Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura » silvicultura
la disciplina Management Forestier

la disciplina Management Forestier


Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara

Referat la disciplina Management Forestier



Cuprins

Descrierea unitatii de baza (de productie)

Asezarea geografica.

Elemente privind cadru natural,specific unitatii de productie.

Conditii geologice si geomorfologice

Conditii climatice

1.2.3. Conditii edafice

1.2.4. Conditii stationale

1.3.. Evidenta tipurilor naturale de padure

Asezare geografica

U.P.VII Resita este situat in Muntii Occidentali,versantul nord-vestic al Muntii Aninei si Muntii Dognecei in bazinele hidrografice ale paraielor Sodol,Valea Mare,Basov t,Budinicului,Valea Domonului,Fairaglan,afluenti din stanga ai raului Barzava.

Principalele cai de acces in U.P.VII Resita sunt calea ferata Timisoara-Resita si soseaua Timisoara-Resita.

Vecinatati,limite,hotare

Puncte cardinale

Vecinatati

Limite

Hotare

Felul

Denumirea

Nord

U.P.I Tarnova

U.P.II Pietrosu

naturale

naturale

Raul Barzava

Raul Barzava

Malul Raului Barzava

Malul Raului Barzava

Est

U.P.VI Secu

U.P.V Raul Alb

O.S.Valiug

naturala

conventionala

naturala

Culmea Driglovat-Rachira

Drum public Resita-Valiug

Culmea Piatra Alba

Culmea Gandies

Limita U.P.VI

Liziera Padurii

Limita U.P.V

Limita O.S.Valiug

Sud

U.P.IX Carasova

naturala

Culmea Certez

Culmea Cioaca Mare

Creasta Starnicului

Limita U.P.IX

Liziera Padurii

Vest

U.P.VIII Lupac

O.S.Bocsa Montana

naturala

Culmea Clocotisului

Culmea Frencovat

Culmea Lupacului

Liziera padurii

Limita U.P.VIII

Limita O.S.Bocsa Montana

Lizierele padurii sunt forte franjurate,expuse in permanenta incalcarilor prin pasunat sau delicte silvice.

Geologie

Substratul litologic pe care sunt situate padurile unitatii de productie VII Resita este foarte variat,prdominand ca suprafata calcarele,rocile sedimentare si metamorfice.Calcarele din zona s-au format in doua perioade geologice diferite-Jurasic si Cretacic.

Calcarele formate in Jurasic se intalnesc pe Valea Domanului si in parcelele 7-10-parcelele limitrofe cu untatea de productie V Raul Alb.

Grosimea acestor statiuni forestiere formate in Jurasicul superior variaza intre 100-200 m,de culoare alb-galbuie,fine (sublitografice),cu cristale elipsoide(ce mai poarta denumirea de ,''calcare de Marila'').In unele zone prezinta intercalatii marnoase(parcelele 37-39;67;68).Restul calcarelor din zona(cea mai mare suprafata), s-au format in Cretacicul inferior (sub forma unor depozite stratificate peste cele formate in Jurasic).In unele zone prezinta intruziuni silicoase(parcelele 68;69).

Conglomeratele sedimentare silicioase se gasesc in trupul Budinic si Driglovat formate in Carboniferul superior,cu o grosime de cca.100-150,care prezinta intercalatii lenticulare de carbuni.Acestea sunt alternate cu gresii grosiere negre.Micasisturile si paragnaisele se intalnesc in bazinetul Basovat si Ranchina,care s-au format in ante-proterozoicul superior si sunt micasisturi cu stranrolit,de foarte mare grosime(1500-2000 m)

Acest covor variat de roci a adus inevitabil la formarea unor soluri specifice,care uneori se schimba de la o parcela la alta.

Geomorfologie

Din punct de vedere geografic,U.P.VII Resita este situata in tinutul Carpatilor Occidentali,subtinutul Muntilor Banatului,districtul sudic (banatean),zona nord estica a Muntiilor Aninei si estica a Muntilor Dognecei si colinele inalte ce fac legatura intre Muntii Semenicului si Campia Banatului.

Relieful este destul de accidentat in special in bazinetul Sodol (parcelele 7-41) care este situat intr-o zona de carst,cu numeroase doline si mameloane complet impadurite.Unitatea de relief cea mai frecventa este versantul cu pante repezi (16-30*-68%) si foarte repezi (31-40*-23%).

Expozitia generala este nord-estica,cu diverse expozitii intermediale.

Altitudinal,U.P.VII Resita se situeaza intre 200m,u.a.95 in lunca Barzavei (Moniom-Calnic) si pana la 980 m (culmea Certez),predominand altitudinile de 400-800 m.

Mai este mentionata existenta unei rupturi pe limita dintre parcelele 60 si 66 (u.a. N66) de forma unui perete de stanca de cca.60-70 m inaltime.

Date in ceea ce priveste altitudinea,expozitia si panta se gasesc in tabelul 15.3.1 din partea a III-a a prezentului amenajament.

Hidrologie

Reteaua hidrografica a U.P.VII Resita nu este foarte densa specifica zonei colinare si de dealuri joase.

Principalul curs de apa il contine Barzava,care reprezinta si limita unitatii si partea stanga cu unitatiile I Tarnova si II Pietrosu.

Restul retelei este formata din afluentii de stanga ai Barzavei:Sodol,Valea Mare,Basovat,Budinic,Doman,Starnic,Barzavita.Debit permanent nu au decat Valea Mare,Starnic si Barzavita,restul vailor seaca in timpul verii.Valea Sodol ce strabate o zona de carst,este seaca permanent,apa infiltrandu-se prin straturile de calcar.

In ceea ce priveste calitatea apei,trebuie mentionat ca aceasta este foarte poluata,murdara si tulbure,in Barzava deversandu-se o serie de canale ale orasului si ale marilor inteprinderi di zona Valea Domanului este si ea foarte poluata de o serie de cariere de calcar,precum si prin minierul extras din dealurile Domanului.Cea mai curata apa ramane cea de pe Valea Starnicului,dar aceasta are un curs scurt (3,0 km) si un debit redus.

Apele din aceasta zona nu prezinta fenomene de torentialitae si nu sunt corespunzatoare cresterii pestiilor de apa dulce.

Climatologie

-Regimul Termic

Temperatura medie anuala este de 9-10*C.

Maxima absoluta s-a inregistrat la data de 13.08.1946 (+39*C),iar minima absoluta (-28,5*C) s-a inregistrat la 08.01.1947.Valorile medii lunare se situeaza inte minimile lunare -3,-1*C in ianuare si maximile lunare 17-21*C in iulie-august.

-Regimul Pluviometric

Precipitatiile medii anuale oscileaza intre 800-1000 mm cele mai mari cantitati inregistrandu-se in luniile mai-iunie,iar cele mai mici in luna ianuarie.media este de cca.820 mm.

Numarul anual de zile cu strat de zapada variaza intre 60-100 zile.

-Regimul eolian

Din sud-vest bate ,,Cosava,, care actioneaza ca un vant cald in sezonul rece si ca un vant secetos in sezonul cald.Poate atinge viteze de pana la 120 km/h si poate produce doboraturi si rupturi de vant.

Soluri

Evidenta si raspandirea teritoriala a tipurilor si de sol,precum si succesiune acestora,sunt redate intabel.

Evidenta tipurilor si subtipurilor de sol

Denumirea

Succesiunea orizonturilor

Suprafata

Clasa de sol

Tipul de sol

Subtipul de sol

ha

Denumire

Cod

Argiluvisoluri

Brun luvic

tipic

Ae-Ee-Bt-C

litic

Ao-Ee-Bt-R

Total argiluvisoluri

Cambisoluri

Brun eumezobazic

tipic

Ao-Bv-C

rendzinic

Ao-Bv-R

Total cambisoluri

Soluri neevoluate

Litosol

rendzinic

Aom-Rrz

rendzinic-organic

O-R

Total soluri neevoluate

TOTAL U.P.

Pentru identificarea si studiul tipurilor de sol s-au executat un numar de 10 profile principale de sol in u.a. 2B,4A,6C,8A,10A,15C,24B,30A,84B,99,din care la laborator s-au trimis probe de sol din sase profile:4A,6C,10A,24B,84B,99.

Tipuri de padure

Evidenta tipurilor naturale de padure

Nr. Crt.

Tip de statiune

Tip de padure

Suprafata

Rroductivitatea naturala -ha-

Cod

Diagnoza

ha

Superioara

Mijlocie

Inferioara

Fagete pe soluri rendzinice de prod.infer.

Faget amestecat pe soluri rendzinice(i)

Faget natural cu flora de mull(s)

Gorunet cu Luzula luzuloides(i)

Gorun de coasta cu graminee su Luzula(m)

Gorunet cu Poa nemoralis(m)


Gorunet cu flora de mull de productivitate mijlocie(m)

Goruneto-sleau de productivitate mijlocie(m)

Faget de deal pe substrat calcaros cu flora de mull

Faget de deal cu flora acidofila(i)

Faget de deal cu Rubus hirtus(m)

Faget de deal cu Festuca(m)

Faget de deal pe sol schelet cu flori mull(m)

Fageto carpinet cu flora de mull(m)

Gorunet cu Luzula luzuloides(i)

Amestec de gorun,garnita si cer de productivitate inferioara

Gorunet cu flori de mull de productivitate mijlocie(m)

Ceret de deal de productivitate mijlocie(m)

Amestec normal de gorun,cer,garnita(m)

Sleauo-ceret de deal cu gorun(m)

Sleauri de deal co gorun cu prod. Mij(m)

Sleauo-ceret de deal cu gorun(m)

Faget de deal cu flora acidofila

Faget de deal pe sol schelet cu flora de mull(m)

Fageto-carpinet cu flora de mull(m)

Faget amestec din regiunea de dealuri(m)

Sleauri de deal cu gorun si fag de productivitate mijl.(m)

TOTAL U.P.

-

-

ha

3.225,5

100

3,7

2.842,7

379,1

-

-

%

100

-

-

88

12

Descrierea u.a-urilor

u.a

30A

46C

51A

HA

36,8

36.8

35.1

GF

1-5L

1-5L

1-5L

Sup

A

A

A

TS

4430

4430

4430

TP

4111

4111

4111

SOL

3101

3101

3101

Expozitie

NV

N

SE

Ing.

35G

30G

30G

Alt.

600-850 M

480-760 M

620-840 M

Litiera

Continua-normala

Continua-normala

Continua-subtire

TIP Flora

Asperula-Dentaria

Asperula-Dentaria

Asperula-Dentaria

Natural fundamental prod.

Sup. relativ-echien

Sup.relativ echien

Sup.relativ-echien

Comp Actual.

9Fa-1Fr

9FA-1Fr

9Fa-1Fr

Comp Tel

9Fa-1Fr

9FA-1Fr

9Fa-1Fr

SEM.UTIL

-

-

-

POL

-

-

Lucrai exec.

-

-

Lucrari prop.

T.igiena

T.igiena

T.igiena

ELM ARB

FA

Fa

Fa

Fa

FR

Fr

Fr

PROP

9

2

9

7

1

1

1

M REGE.

IN

IN

IN

IN

IN

IN

IN

Varsta Ani

110

120

95

90

110

100

95

D CM

44

56

36

32

60

52

38

H M

33

37

30

35

34

39

33

CLP

1

1

2

1

1

1

1

Total

2

AMESTEC

-

M

-

-

M

I

I

ELAGAJ

7

7

6

7

7

7

6

Provienenta

RN

RN

RN

RN

RN

RN

RN

VITALI.

V

V

N

V

V

V

N

DENS

CONS

0.72

0.16

0.72

0.08

0.56

0.08

Total

0.08

Total

0.80

Total 0.80

0.80

Volum

MC/HA

499

132

428

57

425

54

Total

68

Total

556

Total 625

482

MC/UA

18363

4858

15023

2098

15640

1895

Total

2502

Total

20461

Total 23000

16918

CRES

MC/HA

5.9

1.1

6.0

0.3

6.0

0.4

Total

0.4

TOTAL

6.2

Total 7.5

6.4

Etajul de vegetatie

Nr.

Crt.

Tip de statiune

Suprafata

Categorie de bonitate-ha-

Tipur si subtipuri de sol

Cod

Diagnoza

ha

%

Superioara

Mijlocie

Inferioara

FMI+FD4

1

4.2.1.0

Montan-premontan de fagete Pi,rendzinic,edafic mic

217,3

7

-

-

217,3

9102

Total tip statiune

217,3

7

-

-

217,3

-

2

4.4.3.0

Montan-premontan de fagete Ps,brun edafic mare,cu Asperula-Dentaria

3,7

-

3,7

-

-

3101

Total tip statiune

3,7

-

3,7

-

-

-

Total FMI+FD4

221,0

7

3,7

-

217,3

-

FD3

3

5.1.3.1

Deluros de gorunete Pi,podzolic,edafic mic cu Cytisus-Genisa

10,7

-

-

-

10,7

2401

37,1

1

-

-

37,1

2405

Total tip statiune

47,8

1

-

-

47,8

-

4

5.1.3.2

Deluros de gorunete Pm, podzolit si potzolic argeloiluvial,cu graminee mizoxerofile+/- Luzula

343,2

11

-

343,2

-

2401

Total tip statiune

343,2

11

-

343,2

-

-

5

5.1.5.2

Deluros de gorunet Pm,brun slab podzolic edafic mijlociu

22,5

1

-

22,5

-

3101

Total tip statiune

22,5

1

-

22,5

-

-

6

5.2.2.4

Deluros cu fagete brun,Pm,pe substrat calcaros

1.037,3

32

-

1.037,3

-

3104

Total tip statiune

1.037,3

32

-

1.037,3

-

-

7

5.2.3.1

Deluros de fagete Pi,divers podzolic,edafic mic cu Luzula Vaccinium

67,0

2

-

-

67,0

2405

Total tip statiune

67,0

2

-

-

67,0

-

8

5.2.3.2

Deluros de fagete edafic mijlociu cu Festuca

51,6

2

-

51,6

-

2401

Total tip de statiune

51,6

2

-

51,6

-

-

9

5.2.4.2

Deluros de fagete Pm,brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarum

294,5

9

-

294,5

-

3101

Total tip statiune

294,5

9

-

294,5

-

-

Total FD3

1.863,9

58

-

1.749,1

114,8

-

FD2

10

6.1.3.1

Deluros de cvercete Pi podzolic edafic mic cu flora acidofila mazoxerofila

43,9

1

-

-

43,9

2405

Total tip statiune

43,9

1

-

-

43,9

-

11

6.1.3.2

Deluros de cvercete Pm podzolic edafic mijlociu cu graminee mezoxerofile

481,2

15

-

481,2

-

2401

Total tip statiune

481,2

15

-

481,2

-

-

12

6.1.5.2

Deluros de cvercete cu sleauri de deal fara fag Ps/m brun (+/-podzolit) edafic mijlociu

12,1

-

-

12,1

-

2401

Total tip statiune

12,1

-

-

12,1

-

-

13

6.2.1.2

Deluros de fagete la limita inferioara,stancarie Pi eroziune excesiva

3,1

-

-

-

3,1

9104

14

6.2.5.2

Deluros de cvercete cu fagete de limita inferioara Pm,brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarum

600,3

19

-

600,3

-

3101

Total tip statiune

600,3

19

-

600,3

-

-

TOTAL ETAJ FD2

1.140,6

35

-

1.093,6

47,0

-

TOTAL U.P

ha

3.225,5

100

3,7

2.842,7

379,1

-

%

100

-

-

88

21

-





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.