Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura » pomicultura
"Ciupirea" tulpinii marului

"Ciupirea" tulpinii marului


Apple stem pitting virus ASPV - "Ciupirea" tulpinii marului, Foveavirus, Flexiviridae, sinonime Apple spy 227 epinasty and decline virus, Hawthorn (Crataegus) ring pattern mosaic virus, Pear necrotic spot virus, Pear stony pit virus, Pear vein yellows virus, Virginia Crab decline (Pop, 2009, TVV, III, 320). Boala apple stem pitting a fost descrisa prima data la Malus sylvestris, in S.U.A., de Smith (1954, Proc. Ann. Soc. Hort. Sci. 63, 101), Virginia Crab decline de Welsh si Nyland (1965, Can. J. Pl. Sci. 45, 443) in Canada, apple spy 227 epinasty and decline de Gardner s.a. (1946, Proc. Amer. Soc. hort. Sci., 48), pear vein yellows and red mottle in Anglia, de Posnette (1963, Com. Commonw, Bur. Hort. Plantation Crops 30, 93), pear American stony pit de Kienholz (1939, Phytopathology 29, 260), pear European stony pit de Kristensen (1963, Tech. Com. Commonw Bur. Hort. Plantation Crops 30, 97), iar quince sooty ringspot, in Anglia, de Posnette (1957, J. Hort. Sci. 32, 53). ASPV fiind latent in soiurile comerciale de mar este raspandit peste tot in lume la speciile semintoase, gasindu-se frecvent in combinatie cu Apple chlorotic leaf spot virus si Apple stem grooving virus. Freacventa pomilor infectati este adesea foarte mare atat la mar cat si la par si gutui. Astfel, in Italia, la unele soiuri de mar, incidenta bolii fiind de 32-48 % iar, la un sortiment de soiuri de par, de 87 % (Canova, 1984, Inform. Fitopathol. Boala are influenta negativa insemnata asupra soiurilor de mar sensibile sau tolerante altoite pe portaltoi sensibili. Îngalbenirea nervurilor parului este, de asemenea, frecventa in America, in unele plantatii comerciale cu soiurile d'Anjou si Bartlett, atacul fiind de 86 si respectiv 66 % (Fridlund, 1973). În tara noastra, puternic atacate de aceasta boala s-au dovedit soiurile Cure si Abatele Fetel (Pop s.a., 1969, Ann. I.C.P.P. 32), iar in experientele efectuate de Minoiu (1973), proportia pomilor infectati din mai multe soiuri cercetate a fost de 36 %. Bolile apple stem pitting si pear vein yellows reduc cresterea si diametru pomilor infectati cu 40 respectiv 15 %, iar in Anglia, productia la 4 soiuri de par infectate a fost micsorata cu 30 % (Cropley si Posnette, 1973, Ann. appl. Biol. 73, 39). ASPV infecteaza in natura marul (Malus sylvestris), M. sieboldii, M. sieboldii var. arborescens, parul (Pyrus communis) Crataegus spp. si Sorbus mitchelli. Soiurile comerciale de mar (M. sylvestris) infectate manifesta simptome de declin la altoirea lor pe portaltoi sensibili, cum sunt Virginia Crab si M. sieboldii. La  M. sieboldii, virusul produce distrugerea pomilor si necroze interne in scoarta, la M. sieboldii var. arborescens epinastia frunzelor si necroze interne in scoarta, la Pyrus communis ingalbenirea nervurilor, la Crataegus spp. si Sorbus mitchelli infectiile sunt latente, iar M. platycarpa reactioneaza prin piticire evidenta. ASPV este latent la soiurile de mar cultivate (Malus domestica), manifestandu-se insa evident la cele de tipul Crab (Virginia Crab, Hyslop Crab, Beauty Crab, Florence Crab, Kola Crab). Simptomele sunt moderat de severe in anul al doilea de la inoculare si foarte grave in anul trei. Ele constau in aparitia unor depresiuni lineare inguste, de adancimi si lungimi diferite, la suprafata cilindrului lemnos, devenind evidente dupa inlaturarea scoartei. În xilem aceste adancituri sunt umplute cu excrescente sau protuberante lipsite de necroze ale floemului, care se observa pe partea interna a cilindrului floemic. La inceput, adanciturile din xilem sunt putine, mici si situate mai ales la baza tulpinii. Mai tarziu, ele devin numeroase, de dimensiuni mai mari si cuprind toata tulpina. Pomii grav afectati sunt mai putin vigurosi decat cei sanatosi, dar nu manifesta simptome de declin. Fructele sunt mai turtite decat normal si prezinta depresiuni caracteristice, care se extind de la calex spre codita. ASPV are efect letal asupra portaltoiului Spy 227 (Welsh si Uyemoto, 1980). Pomii de Spy 227, inoculati prin altoire, manifesta, la inceput, clorozarea si epinastia frunzelor. Mai tarziu, are loc distrugerea lastarilor incepand de la varf, in lungul lastarilor si tulpinii apar crapaturi longitudinale care evolueaza in necroze, in cazuri grave, pomii fiind total distrusi, in decurs de 2 ani de la inoculare. În sectiunile efectuate prin scoarta, se observa hipertrofierea celulelor parenchimatice si a celulelor razelor medulare, necroze ale floemului si deformarea nucleului. Pomii tineri de par (Pyrus commis) infectati in pepiniera au talia mai redusa si frunzisul in general mai deschis la culoare. La sfarsitul lunii iunie sau inceputul lunii iulie, in lungul nervurilor fine de ordinul 3 si 4, apar decolorari verzi-deschis sau galbene-verzui. În cazul unor forme mai grave, tesuturile clorozate devin mai tarziu rosietice. La unele soiuri, simptomele caracteristice se observa la sfarsitul lunii iulie-inceputul lunii august, sub forma unor pete galbene-verzui, ce cuprind anumite portiuni ale nervurilor laterale. Mai tarziu, acestea apar pe nervurile de pe toata suprafata limbului, se necrozeaza si devin de culoare stacojie. Spre deosebire de mozaicul inelar al parului, simptomele ingalbenirii nervurilor parului sunt mai evidente pe frunzele de la varfurile lastarilor decat pe cele de la baza acestora. Intensitatea si aspectul simptomelor variaza in functie de soi si tulpina virusului. Astfel, Fridlund (1976), inoculand cu aceaiasi izolata, in conditii de sera, 85 de soiuri de par si specii de Pyrus a costatat ca unele (Nouveau Poiteau, Doyene de Comice, Passe Crassane, Passe Crassane Rouge s.a.) reactioneaza prin ingalbenirea nervurilor si patare necrotica-rosietica iar altele numai prin clorozarea sau ingalbeniea nervurilor. Dupa Kegler, G. si Kegler, H. (1980), sensibile la agentul patogen al ingalbenrii nervurilor parului sunt soiurile Alexander Lucas, Boscs Flaschenbirne, Beurre Hardy, Nordhäuser Winterforelle si Wiliams Christ iar putin sensibil sau tolerant este soiul Köstliche von Charneau. Dupa unii autori, virusul produce si pietrificarea perelor. Prin inoculare de suc, virusul a fost transmis la Celosia cristata, Chenopodium murale, C. quinoa (unele tulpini), Cucumis sativus, Gomphrena globosa, Nicotiana occidentalis, Physalis floridana (unele tulpini), Sesamum indicum si Tetragonia expansa. Inoculate mecanic, plantele de Nicotiana occidentalis subs. oblonga reactioneaza prin leziuni locale necrotice, iar cele de N.occidentalis 37 B prin ingalbenirea nervurilor si necroze foliare. Inoculat prin grefare de scoarta sau altoire, virusul produce ciupirea tulpinii la M. sylvestris soiul Virginia Crab, epinastia frunzelor si declin la M. sylvestris soiul Spy 227, epinastia frunzelor la M. sylvestris soiurile Radiant si Sparker, pete foliare necrotice, necroze in interiorul scoartei si distrugerea plantelor la M. sieboldii MO 65, pete foliare necrotice la Pyrus communis soiul Nouveau Poiteau si pete foliare clorotice si epinastia frunzelor la Pyronia veitchii (Koganezawa, 1992, In: Viruses of Plants p.108. Eds A.A. Brunt s.a., 1997). Virionii se gasesc in citoplasma celulelor infectate din toate partile plantelor, virusul producand desorganizarea cloroplastelor, in absenta incluziunilor celulare (Koganezawa si Yanase, 1990). În celulele mezofilului plantelor de Nicotiana occidentalis infectate cu pear vein yellows virus s-au gasit agregate mari (masive) de particule virale sectionate transversal (Pilotti s.a., 1995). Experimental, virusul poate fi transmis prin inoculare de suc, grefare de scoarta si altoire, iar in natura se raspandeste prin multiplicarea materialului saditor infectat. Sucul foliar contine putini virioni, inactivarea termica are loc la 55-60C, longevitatea in vitro este de 8-24 ore, iar dilutia limita 10-2-10-3. Virionii sunt filamentosi, flexuosi, avand o lungime normala clara, de 800 nm, grosimea de 12-15 nm, canalul axial obscur si structura helicoidala obscura. Genomul consta din ARN monocatenar, linear, unipartit (Koganezawa si Yanase, 1990), format din 9306 nt, iar virionii contin o singura proteina capsidala. Virusul fiind mult raspandit, frecvent in stare latenta, cu influenta insemnata asupra procentului prinderii la altoire, cresterii si productiei si transmitandu-se, practic, numai prin inmultirea materialului vegetal bolnav, este necesar ca intregul material folosit la altoire, precum si la obtinerea portaltoilor si intermediarilor sa provina de la plante mama care au dat rezultate negative la testarea lor pe soiurile indicatoare prin metodele recomandate. Obtinerea de clone sanatoase din soiurile total infectate este posibila, prin mentinerea pomilor tineri infectati, timp de 3 saptamani, la 36C, urmata de altoirea varfurilor pe portaltoi sanatosi. Mai recent, Klerks s.a. (2001) au elaborat un nou sistem de diagnosticare (AmpliDet RNA) a lui ASPV care permite detectarea rapida a virusului in pomii infectati in tot cursul anului. De asemenea, s-a elaborat procedeul Multiplex-RT-PCR-ELISA care permite detectarea simultana a virusurilor apple chlorotic leaf spot, apple stem growing, apple stem pitting si apple mosaic (Wenzel s.a., 2002 a, J. Virological Methods 99, 81; b, Mitt. Biol. Bundesnst. Land. Forstwirtsch.







Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.