Analiza proiectului de contabilitate si informatica analiza structurii financiare a firmei

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI FINANTE

SPECIALIZAREA :CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

CAMPULUNG MUSCEL

TEMA

PROIECTULUI DE CONTABILITATE

SI INFORMATICA

ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A

FIRMEI

Capitolul 1

Prezentarea firmei

S.C. GBR S.A.

1.1. Date generale

1.Denumirea obiectivului

S.C. GBR S.A.-Resita, Str. Lunca Pomostului E2A, telefon/fax-210028, 214909 - inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J11/925/1994 avand codul fiscal R6624763.

2.Actionari

Conform statutului S.C.GBR S.A. are un numar de 6 actionari fiecare detinand un anumit numar de actiuni dupa cum urmeaza:

3.Amplasament

ATELIER DE PRODUCTIE- Cartier Moniom nr. 104, municipiul Resita, judetul Caras-Severin telefon/fax - 225441, 232979.

4. Profilul de activitate

profil monoindustrial-executie elemente de tamplarie PVC

-sistem KBE

5. Forme de proprietate

-Privata-S.A. (societate pe actiuni)

6. Regim de lucru

-8 ore/zi, 5 ore/saptamana, 260 zile/an, orar zilnic 8⁰⁰-16⁰⁰

-personal angajat: 36 persoane ( din care 8 TESA)

1.2 Date specifice activitatii

S.C. GBR S.A. executa elemente de tamplarie PVC sistem KBE. Sistemul de tamplarie din PVC folosit de KBE sunt profile cu mai multe camere - cu mare rezistenta, cu o grosime minima a peretelui garantata. Materialul PVC este un material complet neutru, nu necesita vopsire sau protectie impotriva mucegaiului si de aceea nu este acoperit cu substante care sa contina solventi. Nu este astfel nociv pentru oameni sau pentru natura. Este garantat la decenii de functionare eficienta. PVC-ul este usor reciclabil.

Compunerea spatiilor de productie -magazie de materiale pofile PVC este organizata pe suprafata L=10M, l=7m supraetajata. Aici sunt depozitate profile PVC-pe articole de materiale si tot aici se gaseste spatiul de unde se face aprovizionarea procesului tehnologic.

Procesul de fabricatie este conform Anexa-Fluxul Tehnologic. Acest flux tehnologic consta in prelucrarea profilelor din PVC si profirelor din OTEL zincat care compun elementele de tamplarie din PVC.

ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC sunt urmatoarele:

Prelucrare profile PVC

Prelucrare profil OTEL galvanizat(Debitare)

Montaj feronerie

Montaj elemente tamplarie PVC(punere in opera)

Fabrica este dotata cu spatii pentru birouri, magazii, grup sanitar, garderoba.

Atelier de productie -situat in Cartierul Moniom, nr.104 ocupa o suprafata totala de 1439 mp., inscris in CF nr.322 localitatea Moniom cu numarul top al parcelei 18/b/9

Cladiri -din punct de vedere constructiv obiectivul e realizat pe 2 tronsoane:

-tronsonul A- hala de productie

-tronsonul B- in care se desfasoara activitati administrative aferente procesului de productie

Dotare utilaje -fabrica este dotata cu urmatoarele masini-unelte: masini de debitat PVC si profile OTEL, freza speciala pentru canale, masini de gaurit, sudat, de debavurat, mese de montaj, presa pentru vinculat. In dotare mai exista rafturi si rastele de depozitat

Bilantul de materiale-materialele utilizate in procesul tehnologic sunt profile PVC si profile de OTEL zincat.

Utilitati -apa necesara este asigurata de o fantana separata in incinta fabricii. Aceasta fantana este folosita la grupurile sanitare, incalzire. In procesul tehnologic NU se foloseste apa.

1.3 Surse de poluare si protectia factorilor de mediu

Cu privire la protectia calitatii apei nu exista surse de poluare. La fel si pentru protectia aerului neexistand poluanti pentru aer, in atmosfera nu se evacueaza nimic. Nu exista surse de zgomot si vibratii decat cele emise de utilajele de productie. Nu exista surse de poluare a solului si subsolului, nici surse de radiatii si nu este afectat fondul forestier sau ecosistemele terestre si acvatice. Incadrarea cladirii in peisaj este armonioasa.

Deseurile revalorificabile( capete profile PVC, pulberi din PVC, capeti profile OTEL) sunt predate firmelor specializate in vederea valorificarii (S.C. REMAT BISTRITA). Foile de protectie din PVC se folosesc pentru protejarea elementelor finite la expeditia lor la destinatari. Deseurile menajere si cele asimilate sunt colectate intr-un container metalic si evacuate la haldina localitatii. Ambalajele ce rezulta in urma activitatii sunt din folie de PVC, lemn si carton. Lemnul se livreaza la un atelier de tamplarie din lemn, iar cartonul se foloseste ca element de protectie a tamplariei in timpul transportului la clienti

Incadrarea in planurile de urbanism si amenajari teritoriu este facuta conform proiectului de executie al cladirii-conform autorizatiei de constructii.

Capitolul 2

BILANTUL CONTABIL SURSA DE INFORMATII A ANALIZEI FINANCIARE

2.1 Definirea bilantului contabil

Bilantul este definit ca un tablou al situatiei patrimoniului care prezinta in unitati monetare marimea valorica a bunurilor economice, in corelatie cu sursele lor de finantare, precum si cu rezultatul obtinut.

Bunurile economice constituie activul, iar sursele de finantare, pasivul bilantului. De asemenea, in bilant este consemnat rezultatul sub forma de profit sau de pierdere; pierderea se trece in activul bilantului, iar profitul in pasivul bilantului.

Bilantul se incheie la sfarsitul perioadei de gestiune, pe elemente de activ, respectiv elemente de pasiv.

Activul evidentiaza destinatia si lichiditatea bunurilor economice (perioada de transformare in bani). In raport de aceste criterii se disting urmatoarele categorii de active: active imobilizate (imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare) si active circulante (cu grad mare de lichiditate). O asemenea distinctie se regaseste in plan economic prin gruparea activelor in capital fix si capital circulant. Criteriul folosit in acest caz este cel al rotatiei, adica modul specific in care se consuma si se inlocuiesc.

Prima grupa de active, datorita rotatiei lente a capitalurilor investite se mai numeste si alocari permanente (stabile), iar cea de-a doua grupa se numeste alocari ciclice (temporare), deoarece recuperarea capitalurilor investite se face dupa incheierea unui ciclu de exploatare.

Pasivul evidentiaza gradul de exigibilitate adica dupa insusirea elementelor de pasiv de a deveni scadente la un anumit termen. In primul rand, in pasiv sunt inscrise capitalurile proprii (capital social, rezerve, subventii si provizioane). Aceste resurse, in afara situatiei de faliment, nu au o scadenta, deci nu sunt exigibile, si de aceea mai sunt numite surse permanente (stabile). In categoria surselor permanente sunt inscrise si datoriile financiare (imprumuturi pe termen lung) pentru ca scadenta lor este indepartata.

Cele mai exigibile elemente ale pasivului sunt datorii pe termen scurt( credite, furnizori, decontari) si din aceasta cauza ele mai sunt numite si surse ciclice temporare.

In teoria si practica economica se remarca mai multe abordari conceptuale ale bilantului si anume:

bilant patrimonial

bilant financiar

bilant functional

Bilantul patrimonial

Conceptia originara a bilantului este conceptia patrimoniala dupa care bilantul este un inventar al averii intreprinderii, realizat in vederea masurarii valorii reale a patrimoniului. In acest caz bilantul patrimonial prezinta interes, pe de o parte, pentru actionarii care doresc sa cunoasca valoarea patrimoniului lor, iar pe de alta parte, pentru creditori, deoarece activul intreprinderii constituie pentru ei garantia drepturilor lor.

Criteriile de constituire a bilantului patrimonial sunt:

pentru activ: gradul de lichiditate a diferitelor elemente

pentru pasiv: gradul de exigibilitate

2.2 Bilant financiar

Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic, contabil. Si fiscal fara a raspunde cu promptitudine obiectivelor financiare care urmaresc mai ales probleme prezente si viitoare decat probleme trecute.

Pentru a raspunde acestor obiective se construieste bilantul financiar, plecand de la bilantul patrimonial, fie prin agregarea anumitor date, fie prin divizarea altora, astfel incat sa se obtina marimi semnificative pe plan financiar.

Principiile ce stau la baza construirii bilantului financiar:

activ ordinea inversa a lichiditatii

pasiv ordinea inversa a exigibilitatii

Pentru construirea bilantului financiar se impun unele corectii ale informatiilor din bilantul contabil (patrimonial).

Asupra activului corectiile urmaresc obtinerea a doua marimi si anume

imobilizari nete

active circulante

Pentru aceasta se disociaza in doua grupe respectiv, o grupa cu o durata mai mare de 1 an si o a doua grupa, cu o durata mai mica de 1 an, urmatoarele elemente de activ:

imobilizari financiare

creante

cheltuieli constate in avans.

Dupa ce s-a realizat aceasta grupare, prima grupa, cu o durata mai mare de 1 an se include la imobilizari nete, iar cea de-a doua grupa la active circulante.

Activele imobilizate vor cuprinde:

imobilizari necorporale. In cazul imobilizarilor necorporale trebuie sa tinem seama de faptul ca, cheltuielile de constituire sunt considerate elemente de activ fictiv.

Activul fictiv cuprinde acele elemente care nu participa la calcului activului net. Tocmai din aceasta cauza pentru determinarea bilantului financiar ele se scad din activele imobilizate necorporale si cu aceeasi suma din capitalul propriu.

Imobilizarile corporale

Imobilizarile financiare mai mari de 1 an

Creante mai mari de 1 an

Cheltuieli constatate in avans pe o perioada mai mare de 1 an

Prime de rambursare a obligatiunilor

Asupra pasivului corectiile urmaresc obtinerea a trei marimi:

Capitaluri proprii

Datorii pe termen mediu si lung

Datorii pe termen scurt

Si in acest caz, se impart in doua grupe, in functie de durata, urmatoarele elemente de pasiv:

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Datorii

Conturi de regularizare si asimilate

Bilantul financiar al S.C.GBR S.A. se prezinta sub urmatoarea forma:

BILANT FINANCIAR (LICHIDITATE - EXIGIBILITATE)

mii lei

2.3 Bilantul functional

Conceptia functionala a bilantului considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri, de utilizari si resurse, ceea ce permite analiza activitatii pe cicluri de operatiuni, luand in considerare rolul fiecaruia in functionarea intreprinderii.

Analiza bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea si angajamente intreprinderii, ci sa inteleaga nevoile acesteia si modul de finantare, sa dea imaginea derularii diferitelor cicluri.

In practica financiara, bilantul functional constituie suportul analizei trezoreriei.

Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se face dupa apartenenta la un ciclu sau altul, astfel:

Ciclul de investitii, caruia ii corespunde activul aciclic stabil si respectiv resursele stabile

Ciclul de exploatare, caruia ii corespunde activul aciclic de exploatare si finantarea scurta de exploatare

Ciclul de finantare, caruia ii corespunde ansamblul resurselor.

Imobilizarile care formeaza activul aciclic stabil sunt luate in calcul la valoarea bruta pentru a pune in evidenta decizia initiala. In acest caz in pasiv vom intalni amortizarea ca sursa proprie de origine interna.

De data aceasta nu se mai ia in considerare notiunea de activ fictiv.

Activul ciclic este format din :

Activul ciclic din exploatare

Activul ciclic din afara exploatarii

Trezoreria de activ

Activul ciclic din exploatare cuprinde elemente legate direct de activitatea curenta a intreprinderii:

Stocuri

Avansuri si aconturi platite

Creante clienti

Alte creante din exploatare

Abateri de conversie a activului

Activul ciclic din afara exploatarii cuprinde creante din afara exploatarii (legate de plata unor impozite, capital subscris si nevarsat ).

Trezoreria de activ este constituita din disponibilitati si valori mobiliare de plasament.

Resursele aciclice stabile sunt formate din :

Surse proprii de origine interna care cuprind: rezervele, amortismente, provizioanele si rezultatul exercitiului

Surse proprii de origine externa: capital social si subventii pentru investitii

Datoriile stabile care cuprind imprumuturile pe termen mediu si lung contractate de intreprindere

Resursele ciclice sau finantarea pe termen scurt sunt formate din :

Sursele ciclice aferente exploatarii cuprind obligatiile legate de activitatea curenta a intreprinderii:

- furnizori

- avansuri si aconturi primite

- obligatii fiscale si sociale legate de exploatare

- abateri de conversie a pasivului

Sursele ciclice din afara exploatarii cuprind obligatiile fiscale si sociale din afara exploatarii.

Trezoreria de pasiv cuprinde creditele pe termen scurt inclusiv soldul creditor al contului de disponibil la banca.

Bilantul functional al S.C. GBR S.A. se prezinta sub urmatoarea forma:

mii lei

Capitolul 3

ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE BILANTULUI

Analiza structurii patrimoniale are ca obiective:

Stabilirea si evaluarea raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale

Evidentierea principalelor mutatii calitative in situatia mijloacelor si a surselor generate de schimbari interne si de interactiunea cu mediul economico - social

Aprecierea starii patrimoniale si financiare

Fundamentarea politicii si strategiei financiare

Ratele de structura ale bilantului se stabilesc ca raport intre un post sau grupa de posturi din activ sau pasiv si totalul bilantului precum si ca raport intre diferitele componente de activ, respectiv de pasiv.

Cele mai frecvent utilizate rate in analiza situatiei financiare sunt:

Rata imobilizarilor

Rata activelor circulante detaliata prin :

rata stocurilor

rata creantelor

rata disponibilitatilor

3.1 Rate de structura ale activului

Analiza structurii activului urmareste sa reflecte modul de construire a patrimoniului concret, modul de grupare pe termene a utilizarilor de resurse financiare si gradul de lichiditate al acestor elemente.

RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Rata activelor imobilizate reprezinta ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent reflectand si gradul de investire al capitalului in firma. De asemenea, reflecta gradul de imobilizare a activului.

Valoarea ei in ultimul an a crescut cu 6,79% fata de valoarea din 2001, semnificand cresterea gradului de imobilizare a activului.

RATA IMOBILIZARILOR NECORPORALE

Rata imobilizarilor necorporale arata ponderea valorii activelor intangibile in total imobilizari. Valoarea ratei in anul 2002 a crescut cu 1,07% fata de anul anterior.

RATA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Rata imobilizarilor corporale arata ponderea valorii activelor corporale in total imobilizari. Indicatorul reflecta ponderea investitiilor materiale in totalul investitiilor. Valoarea ratei pe parcursul intregii perioade analizate este foarte mare (peste 90%). Situatia poate fi considerata normala.

RATA IMOBILIZARILOR FINANCIARE

Nr. crt.	Specificatie	U.M			Relatie de calcul
	Imobilizari financiare	mil. lei			If
	Active imobilizate nete	mil. lei			Aim
	Rata  imobilizarilor financiare				Rai=(If/Aim)*100

Rata imobilizarilor financiare reflecta politica de investitii financiare a firmei. Valoarea ratei in ultimul an de analiza a crescut semnificativ ajungand la 4,03%.

RATA ACTIVELOR CIRCULANTE

Rata activelor circulante arata ponderea pe care o detin utilizarile cu caracter ciclic in total patrimoniu. Masoara indirect si gradul de lichiditate al patrimoniului. Se observa o scadere de 13,57% fata de anul 2001.

RATA STOCURILOR

Rata stocurilor reflecta ponderea activelor circulante cel mai putin lichide in total active circulante si depinde de sectorul de activitate, durata ciclului de exploatare si factori conjuncturali.

RATA CREANTELOR

Rata creantelor arata ponderea creantelor pe care le are firma in total active circulante. in anul 2002 a crescut fata de 2001 la 9,11%.

RATA DISPONIBILITATILOR

Rata disponibilitatilor arata ponderea activelor celor mai lichide in totalul activelor circulante incadrandu-se in nivelul minim acceptat de 5% si nivelul maxim de 25%, in anul 2002 reducandu-se la 0,94%.

3.2 Rate de structura ale pasivului

Analiza structurii pasivului urmareste aprecierea principalelor strategii si politici financiare ale firmei, privind modul de formare a resurselor financiare pe categorii de surse (proprii, imprumutate si atrase) si pe termene de exigibilitate (scurt, mediu si lung).

RATA STABILITATII FINANCIARE

Rata stabilitatii financiare reflecta masura in care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent fata de total resurse. In anul 2002 firma isi finanta aproximativ 12% din activitate pe seama capitalurilor permanente.

RATA INDATORARII GLOBALE

Rata indatorarii globale masoara ponderea datoriilor totale in patrimoniul firmei. Arata in ce masura sursele imprumutate si atrase participa la finantarea activitatii.

RATA INDATORARII LA TERMEN

In anii 2001 - 2002 firma a beneficiat de un grad nul de indatorare la termen datorita faptului ca nu avea datorii pe termen mediu si lung, ceea ce reflecta o situatie lejera din punctul de vedere al solvabilitatii.

Capitolul 4

Analiza echilibrului financiar

Analiza echilibrului financiar al firmei urmareste reflectarea raporturilor dintre sursele de finantare si utilizarile resurselor financiare, dintre veniturile si cheltuielile aferente desfasurarii activitatii firmei pe termen lung, mediu si scurt.

4.1 Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment reprezinta excedentul de resurse financiare care se degaja in urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente si care poate fi folosit pentru finantarea nevoilor curente. Fondul de rulment este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinat finantarii activelor circulante.

In perioada de analiza se inregistreaza un fond de rulment negativ ceea ce inseamna ca sursele permanente nu reusesc sa finanteze integral alocarile permanente situatia care rezulta si din analiza ratei stabilitatii financiare.

4.2 Analiza necesarului de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment reprezinta excedentul de nevoi ciclice de finantare ramase dupa acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente si care vor trebui sa fie acoperite din resurse permanente. Practic reprezinta partea din activele ciclice ce trebuie finantate din resurse stabile.

Necesarul de fond de rulment in cei doi ani 2001 - 2002 a inregistrat valori negative ceea ce marcheaza un surplus de surse temporare in raport cu activele ciclice.

4.3 Analiza trezoreriei nete

Trezoreria neta reprezinta disponibilitatile banesti ramase la dispozitia firmei rezultate din activitatea desfasurata pe parcursul unui exercitiu financiar. Reprezinta excedentul de lichiditati ramase dupa acoperirea excedentului de nevoi ciclice de catre excedentul de resurse permanente.

Trezoreria pozitiva este generata de faptul ca fondul de rulment este superiro necesarului de fond de rulment asigurand posibilitatea efectuarii de plasamente si a detinerii de disponibilitati banesti. Intreprinderea se gaseste intr-o situatie favorabila.

Capitolul 5

Gestiunea resurselor

Ratele de gestiune se folosesc pentru a aprecia nivelul de utilizare a resurselor aflate la dispozitia intreprinderii respectiv viteza cu care aceste resurse parcurg circuitul economic productiv si ajung sa devina venituri pentru unitate.

5.1 Analiza ratelor de gestiune a activului

VITEZA DE ROTATIE A ACTIVULUI TOTAL

In ultimul an de analiza activele se roteau prin veniturile totale de 1,6 ori, recuperandu-se sub forma initiala baneasca prin veniturile totale ale firmei intr-un termen mediu de 228 de zile. Nivelul indicatorului este redus reflectand o organizare de acelasi nivel, dar fata de anul precedent numarul de rotatii a crescut, ceea ce inseamna sporirea eficientei utilizarii activelor.

VITEZA DE ROTATIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE

In ultimul an de analiza activele imobilizate se roteau prin veniturile totale de 5,9 ori, recuperandu-se sub forma initiala baneasca prin veniturile totale intr-un termen mediu de 62 zile. Fata de anul precedent numarul de rotatii a scazut, iar durata medie in zile a unei rotatii a crescut cu 8 zile.

VITEZA DE ROTATIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

In anul 2002 activele circulante se roteau prin veniturile totale de 5,8 ori, recuperandu-se sub forma initiala baneasca prin veniturile totale intr-un termen mediu de 62 zile. Fata de anul 2001 numar de rotatii a crescut, iar durata medie in zile a unei rotatii a scazut cu 39 zile.

5.2 Analiza ratelor de gestiune a resurselor financiare

Analiza gestiunii capitalului urmareste sa aprecieze nivelul general de utilizare a resurselor financiare, respectiv viteza cu care aceste resurse ajung sa revina din nou sub forma baneasca pentru firma.

VITEZA DE ROTATIE A CAPITALURILOR PERMANENTE

In ultimul an de analiza capitalurile permanente se roteau prin veniturile totale de 16,2 ori recuperandu-se sub forma initiala baneasca intr-un termen mediu de 23 zile. Fata de anul precedent numarul de rotatii a crescut, iar durata medie in zile a unei rotatii s-a redus cu 6 zile, ceea ce inseamna sporirea fructificarii capitalurilor permanente.

5.3 Analiza gestiunii stocurilor

Rotatia stocurilor arata rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activitatii pana se reintorc in forma baneasca initiala.

VITEZA DE ROTATIE A STOCURILOR TOTALE

In anul 2002 stocurile se roteau prin cifra de afaceri de 6,2 ori, parcurgand ciclul economic si recuperandu-se sub forma initiala baneasca prin cifra de afaceri intr-un termen mediu de 58 zile. Fata de anul 2001 numarul de rotatii a crescut iar durata medie in zile a unei rotatii a scazut cu 35 zile.

5.4 Analiza gestiunii creantelor clienti si furnizori

Ratele de gestiune a creantelor exprima durata medie in zile de incasare a contravalorii creantelor pe termen scurt. Practic indica decalajul mediu in zilele intre data facturarii si data incasarii contravalorii.

VITEZA DE ROTATIE A CREDITULUI CLIENT

In ultimul an de analiza creantele clienti se roteau prin cifra de afaceri de 6,7 ori, recuperandu-se intr-un termen mediu de 53 de zile. Durata medie de incasare a creantelor de la clienti s-a redus cu 15 zile ceea ce a generat efecte pozitive asupra trezoreriei datorita sporirii cifra de afaceri.

Rata de gestiune a furnizorilor exprima creditul furnizor primit de firma, adica durata medie in zile de plata a contravalorii marfurilor achizitionate de la furnizori. Practic indica decalajul mediu in zilele intre data facturarii si data platii contravalorii marfurilor cumparate.

VITEZA DE ROTATIE A CREDITULUI FURNIZOR

In ultimul an de analiza datoriile fata de furnizori se rotesc prin cheltuielile aferente de 2,1 ori, achitandu-se intr-un termen mediu. Fata de anul precedent numarul de rotatii a crescut, iar durata medie in zile a scazut cu 48 de zile. Totusi valoarea este ridicata si se impune o revizuire a relatiilor cu furnizorii

Capitolul 6

Analiza ratelor de rentabilitate

6.1 Analiza rentabilitatii economice

Rentabilitatea economica reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite, atat proprii cat si imprumutate. Arata cat profit brut din exploatare revine unei unitati de capital investit. Rentabilitatea economica trebuie sa fie peste nivelul ratei minime de randament din economie si al riscului economic si financiar pe care si l-au asumat furnizorii de capital.

RATA RENTABILITATII ECONOMICE

Nivelul din ultimul an de analiza al ratei rentabilitatii economice arata ca la 100 lei capitaluri investite au revenit 52 lei de profit brut, semnificand o scadere a rentabilitatii capitalurilor investite in exploatare fata de anul anterior.

6.2 Analiza rentabilitatii financiare

Rentabilitatea financiara reprezinta remunerarea neta a capitalurilor proprii adica cat profit net revine capitalurilor proprii. Rata rentabilitatii financiare trebuie sa fie superioara ratei medii a dobanzii directoare (de randament mediu) pentru a fi atractiva investitorilor. Rentabilitatea financiara trebuie de asemenea sa fie mai mare decat rata medie a inflatiei pentru a asigura o capitalizare in termeni reali.

RATA RENTABILITATII FINANCIARE

Nivelul din anul 2002 al ratei rentabilitatii financiare arata ca la 100 lei capitaluri proprii au revenit 13 lei de profit net, un nivel redus. Pentru anul 2002 nivelul rentabilitatii economice ramane constant fata de anul 2001.

Capitolul 7

Analiza riscului de faliment

Aprecierea riscului de faliment poate fi facuta prin mai multe metode. Principalele metode sunt:

pe baza ratelor de bonitate

pe baza functiilor de tip scor

Analiza bonitatii financiare urmareste reflectarea capacitatii de plata a datoriilor firmei.

7.1 Analiza lichiditatii

Analiza lichiditatii firmei urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile curente din resurse curente. Pe baza acestui indicator se face evaluarea riscului incapacitatii de plata pe termen scurt.

LICHIDITATE CURENTA

Lichiditatea curenta arata masura in care datoriile curente pot fi acoperite pe seama activelor curente. In ultimul an valoarea indicatorului a scazut si se incadreaza sub limita normala de 1.

7.2 Analiza solvabilitatii

Analiza solvabilitatii firmei urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile totale din resurse totale. Pe baza acestui indicator se face evaluarea riscului incapacitatii totale de plata pe termen lung.

SOLVABILITATE GENERALA

Indice general de solvabilitate arata masura in care activele totale ale firmei pot sa acopere datoriile totale ale firmei. Practic arata masura in care datoriile pot fi acoperite pe seama activelor.

In perioada de analiza valoarea indicatorului se incadreaza sub nivelul minim de 1,66. In ultimul an activele totale acopereau de 1,39 ori datoriile totale, nivel care fata de anul precedent are tendinta de crestere.

Capitolul 8

Diagnosticul financiar

Concluzii

Structura financiara a patrimoniului

Din punct de vedere a ratelor de structura ale activului, care reflecta utilizarea, termenele si gradul de lichiditate al elementelor patrimoniale concrete putem spune ca firma se afla intr-o situatie satisfacatoare caracterizata printr-un grad mediu de lichiditate si un nivel relativ normal de alocare pe termene a resurselor financiare.

Din punct de vedere al ratelor de structura ale pasivului, care reflecta formarea, sursele si termenele de exigibilitate ale resurselor financiare, putem spune ca firma se afla intr-o situatie satisfacatoare caracterizata printr-un grad redus de autonomie financiara si grad ridicat de indatorare (87%).

Gestiunea resurselor

Per ansamblu creantele curente, respectiv creantele clienti au o tendinta de reducere a duratei medii de incasare a lor (15 zile). Per ansamblu datoriile fata de furnizori au o tendinta de scadere a duratei medii de achitare (48 zile).

Randament financiar

Eficienta comercializarii produselor firmei este relativ buna. Remunerarea bruta a capitalurilor investite privita prin prisma rentabilitatii economice inregistreaza o scadere. Remunerarea neta a capitalurilor proprii privita prin prisma rentabilitatii financiare are o tendinta de mentinere fata de anul 2001.

Riscul de faliment

Bonitatea financiara a firmei este sub nivelul minim acceptat, manifestand o depreciere la nivelul anului 2002. Solvabilitatea firmei este mediocra, dar cu tendinta de crestere in 2002.

Bibliografie

-LEGEA 31/1990 a societatilor comerciale republicata in M.Of. nr. 1066 din 17 noiembrie 2004.

-LEGEA CONTABILITATII nr. 82/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 48/14 ianuarie 2005.

-O.M.F.P. NR. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial nr.1080/30 noiembrie 2005, ordin care se aplica incepand cu data de 01.01.20006.

-LEGEA nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 927/23 decembrie 2003.

-Catalogul formularelor tipizate cu regim special privind activitatea financiara si contabila, Editura Imprimeria Nationala Bucuresti,2004.

-Ordinul nr. 1850/2004, privind registrele si formularele financiar - contabile, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 23/07 ianuarie 2005.

-Ministerul Finantelor Publice , Reglementari Contabile pentru Agentii Economici, Editura Economica Bucuresti, 2002.

-M.F.P. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2264/2001, pentru aprobarea modelelor formularelor specifice cu regim special privind activitatea finanaciara si contabila si normele privind intocmirea si utilizarea acestora M. Of. Nr. 136 din 21 februarie 2002.