Apple stem grooving virus ASGV
- Virusul brazdarii tulpinii marului, Capillovirus, Flexiviridae, (Pop,
2009, TVV, III, 306). Este frecvent la soiurile de mar,
in literatura gasindu-se sub sinonimele Virginia Crab stem groowing
(Lister s.a, 1965; de Sequeira, 1965), C-431 virus (Lister s.a., 1967), Apple latent
virus tip II, E-36 virus (De Sequeira
si Cropley, 1968), Brown line virus disease (Mink sa., )
si Dark green epinasty virus (Waterworth si Glimer, 1969, Phytopath.
59, 334). Boala a fost observata la Malus
sylvestris soiul Virginia Crab, in S.U.A., incepand cu
anul 1940, fiind descrisa prima data de Lister s.a. (1965, 1967) si de Sequeira
(1965). Tulpina C-431 a fost descrisa de Lister
s.a. (1967), E-36 de de Sequeira
si Cropley (1968), iar "dark
green epinasty virus" de Waterworth
si Glimer (1969). În
prezent, ASGV si ACLSV sunt raspandite in intreaga lume,
infectand numeroase soiuri si portaltoi de mar si
alti pomi fructiferi, in China, incidenta bolilor produse de
acestea variind intre 80 si 100 %, iar pierderile de productie
sunt apreciate la 40 % (Wu
s.a., 1998). În tara noastra,
ASGV a fost identificat la mai multe soiuri de mar (Minoiu, 1973, Plant Virology, 7 th
Conf. Czech.
Virol, p. 215). Virusul produce simptome externe persistente numai la Malus sylvestris soiul Virginia Crab,
constand in aparitia de adancituri longitudinale pe
tulpina, necroze brune in zona dintre altoir si portaltoi
si ingrosarea bazei tulpinii deasupra punctului de altoire. Alte plante infectate natural sunt Pyrus communis, Cydonia oblonga si Sorbus.
Prin inoculari artificiale, virusul a fost transmis la Ammi majus, Celosia argentea, C. plumosa,
Chenopodium amaranticolor, C. quinoa, Cucumis sativus, Cucurbita maxima, C.
pepo, Datura stramonium, Gomphrena globosa, Nicotiana clevelandii, N.
glutinosa, N. tabacum, Petunia hybrida, Phaseolus vulgaris, Ph. lunatus,
Sesbania spp., Tetragonia spp. si Vigna
sinensis. Inoculat artificial, virusul produce adancituri tulpinale
vizibile in lungul cilindrului lemnos la M. sylvestris cv. Virginia Crab, in cazul tulpinii E-36 zona
de unire dintre altoi si portaltoi fiind bruna si fragila,
iar pe tulpina aparand zone proeminente si depresiuni
caracteristice. Virusul produce, de asemenea, leziuni locale clorotice gravate,
marmorari si inele clorotice, deformarea varfului si
epinastie la Chenopodium quinoa,
mozaic si patari inelare de culoare galbuie la Nicotiana glutinosa si pete brune
purpurii, leziuni locale clorotice si necroze sistemice la Phaseolus vulgaris. În celulele
plantelor de mar si de Chenopodium quinoa infectate s-au pus in evidenta
incluziuni ovale sau sferice formate din particule fibroase (Kalashjan si Lipartija, 1989). Sucul foliar
contine putini virioni, inactivarea termica are loc la
60-63ºC, longevitatea in vitro este de c. 2 zile iar dilutia limita 10-4.
Virusul este moderat imunogen, poate fi purificat
dupa Lister (1970, CMI/AAB
Descr. Pl. Vir. 31, 4 pp), iar prin testul ELISA, a
fost detectat direct in sucul mugurilor fortati in
perioada octombrie-aprilie, sau extracte din petalele pomilor in luna mai (Fuchs,
1980, Tag.-Ber., Akad. Landwirts.-Wiss. DDR, Berlin 184, 453).
Virionii sunt filamentosi, de regula flexuosi, avand 12 nm
grosime si o lungime modala clara de 600-700 nm, canalul central
fiind obscur, iar structura helicoidala evidenta, distanta
dintre spirale fiind de 3 -3,7 nm. Contrastarea
preparatelor se face cu acetat de uranil sau uranil format, particulele fiind
rupte in acid fosfotungstic. La ultracentrifugare, apare un singur
component punctul
izoelectric este la pH 4,3, genomul este ARN monocatenar, unipartit, iar
in virioni se gaseste o singura proteina
capsidala, virusul codificand si doua proteine
nestructurale. Principala masura de prevenire consta in
producerea si utilizarea materialului saditor liber de virusuri,
pentru eliberarea de virusuri a soiurilor total infectate utilizandu-se
termoterapia (30 zile la 36 °C), urmata de altoirea varfurilor pe
portaltoi sanatosi (de
Sequeira si Posnette,
1969, Phytopath. 59, 1740). La testarea clonelor pentru producerea materialului
saditor sanatos se folosesc inocularea mecanica pe plante
test ierboase, transmiterea prin altoire la indicatori lemnosi (Howel s.a., 1996), testarea
serologica prin DAS-ELISA (Wu
s.a., 1998), Dot-immunobinding assay (Wang
s.a.,1998), PCR (Kinard
s.a., 1996; Marinho
s.a., 1998) si Multiplex-RT-PCR-ELISA (Wenzel s.a., 2002 a, b), prin ultimul procedeu ASGV
putand fi detectat simultan cu ACLSV, ASPV, ApMV si Cherry mottele leaf virus (James, 1999).
.com