Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » agricultura » silvicultura
Structura fondului forestier

Structura fondului forestier



Structura fondului forestier

Prezentare generala

Judetul Gorj se gaseste in sud-vestul tarii, in nordul Olteniei, pe Jiul Mijlociu. Paralela 45 traverseaza judetul prin mijloc si la sudul municipiului Targu-Jiu, vecinii sai sunt la nord judetul Hunedoara, la nord-vest judetul Caras-Severin, la est sud-est si sud vest judetele Valcea , Dolj si Mehedinti,avand o suprafata de 5602 kmp, 2,3% din teritoriul Romaniei, situandu-se pe locul al 21-lea din punct de vedere al suprafetei.

Refieful judetului este divers, continand trei trepte importante: munti, dealurile sub-carpatice si extremitatea nordica a Podisului Getic. muntii acopera 30 % din suprafata judetului. VArfurile inalte ale Muntilor Parang acopera mai mult de 1000 kmp. cea mai inalta altitudine este atinsa de varful Parangul Mare (2518 m), al doilea ca inaltime in Carpatii Romanesti. Masivul Vulcan continua Muntii Parang spre vest coborand lin de la 1990 m (Vf. Starja 1870m , Vf. Oslea 1945 m) la 600 m altitudine. Dealurile subcarpatice (400-800 m altitudine) se intind de la Oltet pana la Motru, unde fac legatura cu muntii. La sud de zona subcarpatica, relieful este inca inalt , dealurile Podisului Getic sunt ca niste creste care coboara spre sud.



Judetul Gorj are o clima temperat –continentala, cu temperature medii anuale de 10,20 C in depresiuni si in zona dealurilor inalte si de 00 c pe muntii inalti

Precipitatiile medii anuale sunt repartizate neuniform:585 mm in sud, in lunca Jiului, 753 mm in depresiuni, 925 mm in zona dealurilor subcarpatice si peste 1200 mm pe culmile montane.

Vanturile predominante sun dinspre nord, sud si vest.

Directia silvica Gorj are in administrare o suprafata de 224633 hectare fond forestier din care 221532 hectare sunt paduri, beneficiind de un relief care variaza de la forme de campie si lunci pana la creste muntoase atractive din care:

  • 88.884 ha paduri proprietate publica al statului,
  • 143.253 ha paduri proprietate publica ale autoritatilor administrative locale si paduri private pe baza de contract.

Din totalul suprafetei paduroase aproximativ 52 % este reprezentata de paduri cu rol special de protectie.

Fondul forestier ocupa 41,1% din suprafata judetului care asigura o mare cantitate de masa lemnoasa pentru prelucrare si adaposteste o bogata si variata fauna cinegetica precum si importante resurse de fructe de padure.

Fondul lemnos existent este de 250 metri cubi la hectar.

Posibilitatea padurilor este de 981 mii mc, din care:

-723 mii mc produse principale

-193 mii mc produse secundare

-65 mii mc produse de igiena

Cota de masa lemnoasa:

-agenti economici = 764mii mc

-nevoi proprii = 45 mii mc

-nevoi locale = 106 mii mc

-contrapartida drumuri forestiere = 25 mii mc

Cresterea medie anuala este de 5,5mc/ha, diferentiidu-se la rasinoasa (molid) pana la 8,0mc/an/ha, la fag de 3,5mc/an/ha, iar la quercinee de 3,1mc/na/ha.

Repartizarea arboretelor pe clase de varsta:

10-20 ani = 16%

21-40 ani = 16%

41-60 ani = 11%

61-80 ani = 11%

81-100 ani = 17%


peste 100 ani = 29%

Compozitia padurilor

Compozitia arboretelor este de 55% rasinoase(32% molid,21% brad si 2% alte rasinoase) si 45% este reprezentat de foioase(30% fag, 10% gorun si 5% alte specii de foioase).

Cercetarile de specialitate au stabilit prezenta a 2000 de specii de plante pe teritoriul judetului ce apartin tuturor familiilor ce cresc in tara noastra.Dintre acestea, 110 specii au fost catalogate ca fiind de tip submediteranean, 34 de tip ponto-mediteranean, 13 specii pontice, 36 de specii balcanice si 26 de specii balcano-dacice.

Vegetatia muntilor Valcan este caracteristica Carpatilor Meridionali, cu unele particularitati conferite de relief, altitudine, clima, natura rocilor si a solului. Pe versantul sudic fagetele formeaza adesea un zid compact pana la golul de munte, iar pe versantul nordic urca sporadic alaturi de molid. Haina padurilor acopera in general versantii pana la 1400-1500m.

In portiunile stancoase si abrupte si pe versantul sudic al Oslei ea urca pana la 1600 m, iar pe versantul nordic ajunge la 1650 m. Pe versantul nordic, fagetele(Fagus sylvatica) vegeteaza pur sau in amestec cu gorunul(Quercus petraea), mai rar cu bradul(Abies alba) sau insotite de specii de amestec. Diseminat apare si molidul(Picea abies).

In zona de limita, fagetele sunt marginite, uneori, de un brau ingust de molizi. In apropierea localitatilor Tismana, Topesti si Pocruia, pe pantele domoale, insorite si adapostite, intalnim castanul comestibil(Castanea vesca).

In vecinatatea Vaii Motrului gasim frecvent alunul turcesc(Corylus colurna).

Pe terenurile calcaroase se dezvolta tufarisuri de specii mezoxerofile si xerotermofile, in special corn(Cornus mas), mojdrean(Fraxinus ornus), lemn cainesc(Ligustrum vulgare), darmox(Viburnum lantana), paducel(Crataegus monogyna), maces(Rosa pendulina), scumpie(Cotinus coggygria) si liliac salbatic(Syringa vulgaris).

Pe versantul nordic intalnim fagul, in care, subordonat, apar bradul si molidul, urmat de o fasie ingusta de paduri mixte de fag cu molid si apoi molidisuri pure, cu extindere variabila.

La parterul padurii se dezvolta arbusti si plante erbacee viu colorate formate din ghiocei(Galanthus nivalus), ciubotica cucului(Primula officinalis), floarea pastelui(Anemone nemorosa), leurda(Allium ursinum), macrisul iepurelui(Oxalis acetosella), crucea voinicului(Hepatica transsilvanica).

Braul de jnepeni(Pinus mugo) este prezent numai pe Oslea; in lungul ravenelor se dezvolta arinul de munte(Alnus viridis).

Pajistile sunt inundate de tufe de ienupar(Juniperus communis), tufe de afin(Vaccinium myrtillus), coacaz(Brukenthalia spiculifolia) si, foarte rar, smirdarul(Rhododendron kotschyi). In vegetatia pajistilor multimea gramineelor este formata de iarba vantului(Agrostis rupestris), firuta(Poa media), paiusuri(Festuca rubra), taposica(Nardus stricta), coada iepurelui(Sesleria rigida), argintica(Dryas octopetala), sanziene(Galium rotundifolium), rogoz(Carex sempervirens), clopotei(Campanula abientina), rusulita(Hieracium auriantiacum), sangele voinicului(Nigritella nigra), turta(Carlina acaulis).

In hornuri intalnim bulbuci(Trollius nigra), oite(Anemone narcissiflora), cruciulita(Senecio papposus), cujmarea de munte(Valeriana tripteris) etc.

Pe stanci plantele devin pitice sau se strang in pernite viu colorate, cautand adapost, cum sunt ochii soricelului(Saxifraga adscendens), urechiuse(Sempervivum montanum), laptele stancilor(Androsace lactea) si multe altele.

In locurile defrisate si in tufarisuri s-au instalat rugi de zmeura(Rubus idaeus), fragi(Fragaria vesca), zburatoare(Epilobium angustifolium) etc.
Ca raritati floristice semnalam:floarea de colt, ghintura galbena, laleaua neagra si narcisele.

Datorita interesului lor stiintific , unele obiective naturale au fost declarate monumente ale naturii sau au fost cuprinse in rezervatii naturale precum : padurea de castan de la Tismana, padurea de la Botorogi cu laleaua pestrita,poienile cu narcise.Toate acestea constituie locuri de atractie pentru turisti.

Asociatia floristica de pe muntele Piatra Closanilor este constituita din narcise ce ocupa poieni care se ridica pana la altitudinea de 1250 m pe ambii versanti ai varfului Piatra Mare, impreuna cu tufe de liliac, irisi galbeni, garofite de munte etc.





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia







loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu