Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » economie
Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE)

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE)




UNIVETSITATEA CREȘTINA DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica

(OCDE)

Capitolul 1

Istorie




DATE GENERALE:

Inființare: 1961

Sediul: Paris, Franța

Numarul membrilor: 30 de țari

Buget: 342,9 milioane EURO (2008) (cu 1,1 milioane mai mare fața de 2007.)

Personalul Secretariatului: 2 500

Secretar General : Jose Angel Gurria Trevino

Publicații: 250 titluri noi/ an

Limbi oficiale: engleza/ franceza

Ca si orice inceput de proiect ,trebuie sa explicam ce este o organizatie internationala. Organizatia internationala este definita, in genere, drept o 'asociatie', care poate fi statala, compusa din mai multe state, sau nestatala, reunind persoane fizice sau juridice avand nationalitati diferite si neurmarind scopuri lucrative.

Organizatia aleasa de noi pentru acest proiect este OCDE pentru ca inca de la la ineputul ei are un rol important in economia europeana, intracomunitara si nu numai.

OEEC a fost formata in 1947 pentru a administra ajutorul dat de catre americani si canadieni in conformitate cu Planul Marshall de reconstructie a Europei dupa al doilea razboi mondial (anexa1).

S-a stabilit sediul la CHATEAU DE LA Muette la Paris in 1949.

Organizatia Europeana pentru Cooperare Economica; (OEEC) a intrat in vigoare la 16 aprilie 1948. fiind rezultatul Planului Marshall si Conferinta de saisprezece (Conferinta Europeana pentru Cooperare Economica), care au incercat sa stabileasca o organizatie permanenta, pentru a continua lucrul la un program comun de recuperare si, in special, de a supraveghea distribuirea ajutorului.
Organizatia Europeana realizata a fost o organizatie permanenta pentru cooperare economica, functionand in conformitate cu urmatoarele principii:
-promova cooperarea intre tarile participante si a programelor lor nationale de productie de reconstructie a Europei,

-dezvolta comertul intra-european, prin reducerea tarifelor si a altor bariere in calea expansiunii comertului, -studiu de fezabilitate de a crea o uniune vamala sau zona de liber schimb,
-studiu multi-lateralizarea de plati, si realizarea conditiilor pentru o mai buna utilizare a fortei de munca.

poza facuta in 14 Februarie 1949.Membrii Consiliului OEEC,de la stanga spre dreapta: Max PETITPIERRE (Elvetia), Dr. Östen UNDÉN (Suedia), Joseph BECH (Luxemburg), Robert SCHUMAN (Franta), Paul-Henri SPAAK (Belgia), Sir Stafford CRIPPS (Marea Britanie), Count SFORZA (Italia))

Primul obiectv al OEEC, in 1948/1949 a fost sa pregateasca programul de recuperare european, care a justificat efortul american. Cateva dificultati, au aparut cu unele tari beneficiare care s-au dovedit incapabile de a ajunge la un acord privind armonizare programelor lor pe termenlung
OEEC a fost implicat in alocarea ajutorului Marshall de dolari. Aceasta problema a fost in parte rezolvata datorita arbitrajului unui 'Comitetul de experti' (G. Guindey, EPRoll, G. Malagodi, D. Spierenburg), in august 1949, din nou a aparut problema in cea de-a doua parte a ajutorului. Aceasta a fost umbrita de criza britanica a monezii si a devalorizarii, in septembrie 1949. Baronul Snoy d'Oppuers, Vice-Presedinte al Consiliului de OEEC, si secretarul general Robert Marjolin au actionat ca arbitri. Ei au intocmit o scara pentru repartizarea ajutorului, care a acceptat Britanie. Participantii au primit 11800000000 de dolari intre 3 aprilie 1948 si 31 iunie 1950 (24% Britanie, Franta 20%, Italia 11,1%,RFG11%).
O criza a lovit Planul Marshall in toamna anului 1949. Americanii si-au schimbat politica de ajutor, pe care au considerat-o insuficient orientata spre integrare economica.

Inainte, Planul Marshall de credit a fost folosit in principal pentru a face curatenie in deficitului balantei de dolari tarilor europene . Statele Unite era pregatita acum pentru a oferi credite, pentru ultimii doi ani de ajutor, pe baza unui program de actiune intra-european.

In octombrie-noiembrie 1949, Paul Hoffman,s-a plans la OEEC ca nu au fost suficiente propuneri pentru eliberarea comerciale. Sub aceasta presiune,europenii au ajuns la un acord de liber de 50% din comertul privat de import in produsele alimentare, produsele fabricate si de materii prime.

Aceste masuri au avut un scop limitat ,liberalizare facandu-se numai la o lista de produse de comun accord , si o mare parte a schimburilor comerciale au ramas intre state.

Totusi, pana la sfarsitul anului 1950, 60% din comertul intra-european privat a fost eliberat datorita actiunilor OEEC, procentul crescand de la 84% in 1955 la 89% in 1959.
Un alt remarcabil act de cooperare a fost crearea de Plati Uniunii Europene sub auspiciile OEEC in septembrie 1950.

Ea a avut trei obiective:
  -eliminarea obstacolului de inconvertibilitate de monezilor europene,
  -Eliminarea cantitatii restrictive
  -Suprimarea practicilor comerciale bilaterale.


Organizarea de EPU(European Payment Union) a condus la crearea fondului de compensare necesar pentru a echilibra balanta deficitului intra-European si de a determina un contingent pentru fiecare tara. Acesta ar putea actiona ca o referinta automata de decontare de excedente. Un fond comun EPU a fost stabilit la care fiecare membru care contribuia cu pana la 60% din cota sa.

EPU a fost dizolvat la 27 decembrie 1958, cand monezile fost declarate convertibile cu dolari. negocierile EPU a fost insotita de luarea in considerare a metodelor de eliberarea comerciale.
In iunie 1950 Stikker, Presedinte al Consiliului OEEC, a prezentat un plan de actiune pentru integrare economica din Europa, printr-o specializare a activitatilor,o diviziune a muncii si crearea pietei unice europene. Tarile cu comertul majoritar de stat au fost invitate sa emita pe termen lung, contracte de cumparare la preturi rezonabile si o lista de obiecte comune pentru eliberarea a fost propusa.

Un fond european a fost infiintat pentru a atenua consecintele crestereii concurentei pentru firme. Alte propuneri au fost facute pentru a accelera eliberarea de comert si, de asemenea, de a da OEEC-ului puterea de a-si organiza economii europene si de a le rationaliza. In consecinta, ministrii francezi si italian, Petsche si Pella au amendat Planul Stikker. In centrul acestor proiecte a fost un Banca Europeana de Investitii (BEI), care a luat fiinta impreuna cu piata comuna.
OEEC a decazut dupa 1952, datorita sfarsitul neasteptat a Planul Marshall si a schimbarii ulterioara in favoarea NATO. Reciproca politica de securitate amesteca ajutor economic si militar de asistenta - OEEC fiind inlocuit pentru unele scopuri, la 1 ianuarie 1952 de catre Agentia reciproca in materie de securitate (MSA) - tratat aproape ca un vehicul pentru ajutor economic.

Tratatul militar a dat ideea atlanticilor de a utiliza OEEC si comisii sale, echipe de experti si statistice de iesire, cu scopul de a promova a Alianta de reinarmare, in timp ce controla dificilele probleme de alocare a inflatiei si de materii prime.

In numele reinarmarii eficiente, Britania a luat o pozitie in favoarea unui comitet economic NATO cu speranta de a deposeda OEEC.

Un compromis a fost atins: in septembrie 1951, la conferinta NATO de la Ottawa s-a infiintat un comitet special (Monnet, Harriman, Plowden) insarcinat cu studierea chestiunii de dezvoltarea economica a tarilor NATO in raport cu posibilitatile economice a fiecarui din membri.

A fost decis ca OEEC s-ar ocupa cu problemele economice europene, inclusiv cele referitoare la modul de functionare a NATO, pe cont propriu. Alte agentii autonome ds-au dezvoltat pentru completa sfera de activitati a OEEC.
Planul Marshall a fost un intrument pentru ' cultul de productivitate' in firme. Un program de productivitate a fost reluat in 1952 de catre un european de productivitate Peste 3000 de specialisti si sute de fermieri, organizati in mai mult de 500 de echipe din 15 de tari diferite, au vizitat fabrici si ferme american.

Pe la sfarsitul lui 1957, Agentia europeana pentru energie nucleara a fost infiintat in conformitate cu OEEC. Agentia infiintata sub auspiciile OEEC si in mare parte finantata de catre Statele Unite. Primul sau act a fost de a semna o conventie legata de securitate in domeniul energiei nucleare.

In acelasi an, OEEC a oferit cadrul pentru negocierile care au avut ca scop stabilirea conditiilor de infiintare a unui Spatiul european de comert liber, de a aduce impreuna piata comuna a celor sase si alti membrii ai OEEC pe o baza multilaterala.

Peter Thorneycroft a fost responsabil pentru coordonarea. Dupa semnarea tratatelor de la Roma la 25 martie 1958, un comitet inter-ministerial a fost infiintat in octombrie de catre Consiliu Organizatiei, prezidat de Reginald Maudling, cu scopul de a urmari la negocierile.
In septembrie 1961 OEECa fost urmat de Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare Economica (OCDE), un organism de nivel mondial

poza facuta la semnarea conventiei OCDE la Salon de l'Horloge, Quai d'Orsay, Paris, in 14 Decembrie 1960)

In 1961, OCDE a constat din tari Europene fondatoare al OEEC, plus Statele Unite si Canada. Lista de tari membre sa extins peste ani, cu 30 de tari de azi.
Arhivele istorice ale OEEC sunt disponibile la Institutul Universitar European din Florenta, Italia.
O bibliografie adnotata, Autoritatea Europeana de Reconstructie 1948-1961: Bibliografie la Planul Marshall si Organizatia Europeana pentru Cooperare Economica si Dezvoltare este disponibil de la OCDE.

De atunci, misiunea sa a fost de a ajuta tarile sale membre de a realiza o crestere economica durabila si de ocupare a fortei de munca si de a ridica standardul de viata in tarile membre, in timp ce mentinea stabilitatea financiara - toate acestea cu scopul de a contribui la dezvoltarea economiei mondiale.
In conventia de infiintare este precizat felul de expansiune economica in alte tari si de a contribui la cresterea comertului mondial pe o multilaterale, nediscriminatorii.

In scopul de a contribui la dezvoltarea economiei mondiale, OCDE a concentra progresiv extinderea pentru a include si alte tari, in plus fata de 30 de membri

MEMBRII SI STRUCTURA

OEEC initial a avut 18 participanti:
Austria, Belgia, Danemarca, Franta, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elvetia, Turcia, Regatul Unit, Germania si de Vest (initial reprezentat de ambele combinate american si britanic zone de ocupatie (de Bizone) si zona de ocupatie franceza). Zonele anglo-americane din teritoriul Trieste au participant la OEEC pana cand a revenit suveranitatea italiana.
Reprezentantii acestor tari si teritorii de stat au fost in Consiliul Organizatiei, prezidat de catre bine-cunoscute figuri din epoca (Paul-Henri Spaak, Paul van Zeeland, Dirk Strikker, Anthony Eden, Richard Heathcoat Amory). Deciziile necesitau unanimitate. Consiliul a numit un comitet executiv din sapte membri, cu o partiala delegare de competente depline intre reuniunile Consiliului.

Structura de afaceri a organismelor subordonate Consiliului OEEC au constat din aproximativ cincisprezece orizontale, si cinci comitete verticale tehnice responsabile de manipulare in domenii speciale: produse alimentare si agricole, carbune, energie electrica, petrol, fier si otel, materii prime, utilaje, metale neferoase, produse chimice, cherestea, celuloza si hartie, textile, transport maritim si pe caile navigabile interioare, programe, balanta de plati, comert, intra-european de plati si a fortei de munca.
Secretarul general (Robert Marjolin pana in 1955 si apoi René Sergent) provine din autoritatea sa de la Consiliu.

Locul de Munca in Seretartiat a fost efectuat in directorate, aproximativ in linie cu ministerele tarii membre si cu comitetele tehnice.

Aceasta structura este si in prezent.

CAPITOLUL 2

IN PREZENT

OCDE reprezinta un for internațional de dezbatere a politicilor economice și sociale la nivel global, o asociație apolitica a tarilor cel mai bine dezvoltate din punct de vedere economic avand drept misiune construirea unei economii puternice in statele membre, imbunatațirea eficienței, perfectarea sistemelor de piața, extinderea comerțului liber si contribuția la dezvoltarea economica.

OCDE s-a dezvoltat din Organizația pentru Cooperare Economica Europeana (Organisation for European Economic Cooperation) a carei instituire s-a facut pentru a sprijini implementarea Planului Marshall (Anexa 1) pentru ția Europei dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial .

Tarile membre OCDE, in numar de 30, reprezinta o structura foarte solida.

Germania (27 sept. 1961)

Australia (7 iulie 1971)

Austria (29 sept. 1961)

Belgia (13 sept. 1961)

Canada (10 aprilie 1961)

Corea (12 dec. 1996)

Cehia (21 dec. 1995)

Danemarca (30 mai 1961)



Spania (3 aug. 1961)

Statele Unite (12 aprilie 1961)

Finlanda (28 ian. 1969)

Franta (7 aug. 1961)

Grecia (27 sept. 1961)

Hungaria (1996)

Irlanda (17 aug. 1961)

Islanda (5 iunie 1961)

Italia (29 martie 1961)

Japonia (29 aprilie 1964)

Luxemburg (7 dec. 1961)

Mexic (18 mai 1994)

Noua Zeelanda (29 mai 1973)

Norvegia (4 iulie 1961)

Tarile de Jos - Olanda (13 noi. 1961)

Polonia (22 mai 1996)

Portugalia (4 aug. 1961)

Regatul Unit (2 mai 1961)

Suedia (28 sept. 1961)

Elvetia (28 sept. 1961)

Turcia (2 aug. 1961)

Republica Slovaca ( 14 dec. 2000)

In prezent, statele membre ale Organizației dețin impreuna peste 70 % din producția și comerțul mondial cu bunuri si servicii și peste 90% din volumul investițiilor straine directe la nivel mondial, fapt pentru care Organizația a fost numita 'clubul țarilor bogate'.

Creata ca un omolog economic al NATO, OCDE a preluat responsabilitațile OEEC in 1961. Misiunea organizatiei este de a ajuta statele sa atinga dezvoltarea durabila pe plan economic.

OCDE lucreza la rezolvarea problemelor globale in urmatoarele domenii:

Pentru a coordona actiunile companiilor in vederea atingerii dezvoltarii durabile la nivel global OECD a elaborat, in 1976, “Guidelines for Multinational Enterprises” – o serie de directive ce trebuie luate in considerare de orice companie, indiferent de domeniul in care activeaza, vizand drepturile omului, protectia mediului inconjurator, interesle consumatorului, coruptia si concurenta. In anul 2000 a fost publicata varianta revizuita a “Guidelines for Multinational Enterprises”.

Conform “OECD Guidelines” companiile trebuie sa:

contribuie la dezvoltarea economica, sociala si de mediu, sustinand principiul dezvoltarii durabile.

respecte drepturile omului in toate activitatile pe care le desfasoara.

incurajeze dezvoltarea comunitatilor locale.

nu accepte dispense care nu sunt incluse in cadrul legislativ local privind mediul, sanatatea, siguranta, munca si taxarea.

sprijine si sa aplice principii si practici echitabile de conducere a companiei.

dezvolte si sa aplice sisteme de management eficiente in construirea unei relatii de incredere cu societatile in care activeaza.



promoveze valorile companiei in randurile angajatilor prin programe de training.

nu discrimineze si sa nu sanctioneze indivizii sau institutiile care atentioneaza echipa de management asupra practicilor incorecte ale companiei.

isi incurajeze partenerii de afaceri sa aplice “OECD Guidelines”.

nu se implice nejustificat in activitati politice locale.

Corpul de conducere OCDE este Consiliul OCDE, format din reprezentanții țarilor member. El ofera asistența asupra activitații comitetelor OCDE ( 200 de comitete și grupuri de lucru) și decide asupra bugetului annual (contribuții naxionale), cea mai mare contribuție o adduce SUA( 25% ) urmata de Japonia insa cu aprobarea Consiliului țarile member pot contribui voluntar la programele special pentru care nu sa alocat buget.

Acolo unde OCDE decide sa dezvolte programe reușește sa mobilizeze fonduri, fie din resurse proprii, fie din alte resurse, cum ar fi cele ale UE, Comisia Europeana fiind reprezentata in Consiliul OCDE. Spre deosebire de Banca Mondiala si Fondul Monetar de Internațional OCDE nu acorda imprumuturi sau subvenții.

Secretariatul OCDE este coordonat incepand cu 1 iunie 2006, de catre Secretarul General, Jose Angel Gurria Treviňo, fost ministru de externe și de finanțe al Mexicului. Secretarul General este cel care prezideaza ședințele lunare ale Consiliului asigurand legatura dintre statele member și Secretariat.

In urma Conferinței Ministeriale a OCDE din mai 2004 de la Paris s-a aprobat „Strategia pentru Extindere si Colaborare cu Statele Nemembre OCDE” An OECD Strategy for Enlargement and Outreach, cunoscuta și sub numele de Raportul Noboru, dupa numele ambasadorului Japoniei la OCDE. In urma Conferinței trebuiau luate masuri concrete privind țarile candidate la OCDE, precum și de reforma a Organizației ca atare.

Criteriile de aderare vor deveni și mai selective in privința aderarii unor noi membri, prin suplimentarea criteriilor, intre care:

Existența unei economii de piața si a unei democrații (like-mindedness);

dimensiunea si importanta economica a unui stat (significant player);

principiul beneficial reciproc prin care aderarea unui nou stat sa fie benefica atat pentru statul respectiv cat si pentru OCDE (mutual benefit);

consideratii globale, nu neaparat limitat la diversitatea geografica.

Capitolul 3

STADIUL RELATIILOR DINTRE ROMANIA SI OCDE

In prezent Romania participa in cadrul urmatoarelor structuri de lucru:

  • Grupul de lucru al Comitetul pentru Constructii Navale, cu statut de observator; a fost primita invitatia oficiala din partea OCDE de participare ca membru cu drepturi depline, in prezent fiind in curs de ratificare interna;
  • Comitetul pentru Dreptul Nuclear din cadrul Agentiei pentru Energia Nucleara, cu statut de observator;
  • Comitetul Otelului, cu statut de observator; se afla in curs de ratificare interna participarea in calitate de membru cu drepturi depline;
  • Schema II a Comitetului pentru Agricultura (Sistemele OCDE de certificare a semintelor furajere, a cerealelor, a sfeclei de zahar, a semintelor de legume si Regimul OCDE de aplicare a normelor internationale pentru legume si fructe), cu statut de observator;
  • Centrul de Dezvoltare OCDE, cu statut de membru cu drepturi depline
  • Incepand cu anul 2005, Romania participa la lucrarile Grupului de Lucru referitor la Declaratia pentru Investitii Internationale si Companii Multinationale (DIICM) din cadrul Comitetului pentru Investitii; acest lucru este posibil datorita aderarii Romaniei la DIICM; in prezent Declaratia OCDE numara 38 de state semnatare;
  • Programul de Dezvoltare Economica Locala (Program LEED) /Local Economic and Employment Development (LEED Program), cu statut de membru cu drepturi depline;
  • Comitetul pentru Transporturi Maritime, in calitate de observator;
  • Comitetul pentru Concurenta - cu statut de observator;
  • Comitetul Turismului – cu statut de observator;
  • Grupul de Lucru pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii – cu statut de observator.

2. Romania a semnat impreuna cu OCDE un numar de trei Acorduri Cadru

Declaratia privind cooperarea in domeniul dezvoltarii durabile industriale”; desi Organizatia nu a dat curs, inca, propunerilor partii romane privind dezvoltarea termenilor de referinta a acestui Acord, in prezent exista conditii de reactivare a interesului tarilor membre pentru sustinerea lui;

„Declaratia privind cooperarea in domeniul luptei impotriva coruptiei”, care urmeaza sa fie rediscutat, in vederea implementarii

„Declaratia privind infiintarea Centrului Roman de Informare si Documentare OCDE la Bucuresti care a fost inaugurat oficial in primavara anului 2005 si functioneaza pe langa Academia Romana.”,

3. Sunt in curs de analiza la OCDE solicitarile de participare prezentate in mod oficial conducerii Organizatiei, ca urmare a implementarii strategiei privind relatia de colaborare cu institutia internationala; s-a avut in vedere consultarea ministerelor si a institutiilor centrale cu responsabilitati in domeniu, dupa cum urmeaza:

  • Aderarea la Conventia pentru Lupta Impotriva Coruptiei Functionarilor Publici in Tranzactiile Comerciale Internationale;
  • Participarea, cu statut de observator, in cadrul Comitetului pentru Agricultura;
  • Participarea, cu statut de observator, in cadrul Comitetului pentru Comert;
  • Participarea, cu statut de observator, in cadrul Comitetului pentru Educatie si Comitetul pentru Stiinta, Tehnologie si Industrie;
  • Formularea cererii de a deveni observator in Grupurile de Lucru ale Agentiei Nucleare;

Anii 2004 – 2008 au reprezentat o perioada eficienta in dezvoltarea relatiilor cu OCDE, fapt demonstrat prin incununarea cu succes a urmatoarelor proiecte:

  • Participarea la programul Investment Compact for South East Europe (IC) deschiderea Biroului OCDE – Investment Compact la Bucuresti (februarie 2004); co-prezidarea celei de a treia Conferinte Ministeriale (Viena, 8 – 9 iulie 2004) a Investment Compact; adoptarea, la Reuniunea Ministeriala a Investment Compact de la Viena, 26 – 27 iunie 2006, a Declaratiei Ministeriala referitoare la Cadrul Regional de Investitii in Europa de Sud-est; cooperarea in domeniul reformei investitionale pe baza instrumentului de monitorizare al Investment Compact privind reforma politicilor investitionale in tarile din Europa de Sud-est, denumit „Investment Reform Index”; sprijinirea lansarii Comitetului de Investitii in Sud-estul Europei, inclusiv prin preluarea presedintiei Grupului de lucru regional anti-coruptie; misiunile desfasurate de IC in Romania (26–28 octombrie 2005; 26-28 aprilie 2006; 25 ianuarie 2007);
  • Aderarea la Centrul de Dezvoltare OCDE (30 martie 2004), ca membru cu drepturi depline; participarea la proiectul de realizare a Studiului economic asupra zonei Marii Negre si a Asiei Centrale (BSECAO), avand ca obiectiv promovarea unei monitorizari si evaluari sistematice a performantelor economice in regiune, pentru a facilita transferul de informatii si dialogul politic bazat pe date concrete, la nivel national si regional; ocuparea, din martie 2007, a pozitiei de vice-presedinte al Comitetului Director al Centrului de Dezvoltare al OCDE, ca o recunoastere a implicarii active a tarii noastre in derularea proiectelor regionale ale organizatiei.
  • Aderarea la Programul de Dezvoltare Economica Locala (Program LEED) ca membru cu drepturi depline, la 16 decembrie 2004; gazduirea celei de-a 50-a sesiuni a Comitetului Director al Programului de Dezvoltare Economica Locala (LEED), in iunie 2007.
  • Aderarea la Declaratia OCDE privind Investitiile Straine si Companiile Multinationale (DIICM), unul din codurile strategice de liberalizare urmarite de Organizatie ca etapa obligatoriu de parcurs pentru examinarea oricarei tari candidate, viitoare membra a OCDE; deschiderea oficiala, in mai 2005, in cadrul ARIS, a Punctului National de Contact, element obligatoriu in functionarea mecanismelor specifice legate de aplicarea Ghidului OCDE pentru Intreprinderi Multinationale, in conformitate cu statutul Romaniei de tara aderenta la DIICM.
  • Inaugurarea oficiala in luna mai 2005 a Centrului Roman de Informare si Dezvoltare OCDE cu infiintarea si functionarea CRID in cadrul Academiei Romane. Centrul Roman de Informare si Documentare OCDE isi propune sa asigure in timp real, accesul la documentele si publicatiile elaborate si sa devina principala interfata intre expertii romani si organizatie, fiind in acest sens singurul centru din Europa de Sud – est.
  • Informarea institutiilor din Romania in legatura cu activitatea OCDE prin organizarea de catre MAE de intalniri interministeriale pentru dinamizarea activitatii de cooperare cu OCDE si organizarea de catre MAE a unui seminar pe tema relatiilor de colaborare cu OCDE in mai 2007.
  • In perioada 24 – 26 septembrie 2007, a avut loc, la Bucuresti, Intalnirea Regionala a OCDE privind Reforma Politicii Agricole. S-a discutat inclusiv despre posibilitatea primirii Romaniei ca observator la reuniunile Comitetului Agricol al OCDE.
  • In data de 10 ianuarie 2008, a avut loc o intalnire a ministrului afacerilor externe, dl. Adrian Cioroianu cu doamna Thelma Askey, secretar general adjunct al OCDE, in cadrul careia a fost reiterat interesul Romaniei de a adera la OCDE, precum si angajamentul ferm al partii romane de a intreprinde actiunile necesare in vederea atingerii acestui obiectiv. Oficialul OCDE a recomandat intensificarea contactelor si colaborarii cu structurile de lucru ale OCDE, obtinerea de sprijin pentru candidatura mai ales din partea SUA, cresterea vizibilitatii in cadrul organizatiei, precizand ca durata actualului proces de aderare va fi de circa 2 ani. De asemenea, a fost exprimata speranta ca Rusia, in viitoarea sa calitate de membru, nu va folosi organizatia in alte scopuri decat cele asumate in contextul organizatiei.
  • In data de 23 iunie 2008, a avut loc, la Bucuresti, evenimentul de lansare oficiala a Studiului Economic asupra Marii Negre si Asiei Centrale (BSECAO 2008) cu tema “Promovarea muncii si a bunastarii: Provocari intr-un mediu global”, in organizarea Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii, Familiei, Familiei si Egalitatii de Sanse si Centrului de Dezvoltare al OCDE. Acest eveniment, a beneficiat de participarea domnilor Lazar Comanescu, ministrul afacerilor externe, Paul Pacuraru, ministrul muncii, familiei si egalitatii de sanse, Aart de Geus, secretar general adjunct al OCDE, Leonidas Chrisanthopoulos, secretar general al Organizatiei Cooperarii Economice la Marea Neagra (OCEMN) precum si de cea a unor inalti reprezentanti guvernamentali, ai mediului academic si de afaceri din statele din zona Marii Negre si Asiei Centrale si reprezentanti ai organizatiilor internationale active in cele doua regiuni amintite.
  • Studiul Economic asupra Marii Negre si Asiei Centrale (Black Sea and Central Asian Economic Outlook - BSECAO 2008) a fost realizat de Centrul de Dezvoltare al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) si reprezinta o evaluare a performantelor economice si a politicilor aferente in spatiul Marii Negre si al Asiei Centrale. Scopul acestuia este facilitarea dialogului intre factorii de decizie, societatea civila si specialistii in domeniul comunicarii atat in plan national cat si regional.
  • La data de 15 iulie 2008, la sediul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse a avut loc lansarea Raportului de tara asupra Ocuparii Informale in Romania, elaborat de catre Centrul de Dezvoltare (DEV) din cadrul OCDE, raport ce se inscrie in aria conceptului bunastare, ca parte a activitatii „Policy Coherence” din cadrul Programului de Lucru al DEV pentru perioada 2007-2008.Prin intermediul acestui studiu de caz s-a urmarit fenomenul de informalitate a pietei muncii din tara noastra si analiza impactului acestui fenomen asupra pietei muncii si protectiei sociale. La conferinta au participat expertii din cadrul Unitatii de Coerenta a Politicilor pentru Dezvoltare si Securitate Umana, DEV – Johannes Jutting si Theodora Xenogiani.

La data de 23 iulie 2008, ministrul educatiei, cercetarii si tineretului, domnului Cristian Adomnitei a avut o intrevedere cu reprezentantii OCDE pentru programul PISA (Program for International Student Assessment), la Paris, in vederea realizarii de catre experti ai organizatiei a unui raport national de evaluare a rezultatelor pentru Romania in cadrul PISA 2006. Acest raport urmeaza a fi lansat in septembrie, la Bucuresti, cu participarea coordonatorilor nationali de proiect si ai expertilor OCDE.

De asemenea, o alta propunere de cooperare o reprezinta participarea OCDE la reuniunea ce va avea loc in martie 2009, sub presedintia Romaniei, a task-force-ului asupra capitalului al Consiliului pentru Cooperarea Regionala (RCC) si coordonarea de catre OCDE a sesiunii tematice referitoare la inovarea in dezvoltarea capitalului uman.



Secretarului general adjunct al OCDE, Dl. Herwig Schlögl, a presedintelui Academiei Romane, Dl. Eugen Simion, a Dlui Claudiu Doltu, subsecretar de stat - Ministerul Afacerilor Externe. (de la stanga la dreapta)

Pentru a realiza o relatie mai armonioasa cu OCDE s-a infiintat CENTRUL ROMAN DE INFORMARE SI DOCUMENTARE (CRID) IN DOMENIUL DE ACTIVITATE AL ORGANIZATIEI PENTRU COOPERARE SI DEZVOLTARE ECONOMICA - OCDE

Centrul a fost infiintat prin Hotararea de guvern in cadrul Institutului de Economie Nationala al Academiei Romane, fiind completat cu un punct de informare si documentare OCDE, care functioneaza in cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Infiintarea CRID-Romania-OCDE in cadrul Academiei Romane constituie un important pas in apropierea cercetarii economice nationale de preocuparile OCDE, considerat a fi cel mai important organism mondial de cercetare economica si sociala.

Centrul de la Bucuresti dispune de facilitati importante in cooperarea stiintifica intre cercetatori romani si alte medii interesate (academice, universitare, guvernamentale, parlamentare etc.) si expertii OCDE, cum ar fi: o biblioteca depozitara cuprinzand cele mai noi rapoarte si sinteze OCDE (prezentate actualizat  in continuare); accesul on-line la bazele de date OCDE, expertiza si asistenta de specialitate din partea institutelor de profil ale Academiei Romane, baze documentare bibliografice si faptice - retrospective ale altor organisme internationale s.a. Centrul este reprezentat permanent la nivel decizional in Punctul National de contact Romania-OECD si in grupul de lucru LEED (Local Economic and Employment Development).

Deschiderea oficiala a CRID a avut loc la 24.05.2005 la Casa Academiei Romane, in prezenta Secretarului general adjunct al OCDE, Dl. Herwig Schlögl, a presedintelui Academiei Romane, Dl. Eugen Simion, a Dlui Claudiu Doltu, subsecretar de stat - Ministerul Afacerilor Externe, a unor inalti demnitari romani si reprezentanti ai Ambasadelor straine in Romania, a unor experti internationali si nationali in domeniul politicilor economice si sociale.

Capitolul 4

Programele OCDE

Programul pentru Dezvoltare Economica si Creare a Locurilor de Munca la Nivel Local (LEED – Local Employment and Economic Development) a fost creat in anul 1982 ca urmare a initiativei Frantei si Italiei pentru stimularea utilizarii fortei de munca la nivel local prin implementarea'politicilor de angajare activa si favorizarea auto-angajarii si dezvoltarii intreprinderilor. Programul LEED identifica, analizeaza si disemineaza politici de inovare si initiative locale in sfera dezvoltarii economiei si a fortei de munca de plan local.

Programul LEED are in prezent 28 de tari membre: Australia, Austria, Belgia, Canada Chile, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franta, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Mexic, Noua Zeelanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Marea Britanie si SUA, la care se adauga Comisia Europeana, Banca Mondiala, BERD impreuna cu ICE si Banca de Dezvoltare Inter - Americana. .

Fiecare tara membra are un delegat in cadrul Comitetului Director al LEED care se intalneste de doua ori pe an pentru a discuta activitatea curenta si viitoare a programului.

Reprezentarea in cadrul Comitetului Director este asigurata prin Misiunile Permanente ale tarilor membre OCDE si prin Ambasadele celor nemembre OCDE, cu posibilitatea secondarii acestora prin persoane din partea institutiilor cu responsabilitati in domeniul muncii dezvoltarii teritoriale, intreprinderilor mici si mijlocii.

Programul LEED face parte din structura Centrului OCDE pentru Antreprenoriat,IMM-uri si Dezvoltare Locala, alaturi de Grupul de Lucru pentru IMM-un si Antreprenoriat si Comitetul Turismului.

Programul LEED are doua Centre Regionale menite sa asigure flexibihzarea

structurii de coordonare a activitatilor din Europa Centrala si de Sud-est (Trento, Italia) si, respectiv America Latina (Cuernavaca, Mexic). Centrul Trento a fost inaugurat la 6 decembrie 2003, principalul scop reprezentandu-1 crearea posibilitatilor pentru dezvoltarea locala in tarile membre si ne-membre OCDE din Europa Centrala si de Sud-Est. Centrul furnizeaza asistenta in proiectarea, implementarea si evaluarea strategiilor pentru dezvoltare locala pe trei domenii de lucru: guvernanta, antreprenoriat si sectoarele non-profit.

La Consiliul OCDE din 16 decembrie 2004, Romania a fost admisa, ca membru cu drepturi depline, in structura de lucru a Programului LEED, primind recomandarea pozitiva a Consiliului OCDE. in calitate de tara membra cu drepturi depline. Romania va avea acces la toate activitatile LEED, in conformitate cu obligatiile asumate, inclusive plata unei cotizatii anuale fixate de OCDE.

Prin demersurile Romaniei pe langa conducerea Programului LEED, precum si a implicarii in sustinerea locala a proiectelor acestuia, Centrul Trento a selectat Romania ca tara din Europa de Sud - Est care sa participe in anul 2005 la:

• Studiul LEED privind Politicile de Integrare a Fortei de Munca si Dezvoltare Economica;

• Studiul privind Antreprenoriatul feminin in Romania.

In calitate de membru cu drepturi depline in structura OCDE, este necesar ca Romania sa plateasca cotizatia anuala pentru participarea la Programul LEED, beneficiind de expertiza, metodologiile si instrumentele specifice de lucru ale acestuia. Deoarece acceptarea Romaniei ca membru cu drepturi depline in cadrul acestei structuri s-a realizat in ultima luna a anului 2004, iar cuantumului cotizatiei pe anul 2005 pentru Romania a fost facut cunoscut de catre OCDE abia in luna iunie 2005, prin remiterea facturii de plata, nu a fost posibila prevederea sumei de plata in bugetul de stat pentru anul 2005.Intrucat factura are ca termen de plata 30 de zile de ia emiterea ei, este necesara achitarea ei conform solicitarii OCDE.

PROGRAMUL SIGMA

SIGMA – Support for Improvement in Governance and Management in Central and European Countries (Sprijin pentru Imbunatatire in Administrare si Management in Tarile Europei Centrale si de Est) – este o initiativa comuna a Centrului OCDE pentru Cooperare cu Economiile in Tranzitie si CE/PHARE. Resursele sunt puse la dispozitie de OCDE si membrii OCDE. SIGMA asista eforturile de reforma in administratia publica din Europa Centrala si de Est.

Infiintata in 1992, activitatea SIGMA isi desfasoara activitatea in cadrul Serviciului de Management Public al OCDE (PUMA). PUMA furnizeaza informatii si analize specializate in management public pentru tarile member OCDE si faciliteaza contactul si schimbul de experienta intre managerii din sectorul public. Prin PUMA, SIGMA pune la dispozitia a 11 tari un capital de cunoastere tehnica acumulat in multi ani de studiu si actiune.

Guvernele participante si Secretariatul SIGMA colaboreaza intr-o maniera flexibila pentru a stabili programe de lucru menite sa intareasca capacitatea de imbunatatire a procesului guvernarii in concordanta cu prioritatile fiecarui guvern si cu misiunea SIGMA. Initiativa se sprijina pe o retea de administratori publici specializati, pentru a oferi servicii de consultanta si analiza comparata intre diferite sisteme de management. De asemenea, SIGMA colaboreaza indeaproape cu alti donatori internationali care promoveaza reforma administrativa si dezvoltarea democratica.

In activitatea sa, SIGMA acorda prioritate aspectelor privind facilitarea cooperarii interguvernamentale. Aceastea includ suport logistic pentru formarea retelelor de lucratori in administratia publica in Europa Centrala si de Est, si intre acestia si omologii lor din tarile OCDE.

Activitatile SIGMA se circumscriu unor sase domenii distincte: Reforma Institutiilor Publice, Managementul Elaborarii Politicilor, Managementul Cheltuielilor, Mangementul Serviciilor Publice, Supravegherea Administrativa si Servicii de Informare.

SIGMA urarește:

- Sa asiste tarile beneficiare in identificarea modalitatilor unei guvernari bune pentru a imbunatati eficienta administrativa si pentru a promova loialitatea functiona rilor publici fata de valorile democratice, etice si respectful fata de lege;

- Sa ajute la dezvoltarea unor competente interne la nivelul administratiei centrale pentru a face fata provocarilor internationalizarii si planurilor de integrare in Uniunea Europeana;

- Sa sprijine initiativele Uniunii Europene si ale altor donatori in acordarea asistentei tarilor beneficiare pentru reforma administratiei publice, precum si sa contribuie la coordonarea activitatilor donatorilor.

OCDE se ocupa si de domeniul sanatatii,astfel avand si progame cu privire la aceasta.

In 2000 Sistemul OCDE de Sanatate(SHA) a fost publicat.Metodologia de baza a fost acceptata de majoritatea tarilor member cat si nemembre,desi la inceput nu a avut asa mare succes.

Obiectivele acestui program sau sitem al OCDE sunt:

-de a actualiza definitia si metodologia colectiei de informatii pe termenul lung in domeniul sanatatii

-de a imbunatatii comparabilitatea si valabilitatea cheltuielilor sanatatii private in colectia de date

-de a contribui la dezvoltarea metodologiei de imbunatatire sanatatii

- de a contribui la dezvoltarea metodologiei estimarilor cheltuielilor in funcție de boala, varsta, sex.

Viitoarele proiecte ale OCDe sunt legate de infratructura,educatie si agricultura

CONCLUZII

OEEC a fost prima organizatie care s-a ocupat cu pregatirea programului de recuperare european si in alocarea ajutorului Marshall de dolari ulterior fiind inlocuita cu Agentia reciproca in materie de securitate (MSA) insa au ramas comisiile si echipele de experti , cu scopul de a promova o Alianta de reinarmare, in timp ce controla dificilele probleme de alocare a inflatiei si de materii prime.

OEEC a dus la constituirea OCDE constituirea acesteia a fost o conditie a americanilor care cerea ca statele europene sa participe la o institutie insarcinata cu gestionarea colectiva a ajutorului acordat si sa elaboreze un program de reconstructie europeana.

In momentul formarii OCDE la nivel mondial,de atunci, misiunea sa a fost de a ajuta tarile sale membre de a realiza o crestere economica durabila si de ocupare a fortei de munca si de a ridica standardul de viata in tarile membre, in timp ce mentinea stabilitatea financiara - toate acestea cu scopul de a contribui la dezvoltarea economiei mondiale.
In scopul de a contribui la dezvoltarea economiei mondiale

S-a mai avut in vedere punerea la punct a unui sistem multilateral de plati (mecanism multilateral de compensatie facut sa tina locul convertibilitatii monedelor), liberalizarea schimburilor, in special prin stabilirea asa-numitelor coduri de liberalizare si prin suprimarea restrictiilor cantitative.

Scopul declarat de OCDE este de a realiza o crestere economica in tarile membre, pentru a contribui la expansiunea economica si a comertului mondial. De asemenea, OCDE supravegheaza evolutiile din industrie si agricultura, utilizarea energiei nucleare in scopuri pasnice, si de probleme de mediu. OCDE aduna si distribuie informatii despre numerosi indicatori economici in tarile sale membre, si despre problemele care afecteaza aceste economii.

Spre deosebire de Banca Mondiala si Fondul Monetar de Internatonal OCDE nu acorda imprumuturi sau subventii.

Acolo unde OCDE decide sa dezvolte programe reuseste sa mobilizeze fonduri, fie din resurse proprii, fie din alte resurse, cum ar fi cele ale UE, Comisia Europeana fiind reprezentata in Consiliul OCDE.

Romania are o pozitie destul de importanta in OCDE facand parte din Comitetul pentru Constructii Navale,Comitetul pentru Dreptul Nuclear din cadrul Agentiei pentru Energia Nucleara, Comitetul Otelului ca membru observator si multe altele .

BIBLIOGRAFIE

1. Nicolae Paun, Adrian Ciprian Paun, Istoria constructiei europene, vol.I, Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj Napoca, 2000

2. Alina Profiroiu, Marius Profiroiu, Introducere in realitatile europene, Editura Economica, 1999

3. Octav Bibere, Uniunea Europeana intre virtual si real, Editura ALL, 1999

4. Pascal Fontaine, Constructia europeana de la 1945 pana in zilele noastre, Ed. Institutul European, Iasi, 1998

5. www.infoeuropa.ro

6. https://www.scritub.com Elemente caracteristice economiei

7. https://www.sigmaweb.org/

8. https://www.avj.ro/node/193598/comnews/item?item_id=248799

9. https://ince.ro/oecd.htm

10. https://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5049&idlnk=1&cat=3








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

Rolul creditului si bancilor pe piata monetara
Amortizarea creditelor comerciale
Analiza economico-financiara a activitatii la sc « escu » srl
Determinarea volumului de adaos comercial
Notiuni generale privind stocurile si productia agentilor economici
Gandirea economica din Romania dupa 1859
TEHNICA NEGOCIERII - STUDII DE CAZ
PREVIZIUNEA IN ECONOMIA DE PIATA SI IN CADRUL MANAGEMENTULUI





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu