Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » economie » contabilitate
Aspecte privind contabilizarea imobilizarilor si deprecierii in cazul firmelor de constructii

Aspecte privind contabilizarea imobilizarilor si deprecierii in cazul firmelor de constructii




ASPECTE PRIVIND CONTABILIZAREA IMOBILIZARILOR SI DEPRECIERII IN CAZUL FIRMELOR DE CONSTRUCTII

IAS 16 IMOBILIZARI CORPORALE

O imobilizare corporala este un activ tangibil detinut: pentru a fi utilizat in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative si, de la care se asteapta sa fie utilizat pe o perioada mai mare de un an.

Costul de intrate. Initial o imobilizare corporala este contabilizata la nivelul costului care include:

-pretul de cumparare, inclusiv cheltuielile de import, taxe vamale si taxe nerambursabile, din pretul din cumparare sunt deduse rabaturile si remizele;




-toate costurile atribuibile in mod direct pentru a aduce bunul in starea si in locul necesare utilizarii necesare, conform intentiilor managerilor, in aceste costuri nu sunt incluse cheltuielile generale si administrative si-costurile obligatorii de dezafectare si reamenajare a zonei.

S.C DISAN EXPERT S.R.L a achizitionat de la infiintarea societatii si pana acum mai multe mijloace fixe si anume: apartament 2 camere, masina de polizat, buldoescavator, papuc dacia, ford transit, microbus VWLT35, autoturism A4, calculator, coltar ONIX, apartament 2 camere, compresor, masina pentru amestecat, masina de nivelat sape, pompa betoane, LCD TV,LCD TV.

Atasez ANEXA 2

Inregistrarile contabile pentru achizitii de mijloace fixe

211 = 404 achizitionare apartament

terenuri si amenajarifurnizori de imobilizari”

213 = 404 achizitionare autoturism

mijloace de transport” “furnizori de imobilizari”

214 = 404 achizitionare calculator

mobilier, aparatura birotica” “furnizori de imobilizari”

Achizitia pe calea schimbului: costul de intrare este valoarea justa, exceptand situatia lui in care tranzactia lui nu are continut economic sau daca valoarea justa nu poate sa fie determinate de maniera fiabila.

Inlocuirea sau innoirea unei component. Aceste cheltuieli trebuie sa fie contabilizate ca o achizitie a unei imobilizari separate.

Cheltuielile ulterioare. Astfel de cheltuieli care vizeaza o imobilizare trebuie sa fie adaugate la valoarea contabila a activului, daca ele raspund conditiilor de recunoastere a unei imobilizari corporale.

Evaluarea. O entitate trebuie sa aleaga intre doua modele si sa aplice modelul ales pe categorii de active. Dupa contabilizarea initiala o imobilizare corporala trebuie sa fie evaluata la costurile istorice, diminuate cu amortizarile si/sau pierderile de valoare cumulate. Imobilizarile corporale pot sa fie reevaluate la valoarea lor justa, la data operatiei, diminuata cu amortizarile si/sau pierderile de valoare cumulate. Reevaluarile trebuie sa fie realizate suficient de frecvent, pentru ca valoarea contabila sa nu difere de maniera semnificativa de valoarea justa la data bilantului. O alta operatie antreneaza reevaluarea tuturor imobilizarilor din categoria vizata.

Orice pierdere de valoare constatata cu ocazia unei reevaluari trebuie sa fie contabilizata la cheltuieli, exceptand situatia in care ea compenseaza o crestere de valoare, referitoare la aceleasi active, inregistrata direct la capitaluri proprii. In aceasta situatie, pierderea de valoare conduce la diminuarea rezervei din reevaluare, in limita cresterii precedente.

Amortizarea

Baza de amortizare este constituita din cost diminuat cu valoarea reziduala. Amortizarea activului este o cheltuiala, calculata pe o baza sistematica pe durata sa de viata utila, conform metodei care reflecta cel mai bine consumul de avantaje economice asteptate de la activul in cauza. Valoarea reziduala si durata de viata utila trebuie sa fie reziduite cel mai putin la inchiderea fiecarui exercitiu. Se vor ajusta in mod prospect amortizarile din exercitiul schimbarii, si, eventual din exercitiile viitoare. Daca aceleasi active contin diferite componente ce au durate de viata diferite, fiecare componenta trebuie sa fie prezentata in mod distinct, convenindu-se atunci sa se utilizeze metode si cote de amortizare adecvate.

Imobilizarile corporale sunt active corporale: -detinute de o intreprindere fie pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau in prestarea de servicii, fie pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative; si- pentru care se asteapta o utilizare pe o perioada mai mare de un exercitiu contabil.

Amortizarea poate fi: accelerata, lineara, degresiva

Amortizarea activelor in contabilitatea societatii DISAN EXPERT se face dupa sistemul linear si intalnim urmatoarele inregistrari contabile

6811 = 2813 amortizare utilaj

cheltuieli de exploatare privind “amortizarea instalatiilor, mijloacelor de

amortizarile si provizioanele”  transport”

6811 = 2814 amortizare aparatura birotica

cheltuieli de exploatare privind “amortizarea altor imobilizari corporale”

amortizarile si provizioanele”

6811 = 2811 amortizare cladiri

cheltuieli de exploatare privind “amortizarea amenajarilor de terenuri”

amortizarile si provizioanele”

Cheltuielile administrative si alte cheltuieli generale nu intra in structura costului activului, exceptand situatia in care astfel de cheltuieli pot sa fie direct legate de achizitia sau de punerea in stare de utilizare a bunului. Acelasi tratament este suportat si de cheltuielile de demarare si de cele preliminare exploatarii. Cat priveste pierderile initiale de exploatare angajate inainte ca bunul sa ajunga la performanta prevazuta acestea sunt inscrise la cheltuieli.



O imobilizare corporala poate sa fie achizitionata pe calea unui schimb total sau partial cu o alta imobilizare corporala de aceeasi natura sau cu un alt activ. Costul unui astfel de activ este evaluat la valoarea justa a activului primit in schimb, care este echivalent cu valoarea justa a activului schimbat, ajustata cu valoarea lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati transferate.

Cheltuielile privind intretinerea si reparatiile imobilizarilor corporale sunt angajate pentru a obtine sau pentru a mentine nivelul avantajelor economice viitoare pe care o intreprindere se asteapta sa le realizeze pe baza performantelor estimate initial. In aceasta calitate, cheltuielile respective fac obiectul structurii contului de profit si pierdere, atunci cand ele sunt angajate. De exemplu, cheluielile reprezentand servicii acordate dupa vanzare sau cheltuielile de revizuire a instalatiilor si echipamentelor fac obiectul contului de profit si pierdere deoarece ele mentin nivelul initial de performanta.

Unele componente importante ale anumitor imobilizari corporale pot impune inlocuirea lor la interval regulate. De exemplu, un cuptor poate impune reinoirea captuselii interioare, dupa un numar de ore de utilizare sau bunuri interioare unui avion pot solicita o reinoire de mai multe ori pe parcursul duratei de viata a aeronavei. Aceste componente sunt recunoscute si contabilizate ca activ distinct, deoarece ele au durata de viata utila diferite de cele ale imobilizarilor corporale de care sunt legate. In consecinta, cand cele doua criterii fundamentale de recunoastere a imobilizarilor corporale sunt satisfacute, cheltuielile angajate pentru a inlocui sau a renova o componenta sunt contabilizate in postura achizitionarii unui activ distinct, iar activul inlocuit este scos din uz.

Evaluarea ulterioara recunoasterii initiale

Dupa contabilizarea sa initiala ca active, o imobilizare corporala trebuie sa fie contabilizata la costul sau diminuat cu amortizarile cumulate. Standardul IAS 16 face din aceasta evaluare prelucrarea de referinta( de baza) .

Reevaluarile trebuie sa fie efectuate cu o regularitate suficienta pentru ca valoarea contabila sa nu difere semnificativ de cea care ar fi fost determinate prin utilizarea valorii juste la data inchiderii exercitiului.

Valoarea justa a terenurilor si constructiilor este determinate de experti calificati. Aceasta valoare justa este valoarea de piata. Valoarea justa a instalatiilor de productie este valoarea lor de piata determinate prin estimare. Pentru imobilizarile corporale strict specializate, care nu fac obiectul unor tranzactii regulate, valoarea justa se identifica de cele mai multe ori cu costul de inlocuire diminuat cu amortizarile.

Frecventa reevaluarii depinde de fluctuatiile valorii juste a imobilizarilor corporale care au fost reevalute. Atunci cand valoarea justa a unui activ reevaluat difera in mod semnificativ de valoarea sa contabila, este necesara o noua reevaluare. Unele imobilizari corporale pot cunoaste evolutii importante si inconstante ale valorii lor juste, motiv pentru care solicita o reevaluare anuale. In mod evident, astfel de reevaluari frecvente nu sunt necesare pentru imobilizarile corporale care inregistreaza evolutii nesemnificative ale valorii lor juste. In acest caz este suficienta o reevaluare la interval de 3-5 ani

Un activ nu poate sa fie reevaluat in mod izolat. Reevaluarea trebuie sa se aplice la ansamblul bunurilor din aceeasi categorie la toate activele de natura si utilizare identice. Terenurile, constructiile, masiniile, echipamentele, navele, avioanele, vehicule cu motor, mijloace fixe de birou constitue categorii diferite de active care pot sa fie reevaluate independent unele de altele.

In anul 2007 S.C DISAN EXPERT S.R.L a angajat un reevaluator pentru reevaluarea celor 2 apartamente.

Valoarea initiala a unui apartament este 91.707,02

Diminuarea care rezulta din raport este 54.153

Valoarea finala a apartamentului este 37.554 RON.

Diminuarea a fost facuta in contabilitate cu urmatoarea inregistrare

6583 = 2121 54.153

cheltuieli privind activele cedate „constructii”

si alte operatii de calcul”

Valoarea initiala celui de al doilea apartament este 87.174

Diminuarea care rezulta din raport este 27.895

Valoarea finala a apartamentului este 59.279

Diminuarea a fost facuta in contabilitate cu urmatoarea inregistrare:

6583 = 2121 27.895

“ cheltuieli privind activele cedate „constructii”

si alte operatii de calcul”

Pentru contabilizarea reevaluarilor imobilizarilor corporale se foloseste unul din urmatoarele doua procedee:

a)     Procedeul 1: reevaluarea simultana a valorilor brute si a amortizarilor cumulate

b)     Procedeul 2: reevaluarea numai a valorii nete contabile, stabilita prin deducerea amortizarilor din costul imobilizarilor.

Scoaterea din functiune si cesiunile de imobilizari corporale

O imobilizare corporala trebuie sa fie eliminate din bilant cu ocazia cesiunii sau cand activul nu mai poate fi utilizat in mod definitiv, si cand intreprinderea nu mai asteapta avantaje economice viitoare in urma iesirii lui.

Amortizarea imobilizarilor corporale

Valoarea amortizabila a unei imobilizari corporale trebuie sa fie repartizata, in mod sistematic, pe durata sa de utilitate. Metoda de amortizare trebuie sa reflecte ritmul si modul in care sunt consumate avantajele economice viitoare ca urmare a utilizarii activului. Cheltuiala privind amortizarile fiecarui exercitiu trebuie sa afecteze contul de profit si pierdere, exceptand situatia in care ea este incorporabila in valoarea contabila a unui alt activ.

Amortizarea economica sau contabila este determinata in urma estimarilor si calculelor rezultate din deciziile conducerii intreprinderii. Ea afecteaza elemente de imobilizari al activului bilantier in timp ce cheltuiala corespodenta afecteaza contul de profit si pierdere. Ea nu se confunda cu amortizarea fiscala, care se determina conform reglementarilor fiscale in vigoare. Amortizarea fiscala nu afecteaza performanta intreprinderii ci doar masa impozabila implicit calculul impozitului pe profit. Pentru intreprinderile romanesti care nu aplica deocamdata sau care nu vor aplica standardele contabile internationale reglementarile fiscale aferente amortizarii opereaza atat din punct de vedere contabil cat si din punct de vedere fiscal.



In calculul amortizarii economice sunt definiti si utilizati 3 factori: durata de utilitate, valoarea amortizabila si metodele de amortizare. Durata de utilitate a unei imobilizari corporale este definita in functie de utilitatea asteptata de la activul respectiv. Politica de gestiune a imobilizarilor corporale ale unei intreprinderi poate sa prevada iesirea activelor in cauza la sfarsitul unei perioade precise sau dupa consumarea unei proportii din avantajele economice procurate de bunurile respective. Ca atare, durata de utilitate a unui activ poate sa fie mai scurta decat viata sa economica. Estimarea duratei de utilitate a unei imobilizari corporale este o problema de judecata profesionala, bazata pe experienta intreprinderii cu alte active similare.

Durata de utilitate capata conform IAS 16 doua expresii: fie perioada in cursul careia intreprinderea se asteapta sa utilizeze activul respectiv; fie numarul de unitati de productie. Calculul amortizarii nu se face totdeauna tinand cont de anii de utilizare. El poate sa fie bazat uneori pe date fizice. Aceasta posibilitate este recomandata pentru activele care se depreciaza mai mult prin utilizarea lor decat prin invechirea lor sau pentru care ritmul de utilizare este neregulat.

Al doilea factor care sta la baza calculului amortizarii este valoarea amortizabila a unui activ. Aceasta reprezinta diferenta intre valoarea de intrare a activului si valoarea sa reziduala. Valoarea reziduala este suma neta pe care intreprinderea se asteapta sa o obtina prin vanzarea unui activ, la sfarsitul duratei sale de utilitate, dupa deducerea cheltuielilor angajabile in operatia de cesiune. Adica amortizarea ar trebui sa fie calculate in functie de costul total de intrare al activului, numai daca intreprinderea are intentia sa foloseasca bunul pana la terminarea duratei sale economice de viata.

Reexaminarea duratei de utilitate

Durata de utilitate a unei imobilizari corporale trebuie sa fie reexaminata periodic si, daca previziunile sunt sensibil diferite de estimarile anterioare, cheltuielile privind amortizarile exercitiului in curs si ale exercitiilor viitoare trebuie sa fie ajustate. Reexaminarea cade atat sub incidenta standardului IAS 16 cat si a standardului IAS 8. Efectul unei schimbari de estimare contabila afecteaza determinarea rezultatului net: al exercitiului schimbarii( daca schimbarea afecteaza decat acest exercitiu) sau al exercitiului schimbarii si exercitiilor viitoare( daca acestea sunt vizate si ele de schimbarea in cauza).

Reexaminarea metodei de amortizare

Metoda de amortizare aplicata imobilizarilor corporale trebuie sa fie reexaminata periodic si in cazul unei modificari semnificative a ritmului asteptat de avantaje economice consumabile ce decurg din aceste active, metoda trebuie sa fie modificata pentru a reflecta schimbarile de ritm. Atunci cand o astfel de schimbare de metoda de amortizare este necesara, ea trebuie sa fie contabilizata ca o schimbare de estimare contabila iar cheltuielile privind amortizarile exercitiului in care a avut loc schimbarea si ale exercitiilor viitoare trebuie sa fie ajustate.

IAS 36 DEPRECIEREA ACTIVELOR

Obiectivul normei IAS 36 este de a prescrie procedeele pe care o intreprinderea le aplica pentru a se asigura ca activele sale sunt contabilizate la o valoare care nu depaseste valoarea lor recuperabila, daca valoarea contabila nu este recuperabila in intregime. Un activ este contabilizat la o valoare ce nu depaseste suma care va fi recuperat, prin utilizarea sa ori vanzarea sa. Daca acest caz se probeaza, activul este descris ca fiind depreciate, iar norma IAS 36 impune ca intreprinderea sa contabilizeze o pierdere de valoare.

IAS 36 trateaza contabilitatea si prezentarile de informatii necesare in cazul in care activele sunt depreciate. IAS 36 nu acopera deprecierea stocurilor, a creantelor privind impozitul amanat sau deprecierea celor mai multe din activele financiare, a caror recunoastere si evaluate este tratata in alte norme.

Exemplu de active carora li se aplica de regula IAS 36: terenuri, cladiri, masini, echipamente si investitii financiare tinute la cost, precum si altor active inregistrate pe modelul valorii de piata conform IAS 36 si IAS 38; active necorporale si fond comercial; investitii in filiala sau in asociere in participatiune.

Ca si regula generala, un activ este depreciat atunci cand valoarea sa contabila depaseste valoarea recuperabila. O intreprindere trebuie sa stabileasca la data fiecarui bilant contabil daca exista vreun indiciu potrivit caruia un activ poate fi depreciat. Daca orice astfel de indiciu exista, intreprinderea trebuie sa estimeze valoarea recuperabila a activului.

Surse externe de informatii

In cursul perioadei valoarea de piata a unui activ a scazut considerabil, mai mult decat se astepta ca rezultat al trecerii timpului sau al utilizarii normale.

In cursul perioadei au avut loc modificari semnificative cu efect negativ asupra intreprinderii sau vor avea loc astfel de modificari in viitorul apropiat, in mediul tehnologic, de piata, economic sau juridic in care intreprinderea isi desfasoara activitatea sau pe piata pe care un activ este consacrat.

Ratele de piata ale dobanzilor sau alte rate ale rentabilitatii investitiilor de pe piata au crescut in cursul perioadei si este posibil ca aceste cresteri sa afecteze rata de actualizare utilizata in calcularea valorii de utilizare a unui activ si sa scada semnificativ valoarea recuperabila a acestuia

Valoarea contabila a activelor nete ale intreprinderii raportate este mai mare decat capitalizarea sa de piata

Este disponibila dovada uzurii morale sau fizice a unui activ.

O depreciere are loc atunci cand valoarea contabila a unui activ depaseste valoarea lui recuperabila. Valoarea recuperabila a activului este data de maximul dintre urmatoarele valori:

-valoarea justa a activului minus costurile de vanzare si

-valoarea sa de utilizare

Conform IAS 36 exista 3 situatii sau 3 reguli aplicabile determinarii valorii recuperabile unui activ individual:

Daca valoarea justa, mai putin costurile vanzarii, sau valoarea de utilizare a activului sunt mai mari decat valoarea contabila, atunci activul nu este depreciat si nu mai are rost calcularea sau estimarea valorii recuperabile.

Daca valoarea justa, mai putin costurile vanzarii nu poate fi rezonabil estimata pentru ca nu exista o baza pentru a se face o estimare sigura a sumei obtenabile din vanzarea activului de buna voie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv, atunci valoarea recuperabila a activului poate fi considerata ca fiind valoarea lui de utilizare

Daca activul este detinut in special pentru a fi vandut, valoarea recuperabila a activului poate fi considerata egala cu valoarea sa justa mai putin costurile vanzarii.

La ora actuala standardele nu ofera un model clar de calcul sau de estimare rezonabila a valorii juste si aceasta, ca si valoarea de utilizare este foarte subiectiva in estimare deoarece se bazeaza pe parametrii sau factori greu de validat in realitate.



Calcularea valorii de utilizare a activului analizat trebuie sa reflecte urmatoarele elemente:
-estimarea fluxurilor viitoare de numerar pe care intreprinderea se asteapta sa le obtina de la activul respectiv ;

-asteptarile in legatura cu posibile variatii ale sumelor sau perioadelor referitoare la aceste fluxuri de numerar ;

-valoarea timp a banilor, reprezentata de rata de dobanda fara risc de pe piata ;

-pretul pentru nivelul de incertitudine inerent activului respectiv ;

-alti factori, precum nelichiditatea, pe care participantii pe piata ii vor reflecta in valorizarea fluxurilor de numerar viitoare pe care intreprinderea se asteapta sa le obtina de la activul respectiv.

Estimarile fluxurilor viitoare de numerar trebuie sa includa: proiectii ale intrarilor de numerar din folosirea continua a activului si proiectii ale iesirilor de numerar ce sunt necesare pentru generarea intrarilor de numerar din utilizarea continua a activului si care pot fi direct atribuibile sau alocate activului, pe o baza rezonabila si consecventa.

IAS 36 se bazeaza pe faptul ca estimarile conducerii in legatura cu fluxurile viitoare de numerar sunt bazate pe cele mai recente previziuni si prognoze pe maximum cinci ani, acestea la randul lor fiind analizate pentru consecventa si pe corectarea cauzelor care au determinat diferente intre proiectiile trecute ale fluxurilor de numerar si fluxurile reale obtinute.

Proiectiile fluxului de numerar pana la sfarsitul duratei de viata utila a unui activ sunt estimate prin extrapolarea proiectiilor fluxului de numerar bazate pe previziuni si prognoze financiare folosind o rata de crestere pentru anii urmatori.

Rata de actualizare trebuie sa fie o rata inainte de impozitare care sa reflecte evaluarile pietei curente referitoare la:

-valoarea-timp a banilor;

-riscurile specific activului pentru care estimarile fluxurilor viitoare de numerar nu au fost ajustate.

Ratele de actualizare folosite pentru a masura valoarea de utilizare a unui activ nu vor reflecta riscurile pentru care estimarile fluxurilor de numerar viitoare au fost ajustate. Astfel efectul unor ipoteze va fi luat in calcul de doua ori.

Valoarea recuperabila a unui activ individual nu poate fi determinat daca:valoarea de utilizare a activului nu poate fi estimat ca o valoare apropiata valorii juste mai putin costurile vanzarii acestuia, si activul nu genereaza intrari de numerar din folosirea continua, intrari ce sunt in mare masura independente de acelea din alte active.

In astfel de cazuri, valoarea de utilizare si valoarea recuperabila pot fi determinate doar pentru unitatea generatoare de numerar activului.

Valoarea recuperabila a unei unitati generatoare de numerar este maximul dintre valoarea justa mai putin costurile cedarii unitatii si valoarea de utilizare.

Valoarea contabila a unei unitati generatoare de numerar trebuie determinata consecvent cu modul in care este determinata valoarea recuperabila a unitatii generatoare de numerar.

Fondul comercial achizitionat intr-o combinare de intreprinderi reprezinta o plata efectuata de societatea dobanditoare in anticiparea beneficiilor economice viitoare din active care nu se califica pentru a fi identificate individual si recunoscute separat. Fondul comercial nu genereaza fluxuri de numerar in mod independent de alte active sau grupuri de active si adesea contribuie la fluxurile de numerar ale mai multor unitati generatoare de numerar.

In conformitate cu IFRS 3, fondul comercial recunoscut la o combinare de intreprinderi reprezinta fondul comercial achizitionat de o intreprindere-mama in baza interesului de proprietar al intreprinderii-mama, mai degraba decat valoarea fondului comercial controlat de intreprinderea-mama ca rezultat al combinarii de intreprinderi. Acesta este un concept nou si important, introdus in IAS 36, fata de varianta sa din 2002, publicata in Romania.

Intreprinderea trebuie sa analizeze la data fiecarui bilant daca exista vreun indiciu ca o pierdere din depreciere recunoscuta pentru un activ altul decat fondul comercial in anii trecuti poate sa nu mai existe sau poate sa se fi micsorat. Daca oricare din aceste indicii exista intreprinderea trebuie sa estimeze valoarea recuperabila a activului. In evaluarea existentei unui indiciu ca o pierdere din depreciere recunoscuta pentru un activ altul decat fondul comercial in anii trecuti poate sa nu mai existe sau poate sa se fi micsorat, o intreprindere poate sa ia in considerare minim urmatoarele informatii: surse externe de informatii, surse interne de informatii.

Surse externe de informatii:

-valoarea de piata a activului a crescut semnificativ in cursul perioadei

-in cursul perioadei au avut loc modificari semnificative cu efect pozitiv asupra intreprinderii sau vor avea loc astfel de modificari in viitorul apropiat, in mediul tehnologic, de piata pe care un produs este consacrat

-ratele de piata ale dobanzii sau alte rate ale rentabilitatii investitiilor de pe piata au scazut in cursul perioadei si este posibil ca aceste descresteri sa afecteze rata de actualizare utilizata in calcularea valorii de utilizare a unui activ si sa creasca semnificativ valoarea recuperabila a acestuia;

Surse interne de informatii

-in cursul perioadei au avut loc schimbari semnificative cu efect pozitiv asupra intreprinderii sau se asteapta sa aiba loc in viitorul apropiat astfel de modificari, in masura sau in maniera in care un activ este utilizat sau se asteapta sa fie utilizat. Aceste modificari includ cheltuieli de capital ce au fost facute in cursul perioadei pentru a imbunatati sau dezvolta un activ peste standardul initial de performanta impus sau pentru a restructura operatiunea careia ii apartine activului, si este disponibila o dovada din raportarea interna ce indica faptul ca performanta economica a activului este sau va fi mai buna decat se asteapta.

Intreprinderea este incurajata sa prezinte ipotezele-cheie folosite pentru a determina valoarea recuperabila a activelor in timpul perioadei. Totusi, IAS 36 impune intreprinderii sa prezinte informatii despre estimarile utilizate pentru a estima valoarea recuperabila a unei unitati generatoare de numerar atunci cand un fond comercial sau un activ intangibil cu durata de viata utila nelimitata este inclus in valoarea contabila a respectivei unitati. Daca orice parte a fondului comercial achizitionat intr-o combinare de intreprinderi in cursul perioadei nu a fost alocata unei unitati generatoare de numerar la data raportarii, valoarea fondului comercial nealocat va fi prezentata impreuna cu motivele pentru care aceasta valoare a ramas nealocata.

Daca o intreprindere alege sa aplice IFRS 3 “Combinari de intreprinderi” de la orice data anterioara datelor intrarii in vigoare, va aplica de asemenea IAs 16 in mod prospectiv de la aceeasi data.

Conform IAS 36 intreprinderea va aplica aceasta norma astfel:

-fondul comercial si activele intangibile achizitionate intr-o combinare de intreprinderi pentru care data contractual este pe sau dupa 31 Martie; si

-tuturor celorlalte active prospectiv de la inceperea primei perioade de raportare de la sau dupa 31MArtie 2004. Totusi daca o intreprindere aplica acest standard inaintea acestor date efective,va aplica de asemenea IFRS 3ti IAS 38 de la aceeasi data.








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM









Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu