura 1

5 cm

8 cm

12 cm

15 cm

21 cm

21 cm

Ramura 2

3 cm

7 cm

10 cm

13 cm

20 cm

25 cm

Ramura 3

4 cm

6 cm

9 cm

12 cm

18 cm

21 cm

Rares

Ramura 1

6 cm

11 cm

14 cm

15 cm

19 cm

22 cm

Ramura 2

3 cm

5 cm

9 cm

11 cm

15 cm

17 cm

Ramura 3

4 cm

8 cm

10 cm

12 cm

16 cm

16 cm

B 3/52

Ramura 1

6 cm

10 cm

16 cm

18 cm

23 cm

27 cm

Ramura 2

4 cm

7 cm

11 cm

14 cm

19 cm

23 cm

Ramura 3

5 cm

9 cm

13 cm

17 cm

21 mc

24 cm

Grafic nr. 2 - Evolutia cresterilor vegetative in anul 2003

Tabelul nr. 13

Evolutia cresterilor vegetative in anul 2004

 

Data la care s-a realizat masurarea lastarilor

Soiul

Pozitia

lastarului

Carmela

Ramura 1

5 cm

16 cm

19 cm

21 cm

22 cm

24 cm

27 cm

 

Ramura 2

5 cm

7 cm

13 cm

13 cm

17 cm

18 cm

22 cm

 

Ramura 3

6 cm

10 cm

12 cm

17 cm

23 cm

26 cm

31 cm

Viorica

Ramura 1

4 cm

7 cm

11 cm

20 cm

23 cm

25 cm

26 cm

 

Ramura 2

4 cm

6 cm

10 cm

15 cm

20 cm

22 cm

24 cm

 

Ramura 3

9 cm

18 cm

23 cm

28 cm

35 cm

35 cm

37 cm

Rares

Ramura 1

3 cm

6 cm

7 cm

13 cm

15 cm

20 cm

20 cm

 

Ramura 2

7 cm

12 cm

15 cm

15 cm

18 cm

25 cm

28 cm

 

Ramura 3

6 cm

9 cm

10 cm

25 cm

33 cm

35 cm

35 cm

 

B 3/52

Ramura 1

4 cm

8 cm

11 cm

17 cm

23 cm

27 cm

31 cm

 

Ramura 2

5 cm

9 cm

14 cm

19 cm

24 cm

28 cm

32 cm

 

Ramura 3

6 cm

9 cm

13 cm

21 cm

28 cm

34 cm

39 cm

 

Grafic nr. 3 - Evolutia cresterilor vegetative in anul 2004

2. Comportarea pomilor sub aspectul cresterilor vegetative

inainte si dupa taiere

2.1. Parametrii studiati inainte da taiere

Caisul este o specie pomicola la care lucrarile de intretinere implica taieri care pot fi: de formare, de intretinere si nu in ultimul rand taieri de reintinerire. In cadrul taierilor de intretinere se disting taierile efectuate in timpul vegetatiei. Aceste taieri au efecte favorabile superioare chiar taierilor realizate in perioada de repaus din tipul iernii.

Taierile la cais, efectuate in plina vegetatie ('in verde') sunt mult mai utile decat la alte specii pomicole si sunt recomandate pentru toate perioadele de varsta ale pomilor.

In cadrul studiului efectuat la soiurile de cais Carmela, Viorica, Rares si B 3/52 sau realizat si observatii cu privire la efectele taierilor din perioada de vegetatie.

Taierile respective au fost aplicate la sfarsitul lui iulie (ultima decada a lunii). Momentul ales, a fost mai exact, dupa incetarea cresterii lastarilor. Acest fapt a avut in vedere urmarirea efectelor de stimulare a cresterilor vegetative (lastari anticipati), rezultate in urma taierilor.

Efectul favorabil al acestei operatii este cicatrizarea ranilor pana la venirea iernii si sporirea rezistentei mugurilor de rod, la temperaturile scazute din timpul iernii si primaverii.

Metoda experimentala (realizata sub indrumarea domnului profesor Nicolae Cepoiu), a constat in alegerea la fiecare pom a cate trei variante in cadrul carora are loc scurtarea lastarilor anuali si a doua variante martor pentru care nu se efectueaza scurtarea propriu zisa de lastari anuali. Comune variantelor respective (in afara variantei M 0) sunt taierile de decupare a lastarilor din interiorului coroanei in vederea luminarii acestuia si limitarii coroanei pomului spre interval.

Varianta 1/3: implica scurtarea unei treimi din lungimea lastarilor sus amintiti.

Varianta 1/2: presupune taierea unei jumatati din lastarii anuali ai unui pom luat in studiu.

Varianta 2/3: se refera la scurtarea severa a doua treimi din lastari.

Cele doua variante martor presupun fiecare:

Varianta M - 0 (martor initial): nu implica nici o modalitate de taiere.

Varianta M - 0 (martor primar): presupune efectuarea de taieri comune.

Pentru a sublinia modificarile survenite in masa vegetativa de la nivelul coroanei in urma taierilor pentru fiecare varianta (mai putin pentru varianta martorului initial M - 0, unde nu se produc modificari ) dupa scurtarile efective ale lastarilor masuratori ale parametrilor fiecarui pom luat in studiu.

Parametrii respectivi sunt: lungimea pe rand, lungimea perpendiculara pe rand, inaltimea coroanei, inaltimea trunchiului, inaltimea pomului (tabelele 14 si 15).

2.2 Inaltimea pomilor

Reprezinta un alt parametru, care pune in evidenta cresterea vegetativa a acestora.

In primii 4-5 ani de viata caisul are o crestere buiaca, foarte viguroasa care determina formarea la maturitate a unor pomi cu trunchi puternic, cu ramuri de schelet solide relativ groase, bine imbracate cu ramuri de ordinul 2 si 3 care dau coroanei un aspect compact, "indesat" - V. Cociu, 1993.

In conditii de productie, pomii sunt supusi operatiilor de taiere de formare si intretinere a coroanei, taieri care limiteaza dezvoltarea in inaltime si latime a acestora. Aceste operatii sunt absolut necesare pentru desfasurarea in conditii optime a lucrarilor de intretinere a plantatiilor aflate pe rod (taieri de rodire, tratamente fitosanitare, prelucrarea solului, recoltarea productiei).

Inaltimea pomilor este caracteristica fiecarui soi (tabelul 14), analizarea acestui parametru in conditiile aplicarii taierilor de limitare in inaltime, ofera diferente la nivelul variantelor de taiere.

La cais, deoarece este o specie pretentioasa la lumina, apare tendinta de crestere pe verticala a pomilor, depasind limitele normale (inaltimea nu trebuie sa depaseasca distanta dintre randuri) cu efecte negative asupra pomilor datorita umbririi reciproce a acestora si degarnisirii partii bazale a coroanei. Plafonarea inaltimii este obligatorie pentru a putea mentine echilibrata coroana in plan vertical.

In tabelul 15 se observa diferente in sensul scaderii respectivului parametru dupa aplicarea taierilor. Variatia inaltimii in functie de variantele de taiere nu releva diferente semnificative (graficele 4, 5, 6 si 7) deoarece lastarii din varful pomului suporta scurtari de ordinul a 10 - 50 cm. Situatia este explicabila in sensul ca pomii variaza din punct de vedere al inaltimii coroanei sau trunchiului.

Important este faptul ca prin taierile anuale din cursul vegetatiei pomii sunt limitati pe inaltime ceea ce impiedica o umbrire si o implicita degarnisire ulterioara a pomilor.


a  b

Figura nr. 6 - Inaltimea pomilor la soiul Carmela :

a)     inainte de taieri

b)     dupa taieri (varianta de taiere 2/3)

Tabelul nr. 14

Parametrii pomilor studiati (inainte de taieri)

Nr.

crt.

Soiul

Varianta

Data taierii

Lungime

pe rand

Latime

pe rand

Inaltime

coroana

Inaltime

trunchi

Inaltime

pom

Volumul

coroanei

1

Carmela

M - 1

4,5 m

4,4 m

3,25 m

0,73 m

3,98 m

6,016 m 3

2

Carmela

3,8 m

3,75 m

3,83 m

0,57 m

4,4 m

6,014 m 3

3

Carmela

4,5 m

3,6 m

3,27 m

0,95 m

4,22 m

6,166 m 3

4

Carmela

4,9 m

4,65 m

3,66 m

0,7 m

4,36 m

7,27 m 3

5

Viorica

M - 1

3,32 m

3, 75 m

2,76 m

0,92 m

3,68 m

4,058 m 3

6

Viorica

3,6 m

3,5 m

2,5 m

0,77 m

3,27 m

3,692 m 3

7

Viorica

4,3 m

3,6 m

2,38 m

0,82 m

3,2 m

3,91 m 3

8

Viorica

3,2 m

3,7 m

2,83 m

0,87 m

3,7 m

4,06 m 3

9

Rares

M - 1

3,61 m

3,4 m

3,21 m

0,73 m

3,94 m

4,68 m 3

Rares

4,4 m

4,1 m

3 m

0,69 m

3,69 m

5,3 m 3

Rares

4,7 m

4,3 m

3,07 m

0,81 m

3,88 m

5,747 m 3

Rares

3,9 m

3,65 m

2,8 m

0,85 m

3,65 m

4,367 m 3

13

B 3/52

M - 1

3,88 m

3,21 m

3,17 m

0,68 m

3,85 m

4,674 m 3

B 3/52

4,5 m

3,45 m

2,72 m

0,86 m

3,58 m

4,497 m 3

B 3/52

4,15 m

4,4 m

2,6 m

0,88 m

3,48 m

4,623 m 3

B 3/52

5,3 m

4,2 m

2,64 m

0,78 m

3,42 m

5,216 m 3

Tabelul nr. 15

Parametrii pomilor studiati ( dupa taieri)

Nr.

crt.

Soiul

Varianta

Data taierii

Lungime

pe rand

Latime

pe rand

Inaltime

coroana

Inaltime

trunchi

Inaltime

pom

Volumul

coroanei

1

Carmela

M - 1

4,3 m

3,5 m

3,25 m

0,73 m

3,98 m

5,272 m 3

2

Carmela

3,7 m

2,9 m

3,1 m

0,57 m

3,67 m

4,255 m 3

3

Carmela

3,45 m

2,6 m

2,25 m

3,2 m

2,831 m 3

4

Carmela

3,5 m

2,3 m

2,6 m 

0,7 m

3,3 m

3,136 m 3

5

Viorica

M - 1

3,2 m

2,4 m

2,76 m

0,92 m

3,68 m

3,214 m 3

6

Viorica

3,27 m

2,1 m

2,3 m

0,77 m

3,07 m

2,56 m 3

7

Viorica

3,5 m

2,3 m

1,97 m

0,79 m

2,76 m

2,376 m 3

8

Viorica

2,7 m

2,43 m

2,1 m

0,87 m

2,98 m

2,24 m 3

9

Rares

M - 1

3,2 m

2,8 m

3,21 m

0,73 m

3,94 m

4 m 3

Rares

3,55 m

3,35 m

2,4 m

0,69 m

3,09 m

3,44 m 3

Rares

3,6 m

2,8 m

2,7 m

0,81 m

3,5 m

3,59 m 3

Rares

3,3 m

3,1 m

1,99 m

0,85 m

2,84 m

2,649 m 3

13

B 3/52

M - 1

3,65 m

2,8 m

3,17 m

0,68 m

3,85 m

4,252 m 3

B 3/52

4,2 m

3,1 m

2,14 m

0,86 m

3 m

3,249 m 3

B 3/52

3,7 m

2,78 m

2,27 m

0,88 m

3,15 m

3 m 3

B 3/52

4,3 m

3,27 m

2,02 m

0,78 m

2,8 m

3,18 m 3

Grafic nr. 4 - Inaltimea pomilor inainte si dupa taieri la soiul Carmela

Grafic nr. 5 - Inaltimea pomilor inainte si dupa taieri la soiul Viorica

Grafic nr. 6 - Inaltimea pomilor inainte si dupa taieri la soiul Rares

Grafic nr. 7 - Inaltimea pomilor inainte si dupa taieri la soiul B 3/52

2.3. Volumul coroanei

Volumul coroanei este corelat cu diametrul coroanei si inaltimea pomului fiind unul dintre principalii factori de productivitate si intensivizare a livezilor. Volumul este comparat inainte si dupa taieri, reprezentand un parametru mai clar de analiza asupra reducerii masei vegetative a pomului. Aceasta reducere conteaza mai ales in perioada de tinerete deoarece acum caisul are tendinta unor cresteri vegetative puternice si limitarea acestor cresteri este importanta din mai multe puncte de vedere. Este suficient sa amintim despre legatura dintre cresterile vegetative si fructificare, legatura care este esentiala sub aspectul stimularii lastarilor anticipati care formeaza muguri de rod, a reducerii deci a partii vegetative in favoarea fructificarii.

Volumul coroanei se analizeaza atat inainte cat si dupa efectuarea taierilor.

Volumul coroanei se calculeaza in mod efectiv dupa metoda Sarger (specifica formelor de coroana tip tufa - vas) si exprimarea lui se va face in m 3 / ha :

unde: D diametrul pe directia randului

d = diametrul perpendicular pe rand

H = inaltimea coroanei

0,416 = indice de corectie

Soiul Carmela a evoluat din punctul de vedere al volumului coroanei in sens descendent pornind de la varianta martor de taiere spre scurtarea a 2/3 din lungimea lastarilor. Aplicarea taierilor in verde, in cursul vegetatiei, cu eliminarea unei cantitati mari de lemn, genereaza un volum al coroanei mai mic cu valori de 3,136 m 3 fata de 7,27 m 3 inregistrati initial la masurarea initiala (inainte de taieri) a volumului coroanei.

Se observa faptul ca si celelalte soiuri studiate (Viorica, Rares si B 3/52) au o evolutie asemanatoare cu soiul Carmela in sensul ca varianta optima de taiere pentru micsorarea volumului coroanei este 2/3.

In cazul soiului Viorica descresterea are loc uniform diferentele mai mici apar intre ultimele doua variante de taiere.

Rares este un soi la care exista o diferenta mare intre varianta martor de taiere si celelalte 3 variante. Volumul coroanei inregistreaza intre ultimele 3 valori ale variantelor de scurtare diferente mici si constante (dupa cum se poate vedea si in tabelul nr. 15 sau in graficul nr. 10).

Pentru B 3/52 se manifesta o descendenta diferita din punct de vedere al volumului care scade in functie de taieri. Astfel diferente mai mari apar in cazul trecerii de la varianta martor la varianta 1/3 si de la aceasta din urma la scurtarea a 1/2 din lastarii anuali (tabelul nr. 15). In sfarsit intre ultimele doua metode de scurtare a lastarilor respectiv 1/2 si 2/3 diferenta de volum este mica.

In final din punct de vedere al limitarii coroanei putem afirma faptul ca indiferent de diferentele dintre variantele de scurtare la toate soiurile

evolutia acestora in urma taierilor are loc descendent. Plecand de la varianta martor unde nu se fac decat taieri care sa favorizeze luminarea coroanei volumul acesteia scade treptat in cazul variantelor de scurtare 1/3, 1/2 si 2/3.

a b

Figura nr. 7 - Volumul coroanei la soiul Carmela :

a) Inainte de taieri

b) Dupa taieri (varianta de taiere 1/3)

Grafic nr. 8 - Volumul coroanei inainte si dupa taieri la soiul Carmela

Grafic nr. 9 - Volumul coroanei inainte si dupa taieri la soiul Viorica

Grafic nr. 10 - Volumul coroanei inainte si dupa taieri la soiul Rares

Grafic nr. 11 - Volumul coroanei inainte si dupa taieri la soiul B 3/52

Cantitatea de lemn cazuta la taiere

Reprezinta un parametru concludent care, alaturi de volumul coroanei indica in mod clar proportiile masei vegetative care a fost eliminata la taieri. Se constata faptul ca evolutia cantitatii de lemn cazuta la taiere este in sens ascendent si invers proportionala cu volumul coroanei inregistrat dupa taieri. Cresterea cantitatii de lemn cazuta la taiere difera in cadrul fiecarui soi in functie de varianta de scurtare astfel:

Carmela este soiul la care se inregistreaza cea mai mare cantitate de lemn cazuta la taiere (tabelul nr. 16). Daca in cazul variantei martor cad dupa taierile de iluminare a coroanei 3,68 kilograme, pentru cea mai drastica varianta de taiere (2/3) observam o cantitate de lemn de 17,5 kilograme care cade dupa scurtari.

Soiul Viorica este cel care are cresterile cele mai reduse, fapt evidentiat si prin cantitatea de lemn cazuta la taiere care este cea mai mica dintre cantitatile celorlalte soiuri studiate. Astfel daca la varianta martor cade o cantitate de 2,2 kilograme de lemn, la varianta de scurtare 2/3 cantitatea cazuta este de 5,8 kilograme (tabelul nr. 16).

Soiurile Rares si B 3/52 au o evolutie semanatoare din punct de vedere al cantitatii de lemn care cade la fiecare varianta de scurtare a lastarilor anuali. Diferentele din cadrul fiecarei variante sunt mici de cel mult doua kilograme de lemn (tabelul nr. 16).

Tabelul nr. 16

Nr.

crt.

Soiul

Varianta

Data taierii

Cantitatea de lemn cazuta la taieri

1

Carmela

M - 1

3,68 kg

2

Carmela

6 kg

3

Carmela

11,3 kg

4

Carmela

17,5 kg

5

Viorica

M - 1

2,2 kg

6

Viorica

4,3 kg

7

Viorica

4,5 kg

8

Viorica

5,8 kg

9

Rares

M - 1

3,5 kg

Rares

5,6 kg

Rares

9 kg

Rares

11,5 kg

13

B 3/52

M - 1

4,8 kg

B 3/52

6,5 kg

B 3/52

10,2 kg

B 3/52

11 kg

Cantitatea de lemn cazuta la taieri

Grafic nr. 12 - Cantitatea de lemn cazuta la taieri


Figura nr. 8 - Cantitatea de lemn cazuta la taieri la varianta de scurtate a 1/2 din lungimea lastarilor la soiul Viorica

3. Impactul taierilor in verde asupra formarii anticipatilor

Caracteristica biologica a caisului de a emite lastari anticipati este utila in cazul unor accidente climatice care pot compromite partial sau total productia prin pierderea mugurilor floriferi. Pe anticipatii formati de obicei in partea superioara a cresterilor anuale, mugurii floriferi sunt mai tarziu diferentiati si pot rezista brumelor sau gerurilor tarzii de primavara , (V. Cociu 1993).

Numarul de lastari anticipati emisi (intre 0 si 5 anticipati):

Dupa efectuarea taierilor in verde, a avut loc emiterea de lastari anticipati. Soiurile studiate au capacitati diferite de a emite acest tip de lastari. Diferenta se manifesta atat intre soiuri cat si la nivelul aceluiasi soi, datorita variantelor de taiere a lastarilor.

Numarul lastarilor anticipati care au rezultat poate sa varieze intre 0 si Analiza acestor anticipati, s-a realizat luandu-se in calcul un numar de 20 de lastari scurtati pentru fiecare varianta de scurtare.

Pentru varianta de taiere M - 0 (martor asupra caruia nu se fac deloc interventii):

Soiul Carmela inregistreaza la analiza celor 20 de lastari un numar mare din acesti lastari care nu emit anticipati. Pentru aceasta varianta de taiere exista si lastari care emit 2 anticipati, 1 anticipat, respectiv 4 anticipati. Acestia din urma se gasesc insa in numar relativ mic. Intre aceste doua extreme sunt si lastari cu 2 respectiv 3 anticipati.

Viorica se dovedeste a fi un soi care emite relativ usor lastari. Astfel in cazul variantei martor constatam ca ponderea lastarilor care nu emit deloc anticipati este scazuta. Exista 5 lastari care emit cate 1 anticipat dar si 2 lastari care emit cate 4 anticipati fiecare.

Rares, are in cadrul acestei variante , un numar mediu de lastari anticipati. se poate afirma faptul ca numarul lastarilor lipsiti de anticipati nu este foarte mare. In alta ordine de idei, emiterea de anticipati la nivelul acestui soi si a cestei variante de taiere se face uniform. Exista deci un numar de 1 pana la 3 lastari care emit intre 1 si 4 anticipati (dupa cum se observa in tabelul 17).

B 3/52 este dintre toate singurul soi la care exista 3 lastari cu cate 5 anticipati fiecare. De mentionat este faptul ca acestia se inregistreaza la varianta la care nu se efectueaza taieri. Numarul lastarilor care nu emit anticipati este mic, iar a celor care emit intre 1, 2 si 3 anticipati este mediu.

Se poate trage deci concluzia ca soiul care emite cel mai mare numar de anticipati in conditiile in care nu se realizeaza taieri este soiul B 3/52, iar cel care emite numarul cel mai mic de anticipati este Carmela.

In cazul scurtarii cu 1/3 a lastarilor soiul Carmela este din nou cel care emite greu lastari anticipati. De aceasta data se inregistreaza un numar de 15 lastari care nu emit anticipati. Se dovedeste ca scurtarea a o treime din lastari nu reuseste sa realizeze in cadrul acestui soi o stimulare suficienta pentru obtinerea unui numar mare de lastari anticipati

Viorica isi pastreaza uniformitatea emiterii de lastari anticipati de data aceasta reducandu-se numarul celor cu 4 anticipati in favoarea lastarilor cu 1 anticipat.

Rares este un soi care, de asemenea emite lastari anticipati intr-un ritm moderat, diferentele fata de varianta martor nefiind semnificative (tabelul nr. 17).

B 3/52 raspunde bine la acest tip de taiere dovedind ca la varianta respectiva, numarul lastarilor care emit lastari anticipati.

Concluzia este la aceasta varianta de taiere, faptul ca soiurile Rares si Viorica se dovedesc a fi cele mai receptive la scurtarea a o treime din lastari in vederea emiterii de anticipati. Carmela ramane soiul cu cea mai redusa rata de emitere a lastarilor anticipati.

Varianta 1/2 (scurtarea unei jumatati de lastari):

Stimuleaza emiterea de anticipati pentru soiul Carmela obtinandu-se o reducere a lastarilor care nu emit deloc anticipati si totodata o crestere a celor care emit acest tip de lastari.

Viorica este soiul la care prin aceasta varianta de scurtare se obtine un numar de anticipati mai redus.

Rares este alaturi de Carmela soiul la care pentru aceasta varianta de taiere se inregistreaza cel mai mare numar de anticipati.

B 3/52 dovedeste ca scurtarea la jumatate a lastarilor determina o scadere a numarului de anticipati.

Soiurile Carmela si Rares se dovedesc de aceasta data a fi cele mai receptive la aceasta varianta de taiere in schimb soiul B 3/52 are rata cea mai redusa de emitere a lastarilor anticipati.

Scurtarea a 2/3 din lastari determina cea mai buna stimulare a anticipatilor la soiul Carmela dovedindu-se faptul ca pentru aceasta stimulare este necesara o scurtare puternica a lastarilor.

Viorica are o rata medie de emitere a lastarilor la scurtarea a doua treimi din lastari.

Rares inregistreaza o scadere nu foarte accentuata insa a lastarilor.

B 3/52 este din nou soiul cu cea mai mica rata de emitere a anticipatilor

Tabelul nr. 17

Impactul taierilor in verde asupra formarii anticipatilor

Nr.

crt.

Soiul

Varianta

Data taierii

Nr. anticipatilor care au emis pe lastar

% de lastari

scurtati care au

emis anticipati

Nr. total de

anticipati la

100 de lastari

0 anticipati

anticipat

anticipati

anticipati

anticipati

anticipati

1

Carmela

M - 0

13 lastari

2 lastari

3 lastari

2 lastari

40 anticipati

2

Carmela

15 lastari

3 lastari

2 lastari

35 anticipati

3

Carmela

11 lastari

4 lastari

2 lastari

3 lastari

85 anticipati

4

Carmela

10 lastari

6 lastari

3 lastari

1 lastar

75 anticipati

5

Viorica

M - 0

9 lastari

5 lastari

3 lastari

1 lastar

2 lastari

110 anticipati

6

Viorica

9 lastari

7 lastari

2 lastari

2 lastari

85 anticipati

7

Viorica

8 lastari

10 lastari

1 lastar

1 lastar

75 anticipati

8

Viorica

12 lastari

5 lastari

2 lastari

1 lastar

75 anticipati

9

Rares

M - 0

11 lastari

3 lastari

2 lastari

3 lastari

1 lastar

85 anticipati

Rares

10 lastari

5 lastari

3 lastari

2 lastari

90 anticipati

Rares

9 lastari

7 lastari

2 lastari

2 lastari

60 anticipati

Rares

13 lastari

5 lastari

1 lastari

1 lastar

50 anticipati

B 3/52

M - 0

10 lastari

3 lastari

2 lastari

2 lastari

3 lastari

140 anticipati

B 3/52

10 lastari

7 lastari

2 lastari

1 lastar

70 anticipati

B 3/52

12 lastari

4 lastari

2 lastari

2 lastari

70 anticipati

B 3/52

15 lastari

4 lastari

1 lastar

30 anticipati

Grafic nr. 13 - Numarul anticipatilor care au emis pe lastar pentru varianta de taiere M - 1

Grafic nr. 14 - Numarul anticipatilor care au emis pe lastar pentru varianta de taiere 1/3

Grafic nr. 15 - Numarul anticipatilor care au emis pe lastar pentru varianta de taiere 1/2

Grafic nr. 16 - Numarul anticipatilor care au emis pe lastar pentru varianta de taiere 2/3

3.2. % de lastari scurtati care au emis anticipati

Reprezinta ponderea lastarilor, care dupa scurtare, au emis anticipati, calculata pentru cei 20 de lastari luati in considerare in cadrul studiului. Calculul efectiv se realizeaza aplicand regula de trei simpla.

Carmela este un soi la care varianta de taiere a 2/3 din lastari determina cea mai mare pondere a lastarilor scurtati (50%) care emit anticipati pe cand varianta de scurtare 1/3 implica cel mai mic procent de lastari scurtati (25%).

Comparativ cu soiul Carmela, la soiul Viorica statistica lastarilor este diferita in sensul ca valori maxime (60%) se inregistreaza in cazul variantei de taiere 1/2. Intre celelalte doua variante de taiere cotele procentuale nu difera in mod semnificativ.

In cazul soiului Rares evolutia ponderii lastarilor este descendenta astfel procentele corespund variantelor de taiere dupa cum urmeaza: 1/3-55%; 1/2-45%; 2/3-35%.

B 3/52 are o traiectorie de emitere a lastarilor asemanatoare cu cea a soiului Rares de la 50% la varianta de scurtare 1/3 la 25% pentru 2/3.

Grafic nr. 17 - Evolutia procentuala a lastarilor scurtati care au emis anticipati

3.3. Evolutia lastarilor anticipati dupa taieri

Evolutia lastarilor anticipati dupa taieri a fost determinata cu ajutorul masuratorilor efectuate pe parcursul unei perioade de aproximativ doua luni, incepand cu data de 11.08.2004 pana la data de 8.10.200 Pe parcursul acestei perioade lastarii au inregistrat cresteri in mod constant pana la data de 109.2004, moment in care se inregistreaza o stagnare la nivelul cresterii lastarilor. Pentru a stimula evolutia acestora in data de 18.09.2004 s-a realizat o udare prin care au fost administrati 30 de litri de apa la baza fiecarui pom studiat. Rezultatul a constat in cresteri ale lastarilor care nu au avut insa amploarea celor inregistrate inaintea amintitei udari.

Evolutia cresterii lastarilor la nivelul variantelor de taiere din perspectiva fiecarui soi este prezentata concis in tabelul nr. 18. In concordanta cu tabelul respectiv s-au realizat si graficele 18, 19 si 20.

Atat tabelul cat si graficele prezinta in mod concret urmatoarea situatie :

Pentru varianta de taiere 1/3 soiul Carmela inregistreaza cele mai mici cresteri (comparativ cu celelalte soiuri) si nu reuseste sa atinga nivelul a 10 cm. In perioada de pana la udari soiul Carmela la aceasta varianta de taiere a avut o evolutie constanta si uniforma. Dupa udare cresterile nu au avansat foarte mult, nivelul lor in urma ultimelor doua masuratori evolutia stagneaza.

Spre deosebire de soiul Carmela, Viorica inregistreaza cel mai ridicat nivel al cresterilor pentru aceasta varianta de taiere. Evolutia este sustinuta si constanta, o usoara scadere a ei avand loc imediat dupa udarea menita sa stimuleze cresterile. Dupa aceasta usoara scadere are loc o revenire a cresterilor pana la ultima masuratoare, cand se constata incetarea cresterilor.

Rares este cel de-al treilea soi clasat din punct de vedere al dimensiunilor inregistrate de lastari. Evolutia acestora este normala avand in vedere faptul ca, inainte de udari are loc o stagnare a cresterilor iar dupa administrarea celor 30 de litri de apa cresterile se reiau.

B 3/52 se situeaza pe locul al doilea din perspectiva lungimii lastarilor, dovedindu-se insa ca soiul isi inceteaza cresterile inainte de udare. Nici dupa aplicarea acesteia lastarii nu inregistreaza cresteri mai mari de 2 cm.

In cazul variantei de taiere 1/2 pentru soiurile Carmela, Viorica si B 3/52 evolutia din punct de vedere al lungimii lastarilor este asemanatoare, cele trei soiuri amintite avand un nivel apropiat al cresterilor. In acest caz, soiul care prezinta un nivel scazut al cresterilor este Rares.

Cele trei soiuri cu evolutie asemanatoare inregistreaza o valoare comuna chiar inainte de udarea de stimulare a cresterilor. Astfel in data de 109.2004 Carmela, Viorica si B 3/52 au o lungime a lastarilor studiati de 21 cm. Stimularea are loc dupa udare in mod diferit. Daca la soiul Viorica evolutia lastarilor va inregistra un progres abia dupa urmatoarea masuratoare, la soiurile Carmela si B 3/52 udarea de stimulare are un efect imediat.

Tabelul nr. 18

Evolutia lastarilor anticipati rezultati in urma taierilor

 

Data la care s-a realizat masurarea lastarilor

Soiul

Varianta

Carmela

2 cm

3 cm

4 cm

6 cm

7 cm

7,5 cm

8 cm

9 cm

9 cm

2,5 cm

4 cm

7 cm

13 cm

20 cm

21 cm

22 cm

24 cm

24 cm

2 cm

5 cm

9 cm

18 cm

23 cm

25 cm

27 cm

29 cm

30 cm

Viorica

2,5 cm

5 cm

12 cm

25 cm

31 cm

36 cm

37 cm

40 cm

40 cm

3 cm

4,5 cm

7 cm

16 cm

19 cm

21 cm

21 cm

24 cm

26 cm

2 cm

3 cm

6 cm

14 cm

15 cm

15 cm

16 cm

18 cm

18 cm

Rares

2,5 cm

5 cm

7 cm

11 cm

16 cm

16 cm

17 cm

20 cm

20 cm

2 cm

4 cm

5 cm

8 cm

12 cm

14 cm

15 cm

18 cm

19 cm

2,5 cm

6 cm

8 cm

12 cm

22 cm

23 cm

23 cm

28 cm

28 cm

B 3/52

2,5 cm

4 cm

11 cm

17 cm

22 cm

22 cm

22 cm

23 cm

24 cm

3 cm

5 cm

10 cm

16 cm

20 cm

21 cm

23 cm

25 cm

25 cm

2 cm

3 cm

8 cm

12 cm

13 cm

14 cm

14 cm

15 cm

15 cm

Soiul Rares desi are valori mai scazute din punct de vedere al lungimii lastarilor prezinta o evolutie asemanatoare cu celelalte trei soiuri amintite. Astfel cresterile sunt normale, cu o usoara stagnare pana la udarea de stimulare, dupa care evolutia vegetativa a lastarilor se reia.

Pentru varianta de taiere 2/3 se observa faptul ca din punct de vedere al lungimii lastarilor situatia este inversata aproape total in comparatie cu varianta de taiere 1/3. Astfel soiul Carmela se situeaza pe primul loc fiind urmat de Rares Viorica si B 3/52.

Carmela are o evolutie constanta din perspectiva cresterii lastarilor si nu inregistreaza inainte de udare o stagnare concreta.

Soiul Viorica inregistreaza o incetinire a dezvoltarii lastarilor inca din data de 11.09.200 Dupa udare, stimularea lastarilor este aproape inexistenta prin faptul ca nu se inregistreaza o crestere spectaculoasa a lastarilor.

Rares este un soi care are a doua pozitie din punct de vedere al dimensiunilor inregistrate de lastari dupa taieri. Pana in momentul udarii evolutia este constanta, dupa udare cresterea este stimulata.

B 3/52 este soiul cu cel mai redus nivel de crestere a lastarilor. Udarea realizata este suficienta pentru a produce stimularea cresterii.

In concluzie pentru soiul Carmela cea mai buna varianta de scurtare in vederea stimularii cresterii lastarilor este 2/3. Pentru soiul Viorica cea mai eficienta varianta de taiere este 1/3. Rares este stimulat cel mai bine din perspectiva evolutiei lastarilor de catre varianta de taiere 2/3. La soiul B 3/52 stimularea optima a lastarilor sete realizata de catre varianta 1/2.

Figura nr. 9 - Soiul Carmela (varianta de scurtare 1/3) dupa caderea frunzelor


Figura nr. 10 - Soiul Viorica (varianta de taiere 1/3), dupa caderea frunzelor

Figura nr. 11 - Soiul Viorica (varianta de taiere 1/3), dupa caderea frunzelor - detaliu

Figura nr. 12 - Evolutia lastarilor anticipati dupa taieri la soiul Viorica


Figura nr. 13 - Evolutia lastarilor anticipati dupa taieri la soiul Carmela

Figura numarul 14 - Modalitatea de marcare a lastarilor luati in studiu

Grafic nr. 18 - Evolutia lastarilor anticipati (varianta 1/3)

Grafic nr. 19 - Evolutia lastarilor anticipati (varianta

Grafic nr. 20 - Evolutia lastarilor anticipati (varianta 2/3)

3. Stabilirea gradului de diferentiere a mugurilor floriferi

Perioada de vegetatie premergatoare repausului de iarna este momentul propice pentru formarea mugurilor de rod. Mugurii sunt la inceput, muguri vegetativi care, in anumite conditii biologice se transforma in muguri de rod. Literatura de specialitate (Cojeneanu Natalia, 1985; Readnova I.M.,1951), mentioneaza ca in procesul de evolutie se disting doua fenofaze: inductia antogena si diferentierea mugurilor de rod. Inductia antogena considerata perioada de " pregatire fiziologica " in urma careia mugurele vegetativ devine mugure de rod, are doua etape distincte; una reversibila si cealalta ireversibila (Baldini, 1992). Baldini (citat de Popescu M., 1992), a subliniat ca in general, mugurele este indus ireversibil cu o luna inainte aparitiei primordiilor florale .

Diferentierea mugurilor de rod urmeaza dupa incheierea inductiei antogene si se desfasoara din a doua jumatate a verii pana in octombrie, extinzandu-se pe o perioada de doua luni si jumatate chiar trei luni si jumatate in perioada de vegetatie si continuandu-se in timpul iernii si primaverii. Scurtarea cresterilor anuale in diferite variante a generat formarea de anticipati in proportii diferite si cu lungimi medii variabile. Avand in vedere procesul evolutiv de formare a mugurilor floriferi si caracteristica biologica de a emite usor lastari anticipati, s-a urmarit efectul taierilor in verde pentru obtinerea unor muguri floriferi cu dezvoltare intarziata, care prin inflorire tarzie pot evita intr-o oarecare masura oscilatiile de temperatura din primavara.

3. Florile deschise in conditii de laborator

Incepand cu luna ianuarie a anului 2004, au fost recoltati din plantatia experimentala (in patru etape), lastari anticipati de la fiecare varianta de taiere, lastari care au fost adusi in laborator in conditii de temperatura care a variat intre 12 - 15 C. Recoltarea lastarilor s-a realizat in patru etape.

Pe ramurile pastrate in vase cu apa, a fost notat numarul initial de muguri floriferi, iar la interval de 6 zile au fost numarate si eliminate florile deschise. Pentru o analiza detaliata a ramurilor au fost luati in calcul si alti doi parametrii utili: numarul de noduri si lungimea lastarilor. Toate datele obtinute au fost centralizate in tabelele 19 si 20. Dupa numararea esalonata a florilor deschise, datele obtinute au fost prelucrate si raportate procentual. Aceste stadii au fost parcurse in vederea stabilirii viabilitatii mugurilor floriferi in functie de varianta de taiere.

In urma raportarilor reiese faptul ca varianta de scurtare M - 0 (la care nu s-au aplicat taieri in verde ale lastarilor) se dovedeste a fi, in comparatie cu celelalte variante de taiere, ineficienta in vederea evitarii efectelor negative ale ingheturilor tarzii (tabelul nr. 21).

Viabilitatea mugurilor a variat in functie de oscilatiile termice. Astfel aceste oscilatii

Tabelul nr. 19

Inventarul ramurilor cu muguri floriferi luate in studiu dupa primele doua etape de recoltare a ramurilor

 

Data recoltarii ramurilor

Soiul

Varianta

Nr. noduri

Nr. muguri

floriferi

Lungimea

ramurilor

Nr. de

flori

Nr.

noduri

Nr. muguri

floriferi

Lungimea

ramurilor

Nr. de

flori

Carmela

M - 0

60

115 cm

44

102 cm

30

57 cm

24

54 cm

23

40 cm

18

36 cm

9

26 cm

10

28 cm

Viorica

M - 0

47

104 cm

51

110 cm

27

54 cm

26

51 cm

19

46 cm

21

49 cm

10

26 cm

13

30 cm

Rares

M - 0

107 cm

98 cm

55 cm

56 cm

39 cm

41 cm

23 cm

27 cm

B 3/52

M - 0

49

82 cm

43

89 cm

31

52 cm

26

49 cm

15

28 cm

12

18 cm

10

20 cm

8

15 cm

Tabelul nr. 20

Inventarul ramurilor cu muguri floriferi luate in studiu dupa ultimele etape de recoltare a ramurilor

 

Data recoltarii ramurilor

 

Soiul

Varianta 

Nr. noduri

Nr. muguri

floriferi

Lungimea

ramurilor

Nr.  de

flori

Nr.

noduri

Nr. muguri

floriferi

Lungimea

ramurilor

Nr.  de

flori

Carmela

M - 0

66 cm

58 cm

58 cm

52 cm

50 cm

33 cm

47 cm

30 cm

Viorica

M - 0

92 cm

59 cm

81 cm

55 cm

74 cm

52 cm

68 cm

35 cm

Rares

M - 0

40 cm

50 cm

36 cm

46 cm

33 cm

43 cm

31 cm

25 cm

B 3/52

M - 0

70 cm

63 cm

65 cm

55 cm

60 cm

50 cm

50 cm

44 cm

au fost marcate de doua perioade cu temperaturi sub -25 C inregistrate in a doua decada a lunilor februarie si martie. Se observa deci ca viabilitatea a evoluat normal in cazul primelor doua etape de recoltare, pentru ca mai apoi sa scada considerabil in urma gerurilor. Se constata faptul ca dupa ultimul inghet viabilitatea in cazul acestei variante martor nu depaseste la nici un soi valoarea de 10 %. Singurul soi la care viabilitatea se apropie de 10 % este in acest caz Rares. Celelalte trei soiuri au valori cuprinse intre 2 % si 3 %.

In concluzie pentru varianta martor la care nu se efectueaza taieri in verde, in cazul unor ingheturi de revenire soiurile de cais studiate reactioneaza prin scaderea drastica a viabilitatii mugurilor de rod si deci prin compromiterea recoltei.

Pentru varianta de taiere 1/3 s-a constatat (graficul nr. 22) faptul ca viabilitatea mugurilor floriferi este, cu exceptia soiului Carmela, cuprinsa intre 10 % si 20 %. Astfel la soiul Rares viabilitatea este cea mai ridicata pe cand la soiul Viorica se inregistreaza un procent de 10 %. La B 3/52 viabilitatea inregistreaza o valoare intermediara.

Varianta de taiere 1/2, determina procente diferite ale viabilitatii pornind de la 0 % la soiul B 3/52, 8 % la soiul Viorica, 11 % la Rares si 23 % la soiul Carmela. Se observa (graficul nr. 23) ca cel mai mare procent al viabilitatii il inregistram la Carmela.

In cadrul variantei de taiere 2/3 (graficul nr. 24) un loc fruntas din punct de vedere al mugurilor viabili il detine din nou soiul Carmela cu un procent de 29 %, urmat fiind indeaproape de soiul Rares cu 26 %. Pe ultimele doua locuri se situeaza soiurile B 3/52 cu 13 % si Viorica la care procentul de viabilitate este de 5%.

Putem trage in final concluzia ca la soiul Carmela scurtarile drastice de 1/2 si 2/3, din lungimea lastarilor determina o rezistenta sporita (fata de inexistenta taierilor in verde), la accidentele climatice prin intarzierea perioadei de inflorire. Se constata deci faptul ca si din acest punct de vedere soiul Carmela inregistreaza valori optime.

Viorica este soiul cu cele mai mici valori ale viabilitatii determinate in urma aplicarii taierilor. Valorile respective nu depasesc 10 %.

Rares este soiul la care taierile determina o reactie pozitiva in sensul ca procentele care ilustreaza viabilitatea variaza intre 9 % si 26 %. Rares ocupa din acest punct de vedere al doilea loc dupa Carmela avand chiar o evolutie a viabilitatii constanta si uniforma.

B 3/52 este plasat pe locul trei in clasamentul mugurilor infloriti in laborator, avand valori cu putin mai ridicate fata de soiul Viorica.


Figura nr. - 15 Flori obtinute in conditii de laborator

Tabelul nr. 21

Gradul de diferentiere al mugurilor floriferi exprimat prin

procentul de muguri infloriti in conditii de laborator

Soiul

Varianta de taiere

Gradul de diferentiere al mugurilor floriferi (%)

Media

Data recoltarii ramurilor

Carmela

M - 0

Viorica

M - 0

Rares

M - 0

B 3/52

M - 0

Grafic nr. 21 - Variatia (%) mugurilor floriferi infloriti in laborator (varianta M - 0)

Grafic nr. 22 - Variatia (%) mugurilor floriferi infloriti in laborator (varianta 1/3)

Grafic nr. 23 - Variatia (%) mugurilor floriferi infloriti in laborator (varianta 1/2)

Grafic nr. 24 - Variatia (%) mugurilor floriferi infloriti in laborator (varianta 2/3)

3. Numarul mediu de muguri infloriti la un nod

Gradul de diferentiere al mugurilor floriferi mai poate fi exprimat si prin numarul mediu de muguri infloriti la fiecare nod.

Putem observa faptul ca in data de 24 martie, atunci cand a avut loc ultima si cea mai reprezentativa etapa de recoltare a ramurilor s-au obtinut urmatoarele rezultate (tabelul nr. 22 si graficul nr. 25 ):

Pentru varianta martor M - 0 la fiecare nod s-a inregistrat cel mai mic numar de flori. La soirile Carmela si B 3/52 se observa cele mai scazute valori ale parametrului analizat pe cand la soiul Rares valorile sunt mai mari. Viorica ocupa in acest clasament ultimul loc.

Tabelul nr. 22

Gradul de diferentiere al mugurilor floriferi exprimat prin

numarul mediu de muguri infloriti la un nod

Soiul

Varianta

de taiere

Numarul mediu de muguri infloriti la un nod

Media

Data recoltarii ramurilor

Carmela

M - 0

Viorica

M - 0

Rares

M - 0

B 3/52

M - 0

La varianta de taiere 1/3 se inregistreaza pentru soiul Carmela valori egale cu cele ale soiului Viorica. Respectivele valori sunt mai mici in comparatie cu valorile obtinute la soiul Rares si B 3/52.

In cazul variantei de taiere 1/2 Carmela este un soi la care valorile observate sunt cele mai mari. Urmeaza in ordine descrescatoare soiurile Rares Viorica si B 3/52. Se observa faptul ca la soiul B 3/52 valoarea obtinuta este 0.

2/3 reprezinta o varianta de scurtare a lastarilor la care suprematia din punct de vedere al rezultatelor este detinuta de soiul Carmela. Soiul respectiv este urmat de Rares, B 3/52 si in cele din urma de Viorica.

Grafic nr. 25 - Gradul de diferentiere al mugurilor floriferi exprimat prin

numarul de muguri infloriti la un nod in data de 23.2005

3.7. Numarul de fructe legate in functie de variantele de taiere

La inceputul anului 2005, respectiv in cea a doua decada a lunilor februarie si martie s-au inregistrat, dupa cum a mai fost precizat, temperaturi mai scazute de -25 C. Zona in care s-a efectuat studiul a fost afectata in mod direct de aceste temperaturi. Efectul acestor temperaturi scazute asupra pomilor luati sub observatie a fost de calamitare a productiei. Acest fapt s-a produs in special datorita celui de-al doilea val de frig, inregistrat in luna martie. Mugurii au fost afectati puternic la pomii la care nu s-au realizat taieri in verde. Dupa cum s-a prezentat anterior la pomii la care s-au efectuat taierile in verde, mugurii au inregistrat viabilitati sensibil diferite in sens pozitiv fata de pomii netaiati.

Corelat cu aceste aspecte numarul fructelor legate la pomii la care s-au realizat taierile, apare ca fiind mai mare fata de pomii netaiati (tabelul nr. 23) . Explicatia consta in formarea pe lastarii scurtati a mugurilor floriferi cu dezvoltare intarziata, care pot evita intr-o oarecare masura efectul negativ al temperaturilor scazute aparute in primavara.

Astfel la varianta martor M - 0 se constata (graficul nr. 26) faptul ca numarul fructelor legate este mic pentru toate soiurile. Acest fapt demonstreaza ca pomii la care nu s-au realizat taieri in verde, sufera cel mai mult din cauza temperaturilor joase inregistrate. Cel mai mic numar de fructe se inregistreaza pentru aceasta varianta martor la soiul Carmela. Viorica este soiul la care numarul fructelor il depaseste cu putin pe cel al soiului Carmela iar Rares si B 3/52 au un numar de 5 fructe legate.

La varianta de taiere 1/3 pe ultimul loc se situeaza tot Carmela cu 2 fructe legate. Este urmata de Rares cu 3 fructe legate. Prima pozitie este ocupata de Viorica si B 3/52 cu un numar de 8 fructe legate. Aceasta varianta de taiere se recomanda deci sa fie aplicata la cele doua soiuri amintite Viorica si B 3/52.

Pentru scurtarea a 1/2 din lungimea lastarilor rezultate nesatisfacatoare s-au inregistrat la B 3/52. Pozitia intermediara din punct de vedere al numarului de fructe este ocupata de soiul Rares. Cele mai multe fructe au legat in coroana la soiul Viorica (6 fructe) si in special la soiul Carmela (8 fructe).

Varianta de taiere 2/3 se recomanda sa fie aplicata la soiurile Carmela si Rares. Aceasta deoarece la soiurile mentionate au legat 9 fructe la Rares si 12 fructe la Carmela. La soiurile Viorica si B 3/52 nivelul fructelor legate este redus.

Se observa in tabelul nr. 23 o anumita dispunere a fructelor legate in coroana pomilor. Legarea fructelor dispuse la varful coroanelor este redusa in cazul tuturor soiurilor. Numarul fructelor legate la mijlocul coroanelor are cea mai mare pondere, pe cand fructele dispuse la baza pomilor ocupa o pozitie intermediara din punctul de vedere al numarului fructelor legate.

Tabelul nr. 23

Numarul de fructe legate la date de 02005

Soiul

Varianta de taiere

Numarul de fructe legate in functie de pozitia lor in coroana

Numarul total de fructe

Baza

Mijloc

Varf

Carmela

M - 0

1 fruct

1 fruct

0 fructe

2 fructe

1 fruct

1 fruct

0 fructe

2 fructe

2 fructe

3 fructe

3 fructe

8 fructe

6 fructe

4 fructe

2 fructe

12 fructe

Viorica

M - 0

1 fruct

2 fructe

0 fructe

3 fructe

2 fructe

5 fructe

1 fruct

8 fructe

1 fruct

3 fructe

2 fructe

6 fructe

2 fructe

1 fruct

0 fructe

3 fructe

Rares

M - 0

2 fructe

1 fruct

2 fructe

5 fructe

1 fruct

2 fructe

0 fructe

3 fructe

0 fructe

3 fructe

1 fruct

4 fructe

4 fructe

2 fructe

3 fructe

9 fructe

B 3/52

M - 0

3 fructe

2 fructe

0 fructe

5 fructe

6 fructe

2 fructe

0 fructe

8 fructe

1 fruct

1 fruct

0 fructe

2 fructe

1 fruct

2 fructe

1 fruct

4 fructe

Grafic nr. 26 - Numarul de fructe legate in functie de varianta de taiere

Desfasurarea principalelor fenofaze de crestere si fructificare

la soiurile studiate

Fenofazele reprezinta manifestarea insusirilor genetice de crestere si fructificare ale plantelor. Precizarea momentului declansarii fenofazelor de crestere si fructificare si durata lor in timp prezinta o importanta deosebita pentru cunoasterea posibilitatilor de crestere si rodire ale soiurilor de cais in conditiile ecologice existente.

In tabelele si a fost inregistrata evolutia fenofazelor in functie de parcursul calendaristic al acestora.

1. Fenofazele de crestere

Inceputul umflarii mugurilor este prima fenofaza care se exteriorizeaza macroscopic si are loc, in functie de soi si de conditiile climatice ale anului respectiv.

Pentru soiul Carmela umflarea mugurilor a avut loc in data de 5 aprilie pentru anul 2003 si in 18 martie pentru anul 200 La soiul Viorica in anul 2003 umflarea mugurilor a avut loc mai tarziu cu o zi iar in anul 2004, fenofaza a avut loc mai devreme decat la soiul Carmela. La Rares umflarea mugurilor a avut loc in anul 2003 pe data de 4 aprilie iar in anul 2004 pe data de 17 martie. Fata de soiul Rares la B 3/52 se inregistreaza umflarea mugurilor mai tarziu.

Dezmuguritul a avut loc la soiul Carmela in anul 2003 la 4 zile de la umflarea mugurilor. Celelalte soiuri au dezmugurit dupa 6-7 zile de la umflarea mugurilor.

In anul 2004 la Carmela dezmuguritul a avut loc dupa 6 zile de cand mugurii s-au umflat iar la soiurile celelalte dupa o saptamana.

Inceputul cresterii lastarilor, o fenofza importanta pentru cresterea plantelor si un moment critic pentru asigurarea nutritiei acestora, s-a manifestat in prima jumatate a lunii mai, calendaristic intre 9 si 11 mai pentru soiul Carmela, intre 8 si 13 mai la soiul Viorica, intre 10 si 12 mai la Rares si B 3/52.

Cresterile vegetative inceteaza la toate soiurile in intervalul temporar 28 iulie si 4 august.

Tabelul nr. 24

Desfasurarea calendaristica a principalelor fenofaze vegetative in perioada 2003-2004

Soiul

Anul

Inceputul umflarii

mugurilor vegetativi

Inceputul dezmuguritului

mugurilor vegetativi

Inceputul cresterii lastarilor

Sfarsitul cresterii lastarilor

Carmela

Viorica

Rares

B 3/52

Grafic nr. 27 - Desfasurarea principalelor fenofaze vegetative ale soiurilor studiate in anii 2003 si 2004

2. Fenofazele de fructificare:

Infloritul este una dintre cele mai importante fenofaze ale fructificarii, influenta ei asupra productiei de fructe manifestandu-se prin numarul de flori,desfasurarea procesului de fecundare, si numarul fructelor legate.

Pentru anul 2003 la soiul Carmela infloritul s-a produs intre 16 si 20 aprilie, intrarea in parga pe data de 7 iunie iar coacerea fructelor 19 zile mai tarziu. La soiul Viorica infloritul se produce intre 16 si 20 aprilie, intrarea in parga si coacerea pe data de 9 respectiv 26 iunie. La soiurile Rares si B 3/52 infloritul are loc pe 12 aprilie iar coacerea se produce pe 15 iunie la Rares respectiv pe 14 iunie la B 3/52.

In anul 2004 toate procesele se produc o decalare de 4-5 zile dupa cum se observa si in tabelul nr. 2

Tabelul nr. 25

Desfasurarea calendaristica a principalelor fenofaze de fructificare in perioada

Soiul

Anul

Inflorit

Intrarea in parga

Data coacerii

Inceput

Sfarsit

Carmela

Viorica

Rares

B 3/52

Grafic nr. 28 - Desfasurarea principalelor fenofaze de fructificare soiurilor studiate in anii 2003 si 2004

Figura nr. 16 - Soiul Carmela - fructe la intrarea in parga

Figura nr. 17 - Soiul Carmela - pom in perioada de recoltare

Recoltarea, productia si calitatea fructelor

Productia de fructe este unul din parametrii experimentali fata de care se apreciaza toate interventiile tehnologice aplicate in cursul vegetatiei. La cais primele fructe apar in anul 3-4 de la plantare.

In cadrul observatiilor realizate la nivelul celor patru soiuri de cais luate in studiu (Carmela, Viorica, Rares si B 3/52), productia de fructe este urmarita pe parcursul anilor 2003 si 2004, adica in anul trei respectiv patru de la plantare.

Anul 2003 a fost primul an in care pomii au rodit si luand in considerare cantitatea redusa de fructe care s-a obtinut, observatiile au fost realizate in conditiile in care nu s-a efectuat lucrarea de rarire a pomilor.

In anul 2004 spre deosebire de anul 2003 productia de fructe a fost monitorizata din perspectiva aplicarii operatiei de rarire a pomilor. Astfel desi recolta nu a fost comparabila cu cea dintr-un an in care pomii la maturitate inregistreaza un potential optim de productie, totusi cantitatea de fructe obtinuta a permis realizarea lucrarii de rarire a pomilor.

Parametrii studiati in cazul celor doi ani in care s-a urmarit productia au fost :

numarul de fructe existent intr-un pom la momentul optim de recoltare

greutatea medie a unui fruct

productia pe pom

dimensiunile fructelor

Obiectivele anterior prezentate sunt comune pentru analiza productiei in cei doi ani amintiti. In anul 2004 atunci cand s-a realizat raritul fructelor au mai fost luate sub observatie :

greutatea medie a pulpei pentru un kilogram de fructe

greutatea medie a samburilor pentru un kilogram de fructe

Parametrii amintiti au fost obtinuti astfel:

- Numararea fructelor existente intr-un pom la momentul optim de recoltare;

- numararea fructelor aflate intr-un kilogram si apoi impartirea a 1000 g (1 kg) la numarul de fructe obtinut anterior;

- cantarirea fructelor recoltate la nivelul unui pom;

- masurarea efectiva a fructelor cu ajutorul unor instrumente specifice;

- separarea si cantarirea pulpei si samburilor obtinuti dintr-un kilogram de fructe.

1. Parametrii de productie obtinuti in anul 2003

In anul 2003 productia a fost determinata dupa cum se amintea anterior fara ca sa fie realizata operatia de rarire a fructelor. Principalul motiv il constituie productia scazuta care se obtine datorita faptului ca pomii aflati in anul trei de la plantare au o dezvoltare incipienta care nu poate nici sa produca nici sa sustina o cantitate de fructe optima, specifica fiecarui soi in parte.

Dupa cum se observa si in tabelul nr. 26 cantarirea fructelor se realizeaza pentru baza mijlocul si varful pomului. In functie de pozitia acestora se constata faptul ca productia este diferita.

Carmela este soiul la care se inregistreaza a doua productie ca marime dupa Viorica. Soiul are particularitatea faptului de a produce cantitati mari de fructe la varful coroanei, medii in partea de mijloc a acesteia si mai mici la baza coroanei.

Viorica reprezinta soiul la care se intalnesc cele mai ridicate productii de fructe, dispunerea cantitatii de fructe la nivelul coroanei este asemanatoare cu cea de la soiul Carmela.

Rares este un soi care se situeaza pe locul trei din punct de vedere al productiei obtinute (tabelul nr. 26). In graficul nr. 30 se poate observa faptul ca la soiul Rares amplasarea productiei la nivelul coroanei pomului este usor diferita fata de a celorlalte soiuri. Productia cea mai mare se inregistreaza la mijlocul coroanei, productia medie o intalnim la varful pomului iar cea mai redusa cantitate de fructe este situata la baza pomului.

B 3/52 inregistreaza cele mai mici cantitati de fructe pe care le putem obtine in urma recoltarii (tabelul nr. 26). La nivelul coroanei pomului productia este situata in mod asemanator cu productiile de la soiurile Carmela si Viorica adica productia maxima este amplasata la varful coroanei, cea medie la mijlocul acesteia iar la baza coroanei intalnim cantitatea cea mai mica de fructe.

Dimensiunile fructelor coroborate cu greutatea medie a unui fruct sunt parametrii care alcatuiesc ceea ce putem numi generic marimea fructelor. De acest fapt depinde de altfel si capacitatea de productie a unui soi. Se observa faptul ca si marimea fructelor coincide cu ordinea in care se inregistreaza productiile. Pe primul loc se situeaza Viorica, soiul cu cele mai mari fructe fiind urmata de Carmela, Rares si B 3/52.

Greutatea medie a unui fruct este un parametru care se obtine prin cantarirea unui kilogram de fructe si apoi numararea fructelor cuprinse in cantitatea care a fost cantarita. Cele 1000 g (1 kg) se impart in final la numarul fructelor obtinute anterior.

Dimensiunile fructelor reprezinta o sintagma care face referire la trei parametrii importanti: inaltimea fructului, diametrul mic al fructului masurat si diametrul mare

al acestuia. Acesti trei parametrii prezentati unitar pot sa determine o forma a fructelor care sa fie specifica fiecarui soi in parte.

La soiurile Carmela si Rares forma fructelor este sferic alungita datorita faptului ca lungimea are valori vizibil mai mari fata de diametrul mic si diametrul mare ale caror dimensiuni sunt apropiate.

Fructele soiurilor Viorica si B 3/52 au o forma sferica usor turtita pe flancuri fapt demonstrat si de lungimea fructului apropiata ca dimensiuni de diametrul mare si de cel mic.

Diferentele intre productia de fructe obtinuta pentru fiecare soi in parte se amplifica puternic in momentul in care recolta este evaluata pentru un hectar.

Carmela reprezinta soiul la care productia ocupa din punct de vedere cantitativ locul al doilea dupa soiul Viorica. Organoleptic insa, Carmela este soiul care ofera cele mai mari satisfactii. Soiul are fructele de dimensiuni mari, oferind productii medii la hectar de 6000 de kilograme la hectar.

Viorica este soiul care poate sa ofere de la inceput productii ridicate in conditiile obtinerii unor fructe de dimensiuni mari si calitative din punct de vedere organoleptic. Astfel productia medie pentru un hectar in cazul soiului Viorica este de 7375 kilograme.

Rares, soi cu fructe mici are o productie de mai mica decat jumatatea productiei obtinute de la soiul Viorica. Astfel recolta la soiul Rares este de 3375 de kilograme pentru un hectar.

Cea mai redusa productie se inregistreaza la soiul B 3/52, soi care este hibrid si ale carui fructe au cele mai reduse dimensiuni dintre toate soiurile luate in studiu. In concluzie la nivelul lui B 3/52 avem o productie de 3000 de litri la hectar.

Productia medie de fructe la hectar se determina prin realizarea produsului matematic intre numarul de pomi la hectar si productia obtinuta la fiecare pom.

Figura nr. 18 - Fructe recoltate la soiul Viorica


Figura nr. 19 - Fructe recoltate la soiul Rares

Figura nr. 20 - fructe recoltate la soiul Carmela

Tabelul nr. 26

Rezultatele de productie obtinute la soiurile studiate (2003)

Soiul

Data

recoltarii

Pozitie

fruct

Greutate

medie / fruct

Dimensiuni fructe

Productie

Productie pe pom

Productie medie la ha

H

D

d

Carmela

Baza

98 g

58 mm

56 mm

55 mm

2,5 kg

9,6 kg

6000 kg/ha

Mijloc

105 g

59 mm

57 mm

54 mm

3,1 kg

Varf

110 g

61 mm

59 mm

56 mm

4 kg

Viorica

Baza

115 g

49 mm

47 mm

45 mm

3 kg

11,8 kg

7375 kg/ha

Mijloc

118 g

52 mm

49 mm

47 mm

3,8 kg

Varf

125 g

55 mm

51 mm

46 mm

4,5 kg

Rares

Baza

60 g

46 mm

43 mm

41 mm

1,2 kg

5,4 kg

3375 kg/ha

Mijloc

65 g

52 mm

49 mm

44 mm

2,2 kg

Varf

62 g

48 mm

42 mm

42 mm

2 kg

B 3/52

Baza

60 g

45 mm

43 mm

38 mm

1 kg

4,8 kg

3000 kg/ha

Mijloc

61 g

46 mm

41 mm

39 mm

1,8 kg

Varf

63 g

47 mm

43 mm

40 mm

2 kg

Figura nr. 21 - Masurarea lungimii fructului la soiul Carmela

Figura nr. 22 - Masurarea diametrului mic al fructului la soiul Carmela

Grafic nr. 29 - Greutatea fructelor in functie de pozitia lor in coroana

Grafic nr. 30 - Productia pe pom in functie de pozitia fructelor in coroana (2003)

2. Parametrii de productie obtinuti in anul 2004

Productia de fructe obtinuta in anul 2004 este diferita din punct de vedere cantitativ fata de cea inregistrata in anul anterior. Aceasta este urmarea faptului ca pomii se afla deja la un nivel mai ridicat al cresterilor vegetative.

In cadrul evaluarii productiei pentru anul 2004 trebuiesc luate in considerare cateva elemente importante. Doua astfel de elemente, esentiale in evaluarea productiei sunt reprezentate de raritul fructelor si de caderea fiziologica.

Observatiile care se realizeaza asupra numarului de fructe sunt reprezentate efectiv de numaratul fructelor. Acesta este facut in momentele cheie: la legarea fructelor, dupa rarit, in momentul caderii fiziologice si la recoltat.

Rarirea fructelor este o operatie necesara care insa nu a putut fi realizata in anul trei de la plantare deoarece productia era oricum redusa. La nivelul anului patru productia a crescut fata de anul anterior. Realizarea efectiva a raritului in plantatiile de cais are ca si in cazul altor specii pomicole rolul de a obtine productii mari si de calitate. Mecanismul este acela al reducerii numarului de fructe pe pom cu scopul ca fructele ramase sa ajunga la parametrii optimi de dezvoltare.

Prin rarit se indeparteaza fructele gemene, fructele bolnave, cele slab dezvoltate, fructe care prezinta rani datorate fenomenului de grindina sau de daunatori. Procesul de rarire se poate realiza fie manual fie cu ajutorul produselor chimice. In cazul de fata operatia s-a realizat manual.

Deci evolutia numarului de fructe de la nivelul fiecarui soi este dependenta de operatia de rarire dar in primul rand de caderea fiziologica a fructelor.

In cadrul observatiilor facute la soiurile studiate, din punct de vedere al evolutiei numarului de fructe s-a realizat un studiu comparativ cu privire la eficienta economica a operatiei de rarit.

Astfel a fost urmarit in cadrul fiecarui soi, traseul evolutiv al numarului de fructe din perspectiva unui pom nerarit (martor) si din cea a unui pom rarit. Etapele realizarii acestor observatii impreuna cu datele specifice momentelor in care a avut loc numaratul fructelor se regasesc in tabelul nr. 27.

Tabelul nr. 27

Datele corespunzatoare fiecarei etape la care are loc numaratul fructelor

Soiul

Legarea

fructelor

Rarit

Caderea

fiziologica

Recoltat

Carmela

Viorica

Rares

B 3/52

Putem vorbi in continuare despre diferentele existente in cadrul fiecarui soi (diferente exprimate procentual), privite din punct de vedere al aplicarii sau nu, a operatiei de rarit. Esential este procesul de cadere fiziologica. Astfel daca in cadrul procesului de cadere fiziologica are loc eliminarea de pe pom a unei cantitati de fructe asemanatoare cu o cantitate de fructe eliminata la rarit, atunci nu mai este necesar procesul de rarire a fructelor.

Importanta acestui fapt consta in eficienta lui economica, deoarece lucrarea de rarit implica un consum mare de energie sau de forta de munca, consum ce determina cresterea cheltuielilor de productie. Deci daca se elimina lucrarea de rarit la un soi acesta devine mai eficient din punct de vedere economic.

La soiurile studiate putem aprecia prin intermediul procentelor daca este sau nu necesara lucrarea de rarit (tabelul nr. 28).

Carmela, un soi cu fructe mari, inregistreaza o diferenta de doar 2 % intre numarul fructelor aflate in momentul recoltarii pe un pom rarit si cele aflate pe un pom la care nu s-a efectuat rarirea dar la care caderea fiziologica a fructelor este semnificativa.

Viorica este un soi la care diferenta dintre un pom nerarit si unul rarit este de 16 %. Cele 16 % pot determina aplicarea lucrarii de rarit numai la pomii de la care se doreste obtinerea de fructe de o calitate deosebita care sa mearga la export. Fructele obtinute in situatia cand nu se realizeaza raritul sunt de o calitate buna.

Rares reprezinta soiul la care se inregistreaza cea mai mare diferenta intre productiile obtinute pe un pom rarit si cele de pe un pom nerarit. Astfel avand in vedere faptul ca soiul are oricum fructe de dimensiuni reduse, daca nu se efectueaza deloc raritul productia va fi slaba din punct de vedere calitativ.

B 3/52 este soiul la care diferenta intre numarul fructelor de pe pomii rariti si cele de pe pomii nerariti este de 27 %. La acest procent se recomanda de asemenea executarea lucrarii de rarit.

In concluzie Carmela este un soi cu o eficienta economica buna deoarece scad cheltuielile de productie prin eliminarea operatiei de rarit. Viorica reprezinta soiul la care raritul fructelor este optional in functie de destinatia fructelor, eficienta economica este buna si la acest soi. Rares si B 3/52 sunt soiuri care au fructe de dimensiuni reduse (comparativ cu Viorica si Carmela) fapt care implica efectuarea obligatorie a lucrarii de rarit.

Productia in anul 2004 a fost observata si din punct de vedere al parametrilor:

greutatea medie a fructelor

productia pe pom (baza, mijloc, varf)

dimensiuni fruct (inaltime = H; diametrul mare = D; diametrul mic = d)

cantitatea de sambure si pulpa pentru 1 kg de fructe

aderenta samburelui la pulpa.

Tabelul nr. 28

Diferente (ale numarului de fructe obtinut la recoltare) intre pomii nerariti si cei rariti

Soiul

Varianta

Nr. initial

de fructe

Nr. fructe dupa rarit

(la pomii rariti)

Nr. fructe dupa

caderea fiziologica

Nr. fructe

la recoltat

*Nr. fructe la recoltat fata de nr. initial de fructe (%)

Diferenta intre

variante (%) pt.

Carmela

Pom nerarit

Pom rarit

Viorica

Pom nerarit

Pom rarit

Rares

Pom nerarit

Pom rarit

B 3/52

Pom nerarit

Pom rarit

In anul 2004 productia se obtine in urma aplicarii operatiei de rarire a fructelor, dupa cum s-a prezentat anterior. Se observa faptul ca in acest an productia obtinuta a crescut din punct de vedere cantitativ. Cresterile sunt estimate la aproximativ 2/3 din productia obtinuta in anul 2003 (tabelul 29) .

Dispunerea productiei in cadrul coroanei pomilor este neschimbata in sensul ca ponderea cea mai mare se obtine la varful coroanei, o productie medie se inregistreaza la mijlocul pomului iar la baza coroanei observam ca avem cantitatea cea mai mica de fructe. Explicatia acestui fenomen consta in iluminarea coroanei pomilor. Astfel partea bazala a coroanei este cea mai slab luminata si de aceea aici se afla in momentul recoltarii cele mai reduse cantitati de fructe. Partea mediana a coroanei primeste o cantitate de energie moderata iar varful coroanei este cel mai luminat fapt pentru care aici se inregistreaza si cea mai mare productie de fructe.

In mod concret soiul Carmela este cel cu a doua productie ca volum. Insa faptul ca soiul Carmela este unul la care nu trebuie sa se mai efectueze operatia de rarit si cantitatea de pulpa este vizibil cea mai mare in raport cu samburele (962 g / 38 g), confera soiului Carmela un statut optim din punct de vedere economic.

Viorica este soiul cu cel mai mare volum al productiei. In cazul lui operatia de rarit este necesara doar pentru fructele care trebuie sa aiba o calitate deosebita (export).Pentru comercializarea pe plan intern nu trebuie realizat raritul deoarece pomul isi regleaza suficient de bine productia prin caderea fiziologica. Dupa cum se observa si in tabelul nr. 29 din punct de vedere al raportului pulpa / sambure soiul Viorica ocupa locul al doilea dupa Carmela. La un kilogram de fructe avem 940 g de pulpa si 60 g de samburi. Avand in vedere toate aceste aspecte putem considera ca Viorica se situeaza si din punct de vedere al eficientei economice dupa Carmela.

Rares este un soi la care trebuie aplicata obligatoriu lucrarea de rarit. Aceasta obligativitate survine in urma faptului ca la caderea fiziologica fructele care cad nu sunt suficiente pentru a asigura reglarea unei productii optime din punct de vedere calitativ si cantitativ. Soiul respectiv produce oricum fructe mici iar daca nu se efectueaza deloc raritul fructelor recolta va fi improprie comercializarii. Din punct de vedere al proportiei dintre pulpa si sambure Rares inregistreaza al treilea raport favorabil pulpei (930 g pulpa / 70 g sambure). Deci soiul se claseaza pe locul trei din perspectiva eficientei economice.

B 3/52 este soiul la care este necesara lucrarea de rarit,si unde se inregistreaza cel mai deficitar raport intre pulpa si sambure (890 g pulpa / 110 g sambure). Ca urmare a acestor aspecte dar si datorita dimensiunii fructelor care sunt cele mai reduse, B 3/52 este situat pe ultimul loc al eficientei economice.

Productia medie la hectar creste in cazul anului 2004 fata de anul precedent, pastrandu-se insa diferentele de productie intre soiuri.

Tabelul nr. 29

Rezultatele de productie obtinute la soiurile studiate (2004)

Soiul

Data

recoltarii

Pozitie

fruct

Greutate

medie / fruct

Dimensiuni fructe

Productie

Productie pe pom

Productie medie la ha

Cantitate / kg fructe

H

D

d

pulpa

sambure

Carmela

Baza

99 g

59 mm

50 mm

52 mm

3,75 kg

14,2 kg

8875 kg / ha

962 g

38 g

Mijloc

106 g

62 mm

52 mm

52 mm

5 kg

Varf

111 g

64 mm

54 mm

59 mm

5,45 kg

Viorica

Baza

117 g

52 mm

51 mm

48 mm

4,9 kg

17,5 kg

10937,5 kg / ha

940 g

60 g

Mijloc

118 g

54 mm

51 mm

47 mm

5,8 kg

Varf

126 g

55 mm

51 mm

46 mm

6,8 kg

Rares

Baza

62 g

51 mm

44 mm

40 mm

2,4 kg

9,8 kg

6125 kg / ha

930 g

70 g

Mijloc

64 g

52 mm

45 mm

40 mm

3,2 kg

Varf

65 g

54 mm

51 mm

47 mm

3,8 kg

B 3/52

Baza

61 g

43 mm

40 mm

37 mm

2 kg

8,9 kg

5562,5 kg / ha

890 g

110 g

Mijloc

62 g

44 mm

42 mm

41 mm

3 kg

Varf

64 g

46 mm

41 mm

39 mm

3,9 kg

Grafic nr. 31 - Diferente (ale numarului de fructe obtinut la recoltare) intre pomii nerariti si cei rariti

Grafic nr. 32 - Pozitia pe pom in functie de pozitia fructelor in coroana

Figura nr. 23 - Fructe cazute fiziologic la soiul Carmela

Figura nr. 24 - Sambure neaderent la soiul Rares

3. Indicele de productivitate

Reprezinta un parametru care se calculeaza utilizand in formula sectiunea trunchiului. Indicele de productivitate se calculeaza prin raportul dintre cantitatea de fructe obtinuta pe pom si suprafata sectiunii trunchiului (tabelul nr. 30) .

Suprafata sectiunii trunchiului se calculeaza cu ajutorul formulelor matematice de la nivelul cercului.

Carmela este soiul la care se inregistreaza a doua valoare a indicelui de productivitate (1,97 kg / cm 2).

Viorica reprezinta soiul cu cel mai mare indice de productivitate (2,6 kg / cm 2)

Rares se situeaza pe al treilea loc din perspectiva indicelui de productivitate (2,45 kg / cm 2)

B 3/52, din punctul de vedere al indicelui de productivitate este situat pe ultimul loc (1,35 kg / cm 2).

Indicele de productie:

Se calculeaza prin raportarea volumului coroanei (calculata prin formula Sarger) la productia obtinuta in cazul fiecarui pom.

In ordinea valorilor indicelui de productie clasamentul soiurilor este: Viorica, Carmela, Rares si B 3/52.

Tabelul nr. 30

Indicele de productivitate si cel de productie la soiurile studiate

Soiul

Indicele de productivitate

Indicele de productie

Carmela

1,97 kg / cm 2

2,69 kg / m 3

Viorica

2,6 kg / cm 2

5,44 kg / m 3

Rares

1,55 kg / cm 2

2,45 kg / m 3

B 3/52

1,35 kg / cm 2

2,09 kg / m 3

Comportarea soiurilor la atacul agentilor patogeni

Productii mari si de calitate se pot obtine numai la pomii care au o stare de sanatate buna. Caisul, ca si majoritatea speciilor pomicole este atacat de numeroase boli si o serie de daunatori care, prin intensitatea atacului pot pune in pericol viata pomului. Cultura moderna a caisului dispune de metode rapide de prevenire si combatere a bolilor actionandu - se in principal prin metode preventive dar si curative.

Fata de atacul principalilor agenti patogeni ai caisului au fost facute observatii la soiurile luate in studiu in conditii de infectii naturale si aplicare a tratamentelor la avertizare.

Observatiile s-au efectuat la nivelul organelor vegetative ale pomilor (frunze, flori, lastari, ramuri si fructe) in fazele de manifestare pregnanta a atacului.

Fata de atacul ciupercii Monilinia laxa, ciuperca ce produce monilioza florilorsi lastarilor, soiul Carmela are o sensibilitate care se manifesta printr-un grad de atac de 11 %.Soiul Viorica Sufera un grad al atacului de 14 %. Soiurile Rares si B 3/52 sunt rezistente, la atacul de Monilinia laxa.

In cazul ciupercii Stigmina Carpophilla care produce ciuruirea frunzelor, fructelor si lastarilor, soiul Carmela este cel mai afectat cu un grad al atacului de 3 %. Viorica este alaturi de B 3/52 soiul care prezinta un grad inexistent al atacului. Rares este soiul care sufera un grad al atacului de 1%.

Toate soiurile sunt imune la atacul virozelor.

Tabelul nr. 31

Comportarea la principalele boli caracteristice caisului a soiurilor luate in studiu

Nr.

crt.

Soiul

Monilinia laxa

G. A. %

Stigmina carpophilla

G. A. %

Viroze

G. A. %

Carmela

Viorica

Rares

B 3/52

7. Concluzii si recomandari

7.1. Concluzii generale

Caracterizat printr-un potential mare de productie inca din anul 3-4 de la plantare, caisul care nu primeste taieri de intretinere se epuizeaza repede datorita productiilor mari. Efectuarea taierilor moderate si cu regularitate, ofera pomilor aflati in cultura sansa de a obtine productii mari in concordanta cu desfasurarea proceselor fiziologice si biologice.

Imediat dupa definirea formei de coroana, este necesar sa se efectueze taieri de intretinere datorita alungirii si ramificarii continue a ramurilor din coroana.

In dorinta de a pastra rodul cat mai aproape in coroana si a asigura garnisirea ramurilor de schelet, s-a considerat a fi necesara aplicarea taierilor nu numai in perioada de repaus dar si in cursul vegetatiei. Aceasta tehnica a avut la baza caracteristica biologica a caisului de a avea doua sau chiar trei valuri de crestere intr-un an de vegetatie.

Pe langa rolul in formarea si garnisirea coroanelor, aceasta interventie efectuata in timpul vegetatiei s-a dovedit a fi importanta si pentru pastrarea rodului. Lastarii anticipati formati in urma scurtarilor prezinta muguri de rod cu o dezvoltare intarziata, muguri care ajung sa infloreasca mai tarziu in timpul primaverii si astfel sa evite, intr-o oarecare masura, variatiile de temperatura de la inceputul primaverii.

Avand in vedere aceste caracteristici, s-a impus necesitatea aplicarii unor taieri in verde pentru a urmari efectul acestora asupra dezvoltarii pomilor si protejarii recoltei.

Astfel, pentru a recapitula, taierile in verde au a constat in alegerea la fiecare pom a cate trei variante in cadrul carora are loc scurtarea lastarilor anuali si a doua variante martor pentru care nu se efectueaza scurtarea propriu zisa de lastari anuali. Comune variantelor respective (in afara variantei M 0) sunt taierile de decupare a lastarilor din interiorului coroanei in vederea luminarii acestuia si limitarii coroanei pomului spre interval.

Varianta 1/3: implica scurtarea unei treimi din lungimea lastarilor sus amintiti.

Varianta 1/2: presupune taierea unei jumatati din lastarii anuali ai unui pom luat in studiu.

Varianta 2/3: se refera la scurtarea severa a doua treimi din lastari.

Cele doua variante martor presupun fiecare:

Varianta M - 0 (martor initial): nu implica nici o modalitate de taiere.

Varianta M - 1 (martor primar): presupune efectuarea de taieri comune.

Fiecare varianta de taiere luata in considerare a influentat in mod diferit soiurile de cais studiate. Reactia acestora la scurtarea lastarilor anuali a fost urmarita din punct de vedere evolutiv atat la nivelul cresterilor vegetative cat si la nivelul diferentierii mugurilor de rod, a viabilitatii si infloririi lor si nu in cele din urma a legarii fructelor.

In cadrul studiului efectuat au fost facute cercetari si asupra fenofazelor

de crestere si fructificare concretizate prin urmarirea dinamicii cresterii lastarilor si analizarea productiilor de fructe obtinute la fiecare soi.

Concluzii privitoare la fiecare soi studiat

Carmela reprezinta soiul la care cercetarile efectuate au aratat faptul ca, in comparatie cu celelalte soiuri, raspunde cel mai bine din punctul de vedere al obiectivelor luate in considerare (mentionate in capitolul 5).

In primul in cazul taierilor

dcdfgvdhhfn

Floare de cais obtinuta in conditii de laborator - detaliu

Polenizare la cais

PLANSA 2

Fructe de Carmela in perioada coacerii

Soiul Rares - sambure neaderent

PLANSA 3

Masurarea lastarilor in livada

Masurarea lastarilor in livada

Prezentare comparativa : Rares - B 3/52

PLANSA 4





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.