Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura » zootehnie
NUTRETUL INSILOZAT pentru animale

NUTRETUL INSILOZAT pentru animale


NUTRETUL INSILOZAT

Nutretul insilozat utilizat in hrana animalelor de ferma se obtine atat din cultura porumbului cat si din ierburi si leguminoase perene.

Insilozarea nutreturilor este un procedeu de conservare aplicat indeosebi nutreturilor verzi. Conservarea se datoreaza acidului lactic format pe seama fermentarii lactice a glucidelor fermentescibile din nutret. Nutretul insilozat poate fi pastrat timp indelungat, fiind destinat furajǎrii animalelor in perioada de stabulatie, dar poate fi folosit si in perioadele deficitare de nutret verde.

Prin insilozare se reduc pierderile de substante nutritive la 10 - 15%, comparativ cu uscarea nutretului la care se inregistreaza pierderi de pana la 25 - 30%. Nutretul insilozat asociat cu nutreturi verzi in sezonul de vara si cu fanuri iarna, stimuleaza productia de lapte la vaci si sporul in greutate la taurine la ingrasat.



Prin insilozare se pot obtine: silozul, semisilozul, semifanul si pasta de cereale.

Valoarea nutritiva la 1 kg nutret:

Porumbul siloz, 0,18 - 0,30 U.n. si 10 - 12 g P.d.; 0,18 - 0,37 UNL si 11 - 14 g PDIN, 12 - 23 g PDIE

Graminee perene insilozate: 0,17 - 0,20 U.n. si 20 - 25 g P.d.; 0,20 - 0,23 UNL si 15 - 25 g PDIN, 12 - 13 g PDIE

Leguminoase perene insilozate 0,12 - 0,16 U.n. si 23 - 30 g P.d.; 0,17 - 0,22 UNL si 22 - 24 g PDIN, 10 - 13 g PDIE

Semisiloz din graminee perene: 0,35 - 0,42 U.n. si 35 - 40 g P.d.; 0,38 - 0,42 UNL si 32 - 40 g PDIN, 25 - 28 g PDIE

Semisiloz din leguminoase perene: 0,20 - 0,33 U.n. si 40 - 64 g P.d.; 0,30 - 0,37 UNL si 32 - 42 g PDIN, 22 - 25 g PDIE

Semifanul: 0,40 - 0,45 U.n. si 45 - 90 g P.d.

Pasta de cereale 0,70 - 0,80 U.n. si 40 - 45 g P.d.

Valoarea nutritiva a unor nutreturi insilozate exprimata in UFL si UFC este prezentata in tabelul 34.

Tabelul 34

Valoarea nutritiva a unor nutreturi insilozate utilizate in hrana rumegatoarelor

Nr.

crt

Nutreturi murate

SU

(g/kg)

Valoare nutritiva / kg SU

Valoare

energetica

Valoare proteica

(g)

Unitati de incarcare

digestiva

Componenti

minerali (g)

UFL

UFC

PDIA

PDIN

PDIE

UIDO

UIDL

UIDB

Ca

P

Siloz de ierburi, fara

conservanti


Siloz de ierburi, cu

conservanti

Siloz de porumb

(25 % SU)

Siloz de porumb

(30 % SU)

Siloz de porumb

(35 % SU)

Siloz de lucerna

(35 % SU)

UFL - unitati nutreturire lapte;

UFC - unitati nutreturire carne;

PDIA - proteine digestibile in intestin de origine alimentara, exprimate in g/kg;

PDIN - PDIA + proteinele microbiene digestibile in intestin, corespunzand azotului, nutretului fermentat

in rumen (g/kg).

PDIE - PDIA + proteinele microbiene digestibile in intestin, corespunzand energiei nutretului fermentat

in rumen (g/kg);

UIDO - valoarea de incarcare digestiva a unui nutret, exprimata in unitate de incarcare digestiva pentru ovine;

UIDL - unitatea de incarcare digestiva pentru vaca de lapte;

UIDB - unitatea de incarcare digesiva pentru celelalte bovine.

1. Factorii care influenteaza insilozarea nutreturilor

Principalii factori care influenteaza insilozarea nutreturilor se refera la compozitia chimica a plantelor de insilozat, continutul plantelor in apa, gradul de maruntire si tasarea plantelor.

Compozitia chimica a plantelor de insilozat. Sub acest raport intereseaza continutul in glucide, proteine si minerale alcaline. Continutul plantelor in glucide influenteaza reusita insilozarii, deoarece acestea reprezinta substratul de hrana pentru bacteriile lactice. Plantele care se insilozeaza trebuie sa contina un minim de glucide care reprezinta cantitatea de glucide necesara producerii de acizi in masa silozului pana la pH-ul de 4 - 4,2. Valoarea acestui minim depinde de capacitatea tampon a sucului celular al plantelor insilozate. Proprietatile tampon ale sucului celular sunt exprimate prin prezenta in suc a proteinelor, mineralelor alcaline (fosfati de calciu, potasiu, magneziu) care neutralizeaza o parte din aciditatea nutretului insilozat. Continutul ridicat in proteina si minerale alcaline neutralizeaza o cantitate mai mare de acizi rezultati prin fermentatia lactica. In acest fel, nu se mai asigura pH-ul de conservare a nutretului insilozat.

Plantele care au un continut mai mare de 190 g proteina bruta/1 kg substanta uscata se insilozeaza foarte greu: lucerna si trifoiul. Cele cu un continut intre 130 - 190 g proteina bruta se insilozeaza greu: mazarea furajerǎ, lupinul, graminee anuale sau perene rezultate de pe terenuri fertilizate cu azot.

Mineralele alcaline au o capacitate tampon mai mare decat a proteinelor. De regula, plantele bogate in proteina au si un continut mai ridicat in minerale alcaline. Exceptie face floarea - soarelui care este saraca in proteina, dar bogata in minerale alcaline, motiv pentru care se insilozeaza greu.

In functie de continutul nutreturilor in glucide, acestea se pot grupa astfel:

Nutreturi usor insilozabile, la care continutul real de glucide este mai mare decat minimul glucidic. Din aceasta categorie fac parte gramineele.

Nutreturi greu insilozabile, care au un continut in glucide apropiat minimului glucidic, la care se adauga efectul de tamponare al sucului celular, datorat aminoacizilor si fosfatilor care neutralizeaza aciditatea din masa insilozata.

Din aceasta categorie fac parte leguminoasele: lucerna, trifoiul etc.

Nutreturi neinsilozabile la care continutul real in glucide este foarte redus, urzica etc.

Continutul plantelor in apa. In cazul insilozarii obisnuite, umiditatea optima este cuprinsa intre 65 - 75%. Umiditatea in exces, peste 80%, creaza conditii favorabile pentru fermentatiile nedorite (fermentatia acetica si butirica) care duc la inrautatirea insusirilor gustative a nutretului insilozat.

Gradul de maruntire favorizeaza eliberarea sucului celular care contine glucide fermentescibile asigurand intr-un timp scurt conditiile de anaerobioza favorabile pentru inmultirea bacteriilor lactice. Dimensiunea optima de tocare este de 0,5 - 1,5 cm pentru porumb, 2 - 3 cm pentru lucerna, 3 - 4 cm pentru ierburi.

Tasarea are drept scop asigurarea conditiilor de anaerobioza, avand ca efect oprirea proceselor biochimice, distrugerea microflorei spontane aerobe, se previne formarea mucegaiurilor, asigurand dezvoltarea bacteriilor lactice.

2.Tehnica insilozarii nutreturilor

Insilozarea porumbului. In mod obisnuit recoltarea porumbului pentru siloz se face cand plantele au o umiditate de 65 - 70%, ceea ce corespunde cu faza de ceara a boabelor. Plantele se recolteaza din camp cu combine speciale care le toaca la dimensiunea de 0,5 - 1,5 cm, se aduc la locul de insilozare, asezandu-se in straturi succesive si se taseaza tot timpul cu tractoare grele cu senile. Umplerea silozului trebuie sa se faca intr-un timp cat mai scurt in 3 - 5 zile. La terminare silozul se acopera cu folie de plastic peste care se aseaza baloturi de paie. Procesul de fermentatie dureaza 2 - 3 saptamani.

Pentru ridicarea continutului in proteina, se recomanda insilozarea porumbului in amestec cu leguminoase perene sau anuale. Proportia de leguminoase din masa insilozata nu trebuie sa depaseasca 30%. Tot pentru ridicarea proteinei, porumbul se poate insiloza si cu adaos de uree 3 - 5 kg/tona de nutret, dizolvata in 25 l apa sau apa melasata, cu care se stropeste nutretul depozitat in straturi succesive si in mod uniform.

Insilozarea leguminoaselor se face la inceputul infloririi. Cand nu sunt conditii de ofilire se pot face amestecuri cu pleava, uruiala de ciocalai de porumb, paie tocate. Se mai pot face amestecuri cu graminee in proportie de 1 : 1. La insilozarea   leguminoaselor se mai poate utiliza melasa 2 - 4% care se dilueaza cu 1,5 - 2 parti de apa.

Insilozarea nutreturilor cu adaos de preparate biologice

Administrarea preparatelor pe baza de bacterii acidolactice (inoculanti asigura o buna conservare a plantelor in special a leguminoaselor si porumbului cu umiditate ridicata.

Preparatul Lactosil obtinut la IBNA Balotesti contine culturi de bacterii acidolactice si drojdii. Administrat prin dispersare uniforma pe straturile asezate in siloz, in doza de 0,5 - 1 kg/tona nutret brut, asigura o buna conservare a plantelor. Nutreturile insilozate cu adaos de Lactosil si alte preparate biologice (inoculanti) se caracterizeaza printr-un grad mai mare de digestibilitate si consumabilitate.

Preparatul SIL-ALL obtinut de compania americana Alltech contine bacterii acidofile vii incapsulate si enzime. Se foloseste sub forma uscata sau lichida pentru nutreturile insilozate din ierburi, porumb masa verde si leguminoase. Favorizeaza desfasurarea rapida a fermentatiei lactice si mentinerea calitatii nutretului insilozat pe timpul depozitarii.

Preparatul Sila-bac obtinut in SUA de firma Pioneer contine culturi de L.acidophilus si drojdii din genul Torulepsis trecute pe un suport de carbonat de calciu, fragmente de stiuleti de porumb, fosfat de calciu, sulfat de potasiu, sulfat de magneziu. Se prezinta sub forma uscata si se administreaza in doza de 0,4 kg/t nutret insilozat.

Preparatul Derasyl este obtinut in Franta din bacterii acidolactice selectionate si enzime specifice pe suport de nutreturi energetice (faina de cereale si reziduuri lactate deshidratate). Se prezinta sub forma uscata si se administreaza in proportie de 1% la silozuri din ierburi, de 1,5% la amestecuri de ierburi si leguminoase si de 2% la leguminoase.

Preparatul Prisma Silo L se foloseste la insilozarea leguminoaselor. Acest preparat contine bacterii lactice (L. plantarum), enzime fibrolitice (celulaza, hemicelulaza) si lactice (lactaza). Asigura un consum ridicat si favorizeaza productia de lapte si calitatea laptelui. Se administreaza in doza de 0,5 kg/t nutret.

Preparatul Prisma Silo M se foloseste la insilozarea porumbului. Contine bacterii lactice si propionice, asigura o productie ridicata de lapte si calitatea laptelui. Se administreaza in doza de 0,5 kg/t nutret.

Cercetarile privind efectele inoculantilor asupra calitatii silozului de iarba apreciate dupa nivelul de azot amoniacal si asupra calitatilor nutritionale ale acestor silozuri au fost efectuate de Wilkins (1996), rezultatele fiind prezentate in tabelul 35.

Tabelul 35

Efectele inoculantilor asupra nivelului de amoniac din siloz, consumului si performantei animalelor

Specificare

Raspuns fata de lotul martor (%)

Numar de comparatii

Azot amoniacal

Consum de siloz

Taurine la ingrasat (spor in greutate)

Vaci de lapte (productie de lapte)

Grasimi din lapte

Proteina din lapte

Grasimi + proteina

24

Se constata ca inoculantii utilizati au determinat reducerea substantiala a nivelului de amoniac, un consum mai mare de siloz, spor mai mare in greutate la taurine la ingrasat si calitatea mai buna a laptelui. Efecte similare au fost observate in cercetarile efectuate de Steen (1991), care au aratat ca inoculantii au determinat cresterea consumului voluntar, a digestibilitatii si a performantelor animalelor (tabelul 36).

Tabelul 36

Efectul a patru inoculanti bacterieni (neprecizati) asupra consumului de siloz, digestibilitatii si performantei animalelor

Specificare

Crestere datorata tratamentului cu inoculanti (%)

Consum de siloz

Digestibilitate

Energie metabolizabila

Performanta animalelor (spor in greutate sau productia de lapte)

Semisilozul se obtine prin insilozarea plantelor cu umiditate scazuta (55 - 60%). La noi in tara sunt destinate producerii semisilozului leguminoasele perene si ierburile graminee, indeosebi cele de la prima coasa, cand conditiile meteorologice nu sunt favorabile producerii fanului de calitate. Plantele recoltate se lasa sa se ofileasca 24 - 48 ore, dupa care sunt adunate, tocate si aduse in spatiile de insilozare, fiind necesara o tasare puternica. In comparatie cu metoda obisnuita, semisilozul realizeaza pierderi mai mici prin fermentatie si scurgere si este mai bine consumat de animale.

Semifanul se obtine cand platele care se insilozeaza au umiditatea de 40 - 50%. La 5 - 8 ore de la recoltare, se executa intoarcerea brazdelor, iar la umiditatea de 40 - 45% are loc adunatul, tocatul si transportul la locul de depozitare unde se taseaza puternic cu tractoare cu senile. Prin obtinerea semifanului pierderile sunt mult reduse iar nutretul este consumat cu placere de animale.

Pasta de porumb se obtine prin tocarea stiuletilor cu o moara cu ciocanele. Prin insilozare la o umiditate de 38% se obtine un nutret valoros care administrat in ratia vacilor de lapte in cantitate de 5 - 7 kg determina cresterea productiei de lapte.

Insilozarea nutreturilor sub forma de baloturi

Aceasta tehnologie consta in balotarea nutreturilor la umiditatea de 35 - 50%. Dupa recoltarea cu vindroverul, plantele se lasa in brazda pentru uscare si apoi are loc balotarea sub forma de baloturi cilindrice cu presele de roluit.

Tehnologia se continua cu preluarea individuala de pe sol a balotului, cu un dispozitiv special, acoperirea cu o folie de material plastic cu grosimea de 20 - 35, dupa care baloturile sunt asezate pe o sira pentru pastrare. Prin acoperirea etansa a balotului se realizeaza un proces de fermentare complet anaerob, nutretul se pastreaza astfel pe durata mare in cele mai bune conditii de conservare. Plantele astfel conservate isi pastreaza in totalitate frunzele, avand valoarea nutritiva ridicata in comparatie cu metoda clasica de insilozare.

Tehnologia are o serie de avantaje tehnico - economice si anume: realizarea unei capacitati de lucru ridicate la balotare de 50 - 60 tone/zi, fata de 17 - 20 tone/zi in cazul tehnologiei clasice de insilozare; prin balotare la o umiditate de 35 - 50% se obtine o calitate superioara a nutretului, cu continut ridicat de proteina si caroten; reducerea pierderilor in procesul de conservare sub 5% fata de 10 - 15% in cazul tehnologiei clasice de insilozare.

3.Folosirea nutretului insilozat in hrana animalelor

Consumul de nutret insilozat este influentat de calitatea lui. Este redus in cazul unui continut ridicat in acizi, mai ales in acid acetic (porumb recoltat in faza de lapte).

Nutretul insilozat se introduce treptat in hrana animalelor, incepand cu cantitati mici astfel incat dupa 10 - 15 zile de obisnuire sa se ajunga la cantitatile recomandate in ratii. Apoi, intre nutretul fibros si cel insilozat se va respecta un anumit raport si anume pentru 5 - 7 kg nutret insilozat se va administra 1 kg fan, iar la taurine la ingrasat 1 kg paie sau coceni de porumb tocati. Administrarea in hrana se va face dupa nutreturile concentrate si fan. In ratia zilnica, nutretul insilozat se recomanda in urmatoarele cantitati: la tauri de reproductie 6 - 15 kg, taurasi de prasila 4 - 8 kg, berbeci de reproductie 1 - 2 kg, armasari de reproductie 3 - 6 kg, vieri de reproductie 1 - 3 kg.

La femelele adulte si tineretul de reproductie in functie de specie, categoria de varsta, stare fiziologica si calitatea nutretului insilozat, se pot administra urmatoarele cantitati zilnice: pana la 10 - 15 kg la vacile in gestatie avansata; 15 - 35 kg la vacile in lactatie, 30 - 40 kg la taurine adulte la ingrasat; 10 - 20 kg la tineret taurin la ingrasat; 5 - 15 kg la tineretul taurin de reproductie; 1 - 2 kg la oile de reproductie; 3 - 12 kg la iepe de reproductie; 2 - 3 kg la scroafe de reproductie si 0,5 - 2 kg la tineretul porcin de reproductie. La pasari, mai ales la palmipede si curci, se recomanda 50 - 100 g/zi. La vacile de lapte, semifanul se poate da in cantitate de 6 kg/zi, iar semisilozul 10 - 12 kg/zi.

In hrana femelelor gestante, nutretul insilozat va fi scos cu 3 - 4 saptamani inainte de fatare. Se recomanda ca in ultima parte a gestatiei sa fie utilizate nutreturi insilozate de foarte buna calitate. Pentru tamponarea aciditatii se foloseste 1,5 - 2 g calciu nutreturir/1 kg nutret insilozat.

Necesarul anual de nutret insilozat pentru o vaca de lapte este de 4 - 5 t la o productie de pana la 3 000 l/an; 5 - 6 t la o productie de 4 000 - 5 000 l/an si 6 - 7 t la o productie anuala de 6 000 - 7 000 l/an.

La folosirea nutretului insilozat trebuie avut in vedere sa nu se scoata din siloz decat cantitatea necesara unei singure administrari, maximum a unei zile. Trebuie indepartate resturile neconsumate de la tainul anterior, iar nutreturile inghetate se administreaza numai dupa dezghetare. Insilozarea nutreturilor se poate face in: silozuri construite la suprafata, silozuri semiingropate si silozuri sapate in pamant sub forma de transee. Acestea din urma sunt mai practice si economice. Volumul lor poate sa aiba 50 - 500 t in functie de necesar. Dimensiunile optime sunt de 5 m la baza si 6 m la partea superioara, 30 - 40 m lungime si 2 - 2,5 m inaltime. Greutatea unui 1 m3 de nutret insilozat este cuprinsa intre 400 - 600 kg in functie de felul nutretului.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.