Prun viroze - Varsatul prunului

Prun- viroze

1.Varsatul prunului (Plum pox, sharka)

Criptograma : R/1 ; 3,5/2,5 ; E/E ; S/Ap

Varsatul prunului este cea mai periculoasa viroza la prun, mirobolan, cais si piersic. Pomii atacati produc putin, fructele cad in masa inainte de maturare cu 2-3 saptamani. Boala a fost semnalata in Romania din anul 1922, fiind prezenta astazi in intreaga Europa.

Simptome. Varsatul se cunoaste dupa simptomele produse pe frunze, fructe si samburi. Gradul de manifestare a simptomelor variaza in functie de sensibilitatea soiurilor, varsta pomilor si timpul din perioada de vegetatie. La pomii infectati, pe frunze apar pete inelare clorotice sau benzi, fara margini bine delimitate, insotite uneori si de ingalbenirea tesuturilor pe nervuri. Petele au culoarea verde galbuie la inceput, apoi la unele soiuri devin galbene ca lamaia, la altele au reflexe aramii, iar la sfarsitul verii conturul petelor se antocianezeaza puternic devenind rosiatic. La soiul Borsumer se constata ingalbenirea nervurilor frunzelor, epinastie si necroza. Simptomele de varsat sunt mai evidente la toate soiurile in pepiniera decat in livada si se manifesta intens in lunile mai-iunie, apoi treptat slabesc din intensitate, iar la unele se mascheaza total in timpul verii. Simptome virotice foarte evidente pe frunze au manifestat soiurile : Tuleu dulce, Tuleu gras, Vanat de Italia, Vanat romanesc, Oneida, Blue free, Albatros, Red Glow, Baligos, President, Renclod verde, Renclod Oullins, Rosior varatic, Washington, Columbia, Iskra.

Importanta deosebita prezinta simptomele virotice pe fructe. La soiurile sensibile se constata aparitia de inele si benzi de culoare mai inchisa pe pielita, adancite in pulpa. Sub pielita pulpa este necrozata, cu gome si are gust amar. Pulpa se necrozeaza pana la sambure.

Simptomele apar pe fructele verzi in crestere si devin foarte evidente la parga. La soiurile foarte sensibile fructele sunt puternic deformate si cad inainte de recoltare cu 1-3 saptamani, in proportie de 75-94%, in timp ce la pomii sanatosi, in aceeasi perioada, se constata cadere de 13-16%. Fructele atacate au dimensiuni mai reduse cu circa 14%, greutatea mai redusa cu circa 30%, iar continutul in zahar mai redus cu 0,63% pana la 2,33%.

In grupa soiurilor foarte sensibile sunt incluse urmatoarele : Vanat de Italia, Vanat romanesc, Dollaner, de Bosnia, Pozegaca, de Kiustendil, Wilhelmina Spath, Renclod Diaphane, Tuleu dulce.

La soiurile tolerante fata de varsat, fructele prezinta adesea inele de culoare mai inchisa numai pe pielita, fara sa afecteze pulpa, dar la alte soiuri nu se constata nici o modificare. Fructele cad in proportie neglijabila, uneori e constata o maturare mai timpurie a lor cu cateva zile pana la o saptamana.

Rezistenta prunului la virusul varsatul prunului este determinata de factori genetici, fiind insa influentata si de o serie de factori secundari. Astfel, soiurile timpurii, cu fructe de culoare galbena sau verde, de forma sferica, sunt rezistente, iar cele tardive, sunt de regula sensibile.

Dupa insusirile biochimice, se constata ca soiurile infectate, cu activitate enzimatica apropiata de martor, sunt rezistente, iar cele cu activitate foarte intensa in prezenta virusurilor sunt sensibile.

Dupa ultrastructura celulara a frunzelor se constata ca soiurile rezistente au cloroplastii cu un bogat continut in platoglobuli si grane, iar in citoplasma abunda mitocondriile.

Reactia soiurilor poate fi modificata in anumite limite, datorita factorilor de variabilitate din natura si a factorilor tehnologici practicati de om in bioecosistem. Dintre acesti factor se pot cita variabilitatea clonelor in cadrul soiului, densitatea si felul vectorilor din plantatie, marimea sursei de infectie (presiunea de infectie), prezenta tulpinilor virale cu grade diferite de patogenitate, interferenta dintre plum pox cu diversi antagonisti, varsta pomilor,varsta infectiei, portaltoiul, marimea biomasei solului.

Patogenul. Varsatul prunului este produs de Prunus virus 7 Christoff (sin.Annulus pruni Christ.) si apartine grupei potyvirus, al carui reprezentat este virusul Y al cartofului. Virusul este constituit din acid ribonucleic cu o singura spirala de nucleotide. Particulele virale se prezinta sub forma alungita, flexuoasa, cu lungimea de 750 nm si diamtru 15 nm.

Virusul infecteaza plantele vasculare si se transmite pe cale naturala prin afide in mod nepersistent.

Temperatura de inactivare a virusului este de circa 55⁰C, dilutia maxima este de 10-3, iar longevitatea in suc « in vitro » este de 35 ore la temperatura de 20⁰C si de5-7 zile la temperatura de 4⁰C.

Virusul se transmite mecanic prin altoire, butasire, grefare de scoarta la speciile lemnoase si prin inoculare de suc la speciile de plante ierboase : Chenopodium foetidum, Nicotiana clevelandi, Nicotiana bigelowii, Pisum Sativum, Rannunculus sardous, Senecio sylvaticus, Torenia fournierie si altele. Aceste specii servesc in acelasi timp si ca plante test pentru diagnosticul virusului. Pe cale naturala, virusul se transmite prin speciile de afide : Brachycaudus helychrysi Kalt., Brachycaudus cardui Walk, Phorodon humuli Schr., Myzus persicae Sulz. Transmiterea experimentala a reusit si prin polen insa nu si prin samanta la prun si cais si slab prin samanta la piersic.

Perioada de incubatie in livada dureaza 9-10 luni la plantele lemnoase si 1-2 luni in sera la puieti, iar la plantele ierboase 1-3 saptamani. Viteza de raspandire a virusului in tesuturi la plantele lemnoase este variabila, in functie de varsta pomilor, sensibilitatea tesuturilor si rapiditatea de ajungere a virusului in radacini, de unde apoi se raspandeste rapid in intreg pomul.

Virusul varsatul prunului prezinta in natura tulpini cu patogenitate variabila si cu oarecare specilizare in functie de planta gazda. Astfel nu toate tulpinile prelevate de la prun infecteaza piersicul. Dupa tipul de simptome pe Chenopodium foetidum, au fost caracterizate 3 tipuri de tulpini : clorotice, necrotice si intermediare. La prun au fost puse in evidenta in principal tulpini clorotice. Tulpinile slab virulente se prezinta in natura intr-o proportie redusa. Adaptabilitatea si variabilitatea virusului plum pox este mare. Prin trecerea virusului de la prun pe visinul de nisipuri (P.besseyi) patogenitatea slabeste. La plantele ierboase s-a stabilit ca virusul infecteaza 78 specii apartinand la 9 familii. Printre plantele ierboase gazda se enumera : mazare, lupinul, trifoiul, sulfina, mazarichea, piciorul cocosului, loboda, tutunul, maselarita si altele, nu insa gramineele.

Combatere. Masurile de combatere constau din urmatoarele verigi :

asigurarea carantinei fitosanitare interne si la import. Distrugerea pomilor infectati din pepiniere si plantatii tinere.

inmultirea in pepiniere numai a pomilor sanatosi, in care scop la toate verigile de producerea materialului saditor se procedeaza la selectie fitosanitara prin testari pe indicatori lemnosi, testarea serologica cu eliminarea de la inmultire a pomilor infectati conform unei scheme speciale.

Indicatorii recomandati sunt prunul Tuleu dulce si puieti de piersic GF305 sau Elberta. Simptomele de varsat pe Tuleu dulce constau din pete mari clorotice si benzi clorotice fara margini bine delimitate, insa foarte evidente pe toata durata perioadei de vegetatie. La puietii de piersic GF305 simptomele constau din distorsionarea frunzelor si clarifierea nervurilor. Aceste simptome apar in sera si de regula dupa 30-60 zile.

Plantele test ierboase recomandate sunt : Chenopodium foetidum, Nicotiana clevelandi, Ranunculus sardous, Pisum sativum si altele.

Simptomele virotice de varsat se manifesta pe Chenopodium foetidum prin leziuni clorotice sau necrotice locale destul de mari, in timp ce la restul plantelor test ierboase infectia este sistemica si se manifesta prin clorozari.

infiintarea de plantatii mama libere de varsat, producatoare de ramuri altoi, butasi, marcote si seminte care sa asigure material saditor sanatos. Aceste plantatii si pepiniere vor fi izolate de plantatiile de samburoase cu fructul mare la 2-5 km pentru a evita reinfectiile prin vectori.

evitarea plantarii soiurilor foarte sensibile in zone puternic infectate si extinderea in cultura a soiurilor tolerante.

combaterea vectorilor prin tratamente efectuate pe toata durata perioadei de vegetatie in plantatii si pepiniere. Se va acorda o mare atentie tratamentelor la livezile tinere cand infectiile sunt mai rapide si intense fata de livezile batrane. Dintre pesticide se vor aplica insecticidele, acaricidele si fungicidele sistemice inhibatoare ale virusului (Benomil, Etaconazol).

soiurile total infectate se vor elibera de virusuri prin termochimioterapie sau prin culturi de meristeme. Principiul termochimioterapiei consta din plasarea in camerele de termoterapie a pomilor altoiti de un an, plantati in ghivece.

la culturile de meristeme se preleveaza din muguri meristeme aseptice de 0,2-0,3 mm, care se cultiva pe medii speciale, aseptice,care contin macro si microelemente, vitamine si biostimulatori in doze anumite stabilite. Meristemele de regula sunt libere de virusuri. Oricum, dupa obtinerea pomilor se procedeaza la retestare cu indicatori.

Piticirea prunului (Prune dwarf)

Criptograma : ^*/_* ; ^*/_* ; S/S ; S/_*

Boala a fost observata din anul 1936, in SUA, la soiul de prun Vanat de Italia, cand s-a stabilit si etiologia ei virotica. Pomii atacati au habitusul redus, iar la soiurile sensibile se constata si sterilitatea florilor. Productie de fructe este serios afectata, inregistrandu-se reduceri de 50-82%.

Virusul ataca prunul, piersicul, caisul, migdalul, mirobolanul, ciresul, visinul, mahalebul. La cais pomii infectati sufera puternic de scurgeri cleioase.

Simptome. Virusul afecteaza frunzele, lastarii si florile, inclusiv polenul. Frunzele afectate se alungesc, se ingusteaza si devin rugoase, cu luciu sticlos, fiind asemanatoare cu cele de salcie la soiurile sensibile. Florile avorteaza, iar pomul ramane cu fructe putine. Pomii infectati au cresteri mai reduse. La temperaturi ridicate simptomele virotice se mascheaza, virusul ramanand in stare latenta.

Agentul patogen este virusul Nanus pruni Holmes care se prezinta sub forma de particule sferice de 22 nm in diametru, fiind cel mai mic virus al plantelor. In natura se cunosc numeroase tulpini foarte diferite ale acestui virus, care produc patarile inelare clorotice la cires, ingalbenirea frunzelor la visin, nanismul piersicului, scurgeri cleioase la cais.

Virusul este inactivat in muguri la pomi prin termoterapie la 36-48⁰C dupa 15-21 zile. Transmiterea virusului la prun se face prin altoi, portaltoi vegetativi infectati, prin seminte de mirobolan si probabil slab prin polen.

Ca plante indicatoare se folosesc Prunus serrulata var.Shirofungen, soiurile de prun Vanat de Italia. Mai reactioneaza pozitiv si alte soiuri de visin ca Spanca si Mari timpurii.

Combatere. Selectia materialului de inmultire liber de piticirea prunului se face cu ajutorul plantelor test ierboase si a indicatorilor lemnosi. In cazul folosirii indicatorilor lemnosi, virusul se transmite prin grefare de muguri sau scoarta de la pomul testat. La Prunus serrulata var.Shirofungen mugurii de la pomii de testat se altoiesc pe ramuri anuale sau de 2 ani incepand din luna iunie. Pe o singura ramura se pot altoi 4-5 muguri la distante intre ei de cativa cm. Mugurii infectati cu virusl prune dwarf produc scurgeri cleioase si necrozarea scoartei si a lemnuluin la ramura indicatorului. Reactia este locala, fapt ce permite testarea pe un singur pom de indicator a mai multi pomi supusi testarii. Incubatia dureaza 4-8 sau chiar 10 saptamani, iar in cazul unor tulpini slab virulente simptomele pot aparea in anul urmator. Rezultatele cele mai bune se obtin cand altoiul se face pe indicatori in « chip budding » din luna iunie, pe ramuri de 2 ani.

Patarea inelara necrotica la prun (Prunus necrotic ring spot)

Boala este raspandita in intreaga lume fiind produsa de virusuri izometrice labile ILAR. La prun virusul patarii inelare necrotice cel mai frecvent se intalneste sub forma a doua tulpini, care produc patarea inelara (Plum ring spot) si declinul (Plum decline).

Simptome. Patarea inelara se manifesta pe frunzulite la prun primavara. Petele sunt rotunde, galbui-clorotice, sub forma de inele, cu centrul necrotic. Tesuturile necrozate se desprind si cad, frunzele ramanand ciuruite si cu aspect clorotic. La majoritatea soiurilor faza de soc apare in anul urmator infectarii, apoi infectia ramane latenta ani de zile reaparand neregulat. Simptome evidente de ciuruire virotica a frunzelor manifesta in anul urmator infectarii, soiurile : Tuleu gras, Vanat de Italia, d'Agen, Vanat romanesc, Burbank, Florentina, Sonta Rosa, Renclod Ouillins,Cambridge Gage si portaltoiul de prun Brompton. Cresterea pomilor poate sa nu fie afectata, insa productia de fructe se reduce cu 15-45% la soiurile sensibile.

Declinul prunului (Plum decline) a fost semnalat la soiurile de prun infectate altoite pe mirobolan, datorita sensibilitatii acestuia la Myrobolan stunt virus, care este tot o tulpina a virusului Prunus ring spot. In anul 6 se constata o diferenta semnificativa de ingrosare a tulpinii prunului fata de portaltoi. Frunzele pomilor bolnavi devin clorotice si se rasucesc spre fata superioara, productia de fructe se reduce la jumatate. Pomii se usuca in decurs de 4-5 ani. Soiul Stanley este cel mai sensibil la aceasta tulpina virotica cand este altoit pe mirobolan B.

Combatere.Se face prin selectie negativa la virus prin testari a materialului destinat inmultirii. La pretestare se foloseste antiser specific, virusul putand fi detectat pe aceasta cale in mugurii florali, antere si frunzulite. Este indicat testul serologic ELISA.

Ca plante test ierboase se recomanda Chenopodium quinoa (infectie sistemica), plantulele de castraveti si Momordica balsamina (leziuni locale).

Dintre indicatori se recomanda puietii de piersic GF 305, apoi ciresul Bing, puietii de cires franc, dar cel mai frecvent utilizat este indicatorul Prunus serrulata var.Shirofungen, la care mugurii de prun infectati produc scurgeri cleioase si necroze in scoarta si lemn la indicator.

Plantatiile mama producatoare de ramuri altoi, butasi, marcote si seminte se vor infiinta in terenuri fumigate (dezinfectate cu nematocide), iar tratamentele impotriva vectorilor (afide, eriofide) se vor efectua la coperire, cu insecticide sistemice sau semisistemice.

Plantatiile tinere de pomi fructiferi vor fi tratate conform avertizarilor pentru a preveni infectiile spontane, naturale, prin vectori.

Clonele si soiurile total infectate se supun termochimioterapiei. Tratamentul termic se aplica timp de 17-21 zile la temperaturi de 34⁰C (noaptea) si 38⁰C (ziua). Mugurii dupa acest tratament complex se altoiesc pe puieti sanatosi in sera, apoi pomii formati din acesti muguri se retesteaza pe P.S. « Shirofungen » si alti indicatori. Pomii cu reactie negativa sunt apoi inmultiti pentru plantatia mama si pentru pepiniera de productie.

4.Mozaicul in benzi al prunului (Prunus lineopticum)

Criptograma : ^*/_* ; ^*/_* ; S/S ; S/_*

Mozaicul in benzi este intalnit la prun, piersic, migdal, mirobolan, cais, cires si mahaleb. Productia de fructe la pomii infectati este mai redusa, pana la 40% in functie de sensibilitatea soiurilor.

Simptome. Pe frunze apar desene sub forma frunzei de stejar, linii in zigzag, inele sau ingalbeniri pe nervuri. Desenele sunt bine delimitate, au culoarea crem si se manifesta de regula primavara, iar la frunzele formate in timpul verii simptomele adesea lipsesc. Atacul se manifesta evident prin simptome la soiurile sensibile cum sunt : Mirabele de Nancy, Ontario, Victoria, Cambridge Gage, mirobolan, Abundance, Vanat de Italia, Renclod.

Patogenul este virusul Marmor lineopticum Cation, care se prezinta sub forma mai multor tulpini, unele producand la mar simptome similare cu mozaicul marului. Virusul se transmite prin inmultirea vegetativa a pomilor : altoire, butasi, marcote si probabil prin polen si samanta, insa limitat. Temperatura de inactivare a virusului este de 66⁰C, iar dilutia limitata de 1 :64000.

Combatere. Producerea materialului saditor pomicol liber de viroze in sistem organizat, cu plantatii mama producatoare de ramuri altoi, butasi, marcote si seminte, testate, libere de viroze. Testarea periodica cu indicatori a plantatiilor mama si inlaturarea exemplarelor infectate. Ca indicatori se recomanda Prunus salicina soiul Shiro, prunul Tuleu dulce, Emma Lepperman, puietii de piersic si ciresul F 12/1. Clonele total infectate se supun termoterapiei la 38⁰C pe timp de minim 21 zile, apoi mugurii se altoiesc si pomii obtinuti din acesti muguri sunt supusi retestarii in anul urmator. La prima specie virusul provoaca simptome de mozaic in benzi, la cea de-a doua, pete clorotice si la cea de-a treia specie formeaza leziuni locale necrotice. Durata perioadei de incubatie la plantele test ierboase este de 2-3 saptamani.

5.Patarea clorotica a frunzelor marului la prun (Apple chlorotic leaf spot)

Criptograma : R/1,2 ; 3/5,2 ; E/E ; S/^*

Virusul patarii clorotice a frunzelor de mar are tulpini care ataca si prunul, la care produce craparea soartei (Plum bark split) si mozaicul linear sau varsatul fals (Plum narrow striped variegation; Plum pseudo-pox).

Adesea virusul se afla in stare latenta la numeroase soiuri de prun si la portaltoi. Boala este raspandita la noi in tara, precum si in alte tari europene (Bulgaria, Iugoslavia, Franta, Anglia, Italia) si SUA.

6.Craparea scoartei prunului (Plum bark split)

Simptome. Pe scoarta trunchiului la pomi in pepiniera se manifesta o crapare si o exfoliere fina, generalizata. Cu timpul, crapaturile se adancesc, iar tesuturile se usuca, necroza ajungand la cambiu. In plantatii la soiurile sensibile de prun se constata crapaturi adanci generalizate pe tulpina, precum si pe ramuri, uneori pe frunze la pomii atacati se manifesta si pete difuze, verde pal. Fructele pomilor atacati se dezvolta slab, cad de timpuriu. Pomii atacati intra de timpuriu in declin, ramurile incep a se usca.

Cele mai sensibile soiuri sunt : Cambridge Gage, d'Agen, Madame Guttin, Tuleu dulce, Renclod Ouillins, Renclod d'Althan, Stanley. La soiurile sensibile productia de fructe a fost mai redusa cu 40-60%.

Patogenul. Particulele virale au forma filamentoasa, lungi de circa 600 nm si cu latimea de 12 nm. Punctul termic de inactivare al virusului in suc este de 42-50⁰C, dilutia limita este de 1 :10000, virusul se conserva in suc circa 24 ore la temperatura camerei (20⁰C). Se transmite usor prin altoire si inmultirea vegetativa a pomilor infectati, prin butasi si marcote.