Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » economie » contabilitate
Contabilitate financiara - teste grila

Contabilitate financiara - teste grila




CONTABILITATE FINANCIARA




Disciplina de specialitate la specializarea

contabilitate SI informatica de gestiune

TESTE GRILA

Din punct de vedere economic, patrimoniul ca obiect al contabilitatii reprezinta:

a)       drepturile si obligatiile cu continut economic ale unui subiect de drepturi si obligatii;

b)       un complex de drepturi si obligatii ale unei persoane fizice sau juridice;

c)       un complex de drepturi si obligatii cu respectivele lor obiecte de drepturi si obligatii evaluabile in bani;

d)      totalitatea bunurilor economice exprimabile in bani, inclusiv rezultatele folosirii lor, ce apartin unei persoane fizice sau juridice.

In analiza continutului postulatului independentei exercitiului, se au in vedere cinci categorii de aspecte. Dintre aspectele de mai jos, unul este eronat.

a)       analiza trezoreriei intreprinderii;

b)       afectarea cheltuielilor si datoriilor la exercitiul curent;

c)       afectarea veniturilor si creantelor la exercitiul curent;

d)      conectarea cheltuielilor la venituri;

e)       afectarea pierderilor si profiturilor la exercitiul curent.

Care din operatiile urmatoare nu reprezinta o consecinta a aplicarii principiului independentei exercitiilor?

a)     inregistrarea amortizarilor si provizioanelor;

b)     inregistrarea diferentelor din reevaluare;

c)     inregistrarea diferentelor de conversie,

d)    inregistrarea cheltuielilor constatate in avans,

e)     inregistrarea veniturilor de primit.

Bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitatea la data intrarii in unitate la:

a)       valoarea de intrare;

b)       valoarea contabila;

c)       valoarea de aport,

d)      valoarea justa;

e)       cost de achizitie sau de productie;

f)        valoarea de utilitate.

Evaluarea elementelor de activ si de pasiv cu ocazia inventarierii se face la:

a)       valoarea actuala;

b)       valoarea de inventar,

c)       valoarea de utilitate;

d)      valoarea de intrare;

e)       valoarea de inregistrare.

Valoarea contabila neta este:

a)       valoarea de intrare sau contabila plus amortizari si provizioane,

b)       valoarea de intrare, mai putin amortizarea;

c)       valoarea de intrare, mai putin amortizarea si provizioanele pentru depreciere, cumulate;

d)      valoarea de intrare mai putin provizioanele.

Diferentele constatate in plus intre valoarea stabilita la inventariere si valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se inregistreaza in contabilitate:

a)       prin constituirea unui provizion;

b)       pe seama unei amortizari suplimentare,

c)       pe seama unei amortizari suplimentare sau prin constituirea unui provizion, la valoarea de intrare;

d)      pe seama unei amortizari, in cazul activelor amortizabile.

Potrivit reglementarilor contabile romanesti, prin elemente monetare se inteleg:

a)      disponibilitati monetare;

b)      activele sau datoriile de primit;

c)      disponibilitatile banesti;

d)     activele sau datoriile de platit in sume fixe sau determinabile;

e)      activele sub forma monetara;

La data iesirii din gestiune, bunurile se evalueaza la:

a)       valoarea de inventar;

b)       valoarea de utilitate,

c)       valoarea de intrare,

d)      valoarea actuala.

Potrivit Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV a CEE si cu IAS, situatiile financiare anuale cuprind:

a)       Bilant;

b)       Cont de profit si pierdere;

c)       Situatia modificarilor capitalului propriu;

d)      Note la conturile anuale;

e)       Situatia fluxurilor de trezorerie;

f)        Politici contabile si note explicative;

g)       Numai punctele a, b, f.

Situatiile financiare simplificate armonizate cu directivele europene se compun din:

a)       Bilant;

b)       Cont de profit si pierdere;

c)       Note la conturile anuale,

d)      Politici contabile si note explicative;

e)       Situatia modificarilor capitalului propriu;

f)        Situatia fluxurilor de trezorerie;

g)       Note suplimentare la conturile anuale.

A: a+b+c+d+e+f; B: a+b+c; C: a+b+d; D: a+b+f; E: a+b+g; F: a+b+e.

Situatiile financiare:

a)       se intocmesc obligatoriu anual;

b)       se intocmesc in cazul fuziunii;

c)       se intocmesc in cazul divizarii;

d)      se intocmesc in cazul lichidarii sau incetarii activitatii,

e)       se intocmesc in scopul unui nou aport;

f)        se intocmesc si in alte perioade.

In concordanta cu IAS 18 „Venituri” prin „Valoare justa” se intelege:

a)       suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie intre parti, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv;

b)       suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv,

c)       suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv,

d)      suma la care se tranzactioneaza un activ sau este decontata o datorie in care pretul este determinat in mod obiectiv.

Potrivit IAS 1, situatiile financiare ale unei intreprinderi includ urmatoarele componente (indicati raspunsul inexact):

a)       bilantul, contul de profit si pierdere;

b)       o situatie care sa reflecte modificarile capitalului propriu, precum si politicile contabile si notele explicative;

c)       raportul de gestiune prezentat de administratori.

Una din pozitiile de mai jos cuprinde exclusiv indicatori care nu sunt cuprinsi in structura formularului contului de profit si pierdere intocmit de societatile comerciale din Romania la inchiderea exercitiului:

a)       cifra de afaceri, venituri din exploatare, rezultatul curent;

b)       cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, rezultat exceptional, venituri exceptionale, rezultat financiar, cheltuieli de exploatare;

c)       venituri exceptionale, rezultat financiar, cheltuieli de exploatare;

d)      marja comerciala, valoarea adaugata, excedent brut de exploatare;

e)       venituri din exploatare;

f)        venituri din exploatare, venituri financiare, rezultatul exercitiului.

Actul constitutiv al oricarei societati comerciale cuprinde printre altele, urmatoarele:

a)       numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor, persoane juridice;

b)       forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;

c)       obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniul si a activitatii principale;

d)      asociatii comanditari si asociatii comanditati;

e)       capitalul social subscris si varsat;

f)        numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau;

g)       numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator;

h)       durata societatii;

i)         modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Care dintre elementele urmatoare reprezinta componente ale capitalului propriu al unei societati comerciale:

a)       imprumuturile din emisiunea de obligatiuni;

b)       rezervele din reevaluare;

c)       rezervele;

d)      creditele bancare pe termen mediu si lung;

e)       capitalul si primele legate de capital.

Actiunea ca titlu de valoare va cuprinde:

a)       denumirea si durata societatii;

b)       data actului constitutiv, numarul din registrul comertului sub care este inmatriculata societatea si numarul Monitorului Oficial al Romaniei, parte a IV-a, in care s-a facut publicarea;

c)       capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate.

Care dintre formulele de calcul ale activului net contabil, prezentate mai jos este corecta?

a)       capitaluri proprii + provizioane pentru riscuri si cheltuieli;

b)       capitaluri proprii – provizioane reglementate;

c)       activul real – datorii,

d)      activ bilantier –datorii;

e)       activ fictiv – datorii;

f)        activ bilantier- posturi de regularizare-datorii;

Societatea comerciala „X” achizitioneaza 30.000 actiuni, care reprezinta 80% din capitalul social al societatii „Y”. Actiunile sunt incluse in activul bilantului si pot fi:

a)       titluri de plasament;

b)       valori mobiliare de plasament;

c)       titluri de participare;

d)      alte titluri imobilizate;

e)       creante imobilizate.

Capitalul social poate fi:

a)       subscris nevarsat si subscris varsat, iar evidenta acestora nu se tine separat;

b)       subscris nevarsat si subscris varsat, iar inregistrarea lor in contabilitate se face distinct, pe baza actelor de constituire a societatii si a documentelor justificative privind varsamintele de capital;

c)       subscris nevarsat si subscris varsat, iar contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise si celor varsate.

Capitalul social evaluat la valoarea nominala se determina astfel:

a)       numarul de actiuni x valoarea nominala;

b)       numarul de parti sociale x valoarea nominala;

c)       capitalul propriu x valoarea nominala;

d)      marimea activului net contabil x numarul de actiuni.

La calcularea numarului de actiuni ce trebuie atribuite pentru aporturile in natura se imparte:

a)       valoarea aporturilor la valoarea nominala a unei actiuni;

b)       valoarea aporturilor la valoarea reala a unei actiuni;

c)       valoarea aporturilor la valoarea matematica contabila a unei actiuni.

Rolul de a inregistra si controla atat procesul de subscriere a capitalului pana in momentul varsarii lui de catre actionari sau asociati, cat si cel de constituire efectiva a capitalului subscris, prin depunere in natura si/sau in numerar de catre acestia, il au conturile:

a)       456 „Decontari cu asociatii privind capitalul” 1012 „Capital subscris varsat”;

b)       456 „Decontari cu asociatii privind capitalul” 1011 „ Capital subscris nevarsat”, 301 „Materii prime”, 5121 „Conturi la banci in lei” si 1012 „Capital subscris varsat”;

c)       456 „Decontari cu asociatii privind capitalul” si 1011 „Capital subscris nevarsat”;

d)      456 „Decontari cu asociatii privind capitalul”, 1011 „Capital subscris nevarsat” si 1012 „Capital subscris varsat”;

e)       1011 „Capital subscris nevarsat” si 1012 „Capital subscris varsat”.

Subscrierea aporturilor de catre asociati sau actionari pentru constituirea sau cresterea capitalului social, primirea de catre societate a aportului in natura si a celui in bani, precum si trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat presupun stabilirea de corespondente intre:

a)       debitul contului 456 „Decontari cu asociatii privind capitalul” si creditul contului 1011 „Capital subscris nevarsat”, pentru capitalul subscris de actionari sau asociati, in natura si/sau in numerar ;

b)       debitul conturilor din clasele 2 „Conturi de imobilizari”, 3 „Conturi de stocuri si productie in curs de executie”, 4 „Conturi de terti” si 5 „Conturi de trezorerie” si creditul contului 456 „Decontari cu asociatii privind capitalul”, pentru aporturile in natura si/sau in numerar subscrise de asociati sau actionari pentru constituirea si cresterea capitalului social;

c)       debitul unor conturi din clasele 2”Conturi de imobilizari”, 3 „Conturi de stocuri si productie in curs de executie” si 5 „Conturi de trezorerie” si creditul contului 456 „Decontari cu asociatii privind capitalul”, pentru primirea de catre societatea comerciala a aportului in natura si a celui in bani;

d)      debitul contului 1011 „Capital subscris nevarsat” si creditul contului 1012 „Capital subscris varsat”, pentru trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat.

Care din articolele contabile urmatoare reflecta operatia de subscriere?

a)      

b)      

c)      

Precizati articolul contabil corect pentru transformarea capitalului subscris in varsat:

a)      

b)      

c)      

Care din articolele contabile urmatoare reflecta depunerea ca aport a unui mijloc fix?

a)      

b)      

c)      

Articolul

reflecta:

a)       subscrierea la capital a unei sume de bani;

b)       depunerea unei sume ca aport;

c)       retragerea sumei din aportul la capital.

Prin articolul contabil

se reflecta operatia de:

a)       subscriere la capital a unei sume in devize;

b)       depunere ca aport a unei sume in devize cu o diferenta favorabila de curs valutar;

c)       depunere ca aport a unei sume in devize cu o diferenta nefavorabila de curs valutar;

d)      depunere ca aport a unei sume in devize dupa expirarea termenului prevazut in actul constitutiv.

Dupa depunerea integrala a aporturilor, capitalul social al unei societati este reflectat in:

a)       debitul contului 456;

b)       debitul contului 1011;

c)       creditul contului 1011.

Daca prin contractul de societate se stabileste ca din aportul in numerar sa se achite societatii comerciale imediat numai o anumita parte (20.000.000 lei), iar restul (40.000.000 lei) sa fie varsat mai tarziu, la termenele fixate (15.000.000 lei peste o luna si 25.000.000 lei peste inca doua luni), contul 456 „Decontari cu asociatii privind capitalul” se va debita:

a)       cu miza partiala, prin creditarea treptata a contului 1011 „Capital subscris nevarsat”;

b)       cu intreaga miza (60.000.000 lei) prin creditarea succesiva a contului 1011 „Capital subscris nevarsat” pentru aducerea imediata (20.000.000 lei) si la termenele fixate (15.000.000 lei si, respectiv, 25.000.000) a aporturilor sociale;

c)       cu intregul aport subscris de catre actionari pentru constituirea capitalului social, creditandu-se apoi treptat pe masura efectuarii varsamintelor.

Soldul contului 456 „Decontari cu asociatii privind capitalul” poate fi:

a)       debitor, cand reprezinta aportul subscris si inca nevarsat ;

b)       creditor, cand reflecta obligatia societatii comerciale fata de asociatii sau actionarii care isi retrag din societate aportul la capitalul social;

c)       debitor, cand evidentiaza datoria actionarilor sau asociatilor fata de societatea comerciala pentru capitalul social subscris sau sumele subscrise de catre acestia pentru constituirea capitalului social, dar inca nevarsate;

d)      creditor, cand unitatea patrimoniala trebuie sa ramburseze fractiuni din marimea capitalului redus atat ca urmare a dificultatilor aparute in desfasurarea procesului de productie, cat si datorita retragerii unor actionari sau asociati in urma aprobarii date de adunarea generala a actionarilor (asociatilor).

Dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

a)       soldul debitor al contului 456 „Decontari cu asociatii privind capitalul” reprezinta aporturile neefectuate de asociati sau actionari, pentru cazul cand acestia s-au obligat, in urma subscrierii de capital social, sa aduca imediat aporturile promise, ori parti de angajamente de aport care urmeaza sa fie varsate mai tarziu, la termenele fixate;

b)       contul 456 „Decontari cu asociatii privind capitalul” nu poate sa ramana cu sold debitor, intrucat bunurile promise ca aport in societate trebuie transmise acesteia chiar la infiintare spre a se acoperi integral actiunile sau partile sociale acordate pentru acestea;

c)       soldul contului 1011 „Capital subscris nevarsat” reprezinta capitalul social subscris si inca nevarsat;

d)      soldul contului 1011 „Capital subscris nevarsat” evidentiaza partea din capitalul social subscris de actionari sau asociati care nu a fost fizic pus la dispozitia societatii comerciale de catre acestia.

Prin articolul contabil

se reflecta operatia de :

a)       subscriere la capitalul social cu ocazia infiintarii societatii;

b)       subscriere la majorarea capitalului social cand titlurile sunt oferite la un pret superior valorii nominale;

c)       subscriere la majorarea capitalului social cand titlurile sunt oferite la un pret identic cu valoarea nominala.

Articolul contabil

reflecta:

a)       sumele rambursate asociatilor din aporturile initiale la capital;

b)       reducerea capitalului social cu valoarea rambursarilor efectuate catre asociati;

c)       reducerea capitalului social cu valoarea pierderilor suportate de asociati.

Care din articolele urmatoare reflecta rambursari catre asociati a unei parti din aporturile initiale la capital?

a)      

b)      

c)      

Articolul contabil

evidentiaza subscrierea la cumpararea de actiuni atunci cand:

a)       emisiunea se realizeaza cu interventia drepturilor de subscriptie;

b)       emisiunea se realizeaza fara interventia primei de capital;

c)       emisiunea se realizeaza cu interventia primei de capital.

Aporturile subscrise de asociati sau actionari pentru constituirea capitalului social in suma de 50.000.000 lei, aducerea aporturilor pentru care acestia s-au obligat prin semnarea contractului de societate (terenuri si materii prime in valoare de 40.000.000 lei si, respectiv, 10.000.000 lei) si trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat se contabilizeaza in felul urmator:

a)      

b)      

c)      

Angajamentele de aport luate de catre asociati sau actionari in valoare de 10.000.000 lei, prin semnarea contractului de societate, si depunerea sumei de 8.000.000 lei in casieria unitatii, ca aport in numerar, se contabilizeaza astfel:

a)      

b)      

c)      

Stabiliti prin ce relatie se obtine capitalul propriu:

a)       activ-cheltuieli;

b)       activ-pasiv;

c)       activ-datorii;

d)      venituri-cheltuieli;

e)       activ-venituri.

Majorarea capitalului social se realizeaza numai prin urmatoarele cai:

a)       aport in natura;

b)       aport in numerar;

c)       conversia actiunilor in obligatiuni;

d)      incorporarea unor elemente a capitalului propriu in capitalul social;

e)       conversia obligatiunilor in actiuni;

f)        operatii interne si externe;

g)       cresterea numarului de actiuni.

Operatiunile ce se inregistreaza in contabilitate cu privire la marirea capitalului social sunt:

a)       subscrierea si emisiunea de noi actiuni;

b)       incorporarea in capitalul social a primelor legate de capital, a rezervelor si a rezervelor din reevaluare;

c)       acoperirea pierderii realizate dupa inchiderea exercitiului curent prin aducerea de noi active de catre actionari.

Pentru majorarea capitalului social pe baza primelor de emisiune trebuie indeplinite conditiile:

a)       valoarea nominala a actiunilor emise > valoarea de emisiune a actiunilor > valoarea reala a actiunilor;

b)       valoarea nominala a actiunilor emise = valorea de emisiune a actiunilor = valoarea reala a actiunilor;

c)       valoarea nominala a actiunilor emise < valoarea de emisiune a actiunilor < valorea reala a actiunilor;

d)      valoarea nominala a actiunilor emise < valoarea reala a actiunilor < valoarea de emisiune a actiunilor.

Stabilirea pretului de emisiune sub valoarea matematica contabila a vechilor actiuni va avea ca rezultat utilizarea:

a)       drepturilor preferentiale de subscriere (ΔS) de catre noii actionari;

b)       drepturilor preferentiale de subscriere (ΔS) de catre vechii actionari;

c)       drepturilor de atribuire (ΔA).

Drepturile preferentiale de subscriere reprezinta titluri de valoare negociabile a caror valoare se determina:

a)       ca diferenta intre valoarea matematica contabila a unei actiuni noi si valoarea matematica contabila a unei actiuni vechi;

b)       ca diferenta intre valoarea matematica si valoarea nominala a vechilor actiuni;

c)       ca diferenta intre valoarea matematica si valoarea nominala a noilor actiuni;

d)      ca diferenta intre valoarea nominala si valoarea matematica contabila a vechilor actiuni;

e)       ca diferenta intre valoarea matematica contabila a unei actiuni vechi si valoarea matematica contabila a unei actiuni noi;

f)        ca diferenta intre valoarea matematica contabila a unei actiuni vechi si valoarea nominala a unei actiuni noi.

Majorarea capitalului societatii comerciale cu 1.650.000 lei, prin subscrierea a 165 de actiuni noi la un pret superior valorii nominale a vechilor actiuni cu 2.000 lei/actiune (12.000 lei/actiune – 10.000 lei actiune = 2.000 lei/actiune) se contabilizeaza astfel:

a)      

b)      

c)      

Marirea capitalului social poate avea loc prin:

a)       utilizarea profitului net realizat in exercitiile precedente, a carui repartizare a fost amanata de adunarea generala a actionarilor;

b)       folosirea profitului net realizat la inchiderea exercitiului precedent;

c)       transformarea unor angajamente in actiuni in vederea anularii unor datorii, fara a utiliza trezoreria societatii, fata de furnizori, salariati (pentru stimulentele cuvenite acestora din profitul net) si fata de obligatari;

d)      folosirea primelor privind rambursarea obligatiunilor.

Incorporarea in capitalul social a primelor legate de capital (5.000.000 lei), a rezervelor (2.000.000 lei) si a rezervelor din reevaluare (13.000.000 lei) se contabilizeaza in felul urmator:

a)      

b)      

c)      

Pentru majorarea capitalului social se face o noua emisiune de actiuni care se ofera spre subscriere:

a)       vechilor actionari, la un curs egal cu valoarea lor nominala;

b)       publicului, la un curs mai mare decat valoarea nominala;

c)       noilor actionari, la un curs egal cu valoarea lor nominala, deoarece societatea comerciala dispune de importante rezerve legale si statutare.

Au loc modificari in totalul activului si in cel al pasivului atunci cand se contabilizeaza:

a)       aportul subscris de asociati sau actionari pentru constituirea capitalului social;

b)       drepturile societatii comerciale fata de actionarii sau asociatii care s-au obligat sa aduca aportul in natura si/sau in numerar;

c)       sumele achitate asociatilor sau actionarilor cu ocazia retragerii capitalului social;

d)      diminuarea capitalului social prin renuntarea la efectuarea varsamintelor restante;

e)       majorarea capitalului societatii comerciale cu 1.650.000 lei prin subscrierea a 165 de actiuni la un pret superior valorii nominale a vechilor actiuni cu 2.000 lei/actiune (12.000 lei/actiune – 10.000 lei/actiune = 2.000 lei/actiune);

f)        creanta societatii comerciale fata de actionari sau asociati, din momentul subscrierii pana la varsarea efectiva a aporturilor promise;

g)       retragerea capitalului social subscris si nevarsat.

Marirea capitalului social pe seama profitului net realizat in exercitiile precedente se evidentiaza astfel:

a)      

b)      

c)      

Acordarea de actiuni (1.000 actiuni x 5.000 lei/actiune) in scopul anularii datoriei de 5.500.000 lei fata de furnizorul „X”, intrucat societatea comerciala nu are disponibilitati banesti pentru achitarea acestei obligatii, se contabilizeaza astfel:

a)      

b)      

c)      

Repartizarea profitului net realizat in exercitiul curent pentru cresterea capitalului social se contabilizeaza in felul urmator:

a)      

b)      

c)      

Operatiunea de conversie a unor obligatiuni in valoare de 3.000.000 lei in actiuni (400 actiuni x 6.000 lei/actiune), inainte de rambursarea lor de catre emitent, se inregistreaza in contabilitate in felul urmator:

a)      

b)      

c)      

Actiunile acordate salariatilor (600 actiuni x 6.000 lei/actiune) in schimbul sumei de 4.000.000 lei, reprezentand stimulentele cuvenite personalului din profitul net, se contabilizeaza:

a)      

b)      

c)      

Sumele depuse ca aport in numerar la constituirea capitalului social reprezinta 10.000.000 lei (1.000 actiuni x 1.000 lei actiune = 10.000.000 lei). Dupa doi ani de functionare a societatii comerciale valoarea reala a unei actiuni este de 12.000 lei. Pentru majorarea capitalului societatii comerciale cu 1.650.000 lei, un numar de 10 persoane subscriu sa cumpere 165 de actiuni noi la:

a)       un pret superior valorii nominale a vechilor actiuni cu suma de 2.000 lei/actiune;

b)       valoarea reala a unei actiuni;

c)       suma egala cu diferenta dintre valoarea de emisiune de 12.000 lei/actiune si valoarea nominala (10.000 lei/actiune);

d)      suma egala cu diferenta dintre valoarea reala de 12.000 lei/actiune si valoarea nominala (10.000 lei/actiune).

Urmatoarea inregistrare contabila semnifica:

a)       marirea capitalului social pe seama profitului realizat la inchiderea exercitiului curent;

b)       cresterea capitalului social pe seama profitului obtinut de unitate in anul precedent;

c)       marirea capitalului social pe seama profitului realizat la inchiderea exercitiului curent si a celui obtinut in anii precedenti.

Prima de capital intervine atunci cand:

a)       pretul de vanzare este superior valorii nominale a titlurilor;

b)       pretul de vanzare este inferior valorii nominale a titlurilor;

c)       pretul de vanzare este inferior valorii nominale a titlurilor, dar superior valorii matematice-contabile.

Daca majorarea capitalului social se realizeaza cu interventia primei de capital in creditul contului 101 „Capital social” se va inregistra:

a)       pretul de vanzare al actiunilor sau partilor sociale emise si subscrise;

b)       valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale emise si subscrise;

c)       valoarea matematica-contabila a actiunilor sau partilor sociale emise si subscrise.

Cheltuielile ocazionate de emisiunea de noi actiuni sau parti sociale sunt colectate in contul :

a)       668 „Alte cheltuieli financiare;

b)       203 „ Cheltuieli de cercetare-dezvoltare;

c)       201 „Cheltuieli de constituire.

Reducerea capitalului social se poate realiza numai prin:

a)       reducerea valorii nominale si a numarului de titluri;

b)       reducerea valorii nominale a titlurilor;

c)       reducerea numarului de titluri.

Reducerea capitalului social este cauzata de :

a)       inregistrarea unor pierderi importante;

b)       dificultati in realizarea pe piata a produselor;

c)       neintelegeri intre asociati sau intre conducerea societatii si cenzori.

Reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor se reflecta prin articolul:

a)      

b)      

c)      

Reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor poate fi inregistrata prin articolul:

a)      

b)      

c)      

Achizitia de materii prime fara factura se inregistreaza prin articolul:

a)      

b)      

c)      

d)     

Prin articolul contabil

se reflecta:

a)       materii prime intrate prin donatie;

b)       materii prime constatate plus la inventar;

c)       materii prime constatate lipsa la inventar

Reducerea capitalului cu pierderile realizate in exercitiile precedente si ca urmare a anularii unor actiuni proprii rascumparate este reflectata in urmatorul articol contabil:

a)      

b)      

c)      

d)     

Operatiunea de micsorare a capitalului cu pierderile realizate dupa inchiderea exercitiului curent este prezentata de urmatorul articol:

a)      

b)      

c)      

d)     

Reducerea numarului de actiuni si anularea acestora pana la congruenta cu pierderile realizate in exercitiile precedente, in suma de 15.000.000 lei, si dupa inchiderea exercitiului curent (5.000.000 lei) se evidentiaza in contabilitate astfel:

a)      

b)      

c)      

Reducerea capitalului social prin restituirea in numerar catre actionari a unei parti (1.000.000 lei) din sumele platite de catre acestia in contul actiunilor (10.000.000 lei) se contabilizeaza astfel:

a)      

b)      

c)      

Diminuarea capitalului unei societati comerciale, format din 2.000 de actiuni cu o valoare nominala de 12.000 lei/actiune, prin reducerea numarului de actiuni cu 10%, ca urmare a retragerii unor actionari, si achitarea sumelor cuvenite acestora din numerarul aflat in casieria unitatii se contabilizeaza astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

Reducerea capitalului social, format din 4.000 actiuni cu o valoare nominala de 12.000 lei actiune, prin micsorarea numarului de actiuni cu 9%, ca urmare a retragerii unor actionari, si achitarea sumelor cuvenite acestora prin virament bancar (60%) si din numerarul existent in casieria unitatii (40%) se evidentiaza in contabilitate in felul urmator:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Acoperirea pierderii realizate dupa inchiderea exercitiului curent, in valoare de 19.000.000 lei de catre actionari sau asociati prin aducerea de noi active ( materiale consumabile si numerar) se contabilizeaza astfel:

a)      

b)      

c)      

Operatiunea de retragere a capitalului subscris si nevarsat de catre actionari sau asociati se inregistreaza in contabilitate astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

Micsorarea capitalului motivata de pierderi patrimoniale, este cauzata de urmatoarele situatii:

a)       afaceri paguboase;

b)       de o proasta administrare;

c)       de o conjunctura economica nefavorabila;

d)      de rascumpararea unui anumit numar de actiuni proprii,

e)       conversia obligatiunilor in actiuni.

Care din urmatoarele articole contabile nu este i concordanta cu explicatia data:

a)      diminuarea capitalului social prin renuntarea la efectuarea varsamintelor restante

b)      anularea actiunilor pana la congruenta cu pierderile realizate in exercitiile precedente in suma de 15.000.000 lei

c)      folosirea capitalului social pentru acoperirea pierderilor din anii precedenti

Stiind ca actiunile proprii rascumparate au un cost de achizitie de 20.000 lei/actiune, iar valoarea nominala este de 19.000 lei/actiune, atunci diminuarea capitalului prin anularea unui numar de 500 de actiuni se inregistreaza astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

Ce semnifica inregistrarile contabile urmatoare:

a)       reducerea capitalului social cu 15.000.000 lei ca urmare a retragerii unor actionari, ridicarea numerarului de la banca si achitarea sumelor cuvenite acestora prin virament bancar si prin casieria unitatii;

b)       diminuarea capitalului unei societati comerciale cu suma de 15.000.000 lei, ca urmare a retragerii unor actionari din societate, si plata sumelor cuvenite acestora prin virament bancar (40%) si din numerarul existent in casieria unitatii (60%);

c)       ridicarea sumei de 2.000.000 lei de la banca, pentru restituirea unei parti din capitalul social retras de actionari, si achitarea sumelor cuvenite acestora prin virament bancar (3.000.000 lei) si in numerar.

Articolele contabile urmatoare reflecta:

a)       diminuarea capitalului social cu 20.000.000 lei, ca urmare a retragerii unor actionari din societate, si achitarea sumelor cuvenite acestora prin virament bancar si pe seama numerarului ridicat de la banca;

b)       reducerea capitalului social cu 20.000.000 lei, ca urmare a retragerii unor actionari din societate, si achitarea sumelor cuvenite acestora din numerarul aflat in casieria societatii;

c)       micsorarea capitalului social cu 20.000.000 lei si plata acestei sume catre actionari din disponibilitatile in lei aflate in conturi la banci si pe seama numerarului existent in casieria unitatii patrimoniale.

Micsorarea capitalului social care este format din 2.000 de actiuni cu o valoare nominala de 30.000 lei/actiune, cu 10% din valoarea nominala a actiunilor, ca urmare a retragerii unor actionari din societate, si plata sumelor cuvenite acestora din numerarul existent in casieria unitatii se va inregistra in felul urmator:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Ca urmare a retragerii unor actionari din societate se diminueaza capitalul social al acesteia, format din 1.000 de actiuni cu o valoare nominala de 20.000 lei/actiune, cu 15% din valoarea nominala a titlurilor (actiunilor), iar contabilizarea doar a platii sumelor cuvenite acestora prin virament bancar (60%) si din numerarul aflat in casieria unitatii (40%) reiese din urmatoarele articole contabile:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Rezervele unei unitati pot fi constituite din:

a)       rezultatele (brute sau nete);

b)       cheltuielile perioadei;

c)       provizioanele reglementate constituite.

Rezervele legale se constituie pe baza prevederilor din:

a)       actele normative in vigoare;

b)       contractul de societate si statut;

c)       procesul verbal intocmit cu ocazia intrunirii adunarii generale a asociatilor.

Rezervele legale se pot constitui din:

a)       profitul net;

b)       excedentele dintre pretul de vanzare al actiunilor si valoarea lor nominala;

c)       profitul brut.

Completarea rezervelor legale, in cazul in care s-au consumat total sau partial se poate face din:

a)       profitul brut, dar numai in baza aprobarii date de Ministerul Finantelor;

b)       profitul net, daca adunarea generala hotaraste astfel;

c)       provizioanele constituite, daca acestea au ramas fara obiect.

Rezervele statutare sau contractuale se constituie din:

a)       profitul brut, dar numai in baza aprobarii adunarii generale a asociatilor;

b)       profitul net, dar numai cu aprobarea Ministerului Finantelor;

c)       profitul net.

Categoria „alte rezerve” poate fi constituita numai pe baza aprobarii date de:

a)       Ministerul Finantelor;

b)       Adunarea generala a asociatilor;

c)       Comisia de cenzori a unitatii.

Constituirea rezervelor legale se reflecta prin articolul:

a)      

b)      

c)      

Constituirea rezervelor statutare sau contractuale se reflecta prin articolul:

a)      

b)      

c)      

d)     

Dividendele repartizate asociatilor din rezerve, atunci cand societatea inregistreaza pierderi se reflecta prin articolul:

a)      

b)      

c)      

d)     

Primele legate de capital (de emisiunea de fuziune, de aport, de conversie) reprezentand excedentul dintre valoarea de emisiune si valoarea de nominala a actiunilor si partilor sociale rezulta ca urmare a:

a)       majorarii capitalului social prin emisiunea de actiuni;

b)       crearii unei societati comerciale noi doua sau mai multe societati existente;

c)       transformarii datoriilor in actiuni;

d)      fuziunii cu alte societati;

e)       crearii societatii absorbante din mai multe societati comerciale absorbante.

Prima de emisiune are urmatoarele functii:

a)       sa acopere cheltuielile de emisiune astfel incat societatea sa beneficieze integral de majorarea de capital;

b)       sa egalizeze drepturile actionarilor noi cu cele ale actionarilor vechi;

c)       sa acopere cheltuielile de cercetare – dezvoltare;

d)      sa acopere pierderile din exercitiul financiar precedent.

Subscrierea a 500 de actiuni noi la pretul de 5.000 lei/actiune, in vederea majorarii capitalului social cu 2.000.000 lei se contabilizeaza astfel:

a)      

b)      

c)      

Daca 300 de actiuni cu o valoare nominala de 10.000 lei/actiune, se rascumpara la un cost de achizitie (pret de rascumparare) de 9.000 lei/actiune, rezulta ca diferenta stabilita cu ocazia anularii actiunilor proprii rascumparate se contabilizeaza astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

Ce semnifica articolul contabil urmator:

i.

ii.

a)       diferenta dintre pretul de emisiune si valoarea nominala a noilor actiuni pe care trebuie sa o plateasca cei care au subscris la cumpararea de actiuni;

b)       excedentul dintre sumele datorate tertilor si valoarea nominala a actiunilor acordate de catre societate obligatarilor si furnizorilor care au solicitat titluri (actiuni) in contul creantelor pe care le au fata de aceasta;

c)       diferenta dintre pretul de emisiune al noilor actiuni si valoarea nominala pe care trebuie sa o suporte atat cei care au subscris la cumpararea de actiuni, cat si obligatarii si furnizorii care au solicitat actiuni in schimbul creantelor pe care le au fata de societatea comerciala care le-emis.

Nu sunt in concordanta cu explicatia data urmatoarele articole contabile:

a)      subscrierea unor noi actiuni cu prima de emisiune pentru cresterea capitalului social cu 28.000.000 lei;

b)      capitalizarea primelor de emisiune;

c)      incorporarea in capitalul social a primelor de emisiune;

Soldul contului 1041 „Prime de emisiune sau de aport” reprezinta:

a)       primele legate de capital neincorporate in capitalul social sau la rezerve;

b)       primele de emisiune neutilizate;

c)       incorporarea in capitalul social sau la rezerve a primelor de emisiune;

d)      neincorporarea in capitalul social sau netransferarea la alte rezerve a primelor de emisiune.

Prima de aport reprezinta:

a)       diferenta dintre valoarea nominala a vechilor actiuni si valoarea aportului in natura (determinat prin expertiza);

b)       diferenta dintre valoarea nominala a actiunilor emise pentru remunerarea aportului adus si valoarea aportului adus;

c)       diferenta dintre valoarea aportului in natura (determinat prin expertiza) si valoarea nominala a actiunilor emise pentru remunerarea acestui aport.

Articolul contabil urmator semnifica:

a)       primele de aport utilizate pentru cresterea capitalului;

b)       subscrierea actiunilor cu prima de aport;

c)       primele de aport incorporate la capital;

Cele doua modalitati de fuziune a societatilor sunt:

a)       fuziunea prin contopire;

b)       fuziunea prin reuniune;

c)       fuziunea prin absorbtie;

d)      fuziuni prin aportare;

e)       fuziuni prin majorari de capital.

Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta atunci:

a)       acesta se trateaza ca o crestere a rezervei din reevaluare;

b)       se trateaza ca o cheltuiala aferenta acelui activ, adica nu a existat o descrestere anterioara;

c)       se trateaza ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ;

d)      se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii;

e)       se trateaza ca o scadere a rezervei din reevaluare.

Se reevalueaza o cladire care are o valoare contabila de 50.000.000 lei, iar valoarea actuala de 75.000.000 lei. Amortizarea cumulata la data reevaluarii este de 20.000.000 lei iar amortizarea actualizata este de 30.000.000 lei. Ulterior rezervele din reevaluare se incorporeaza la rezerve.

Articolele contabile aferente vor fi:

a)      

b)      

c)      

d)     

Legislatia din tara noastra privind posibilitatea rascumpararii propriilor actiuni precizeaza:

a)       valorarea actiunilor proprii dobandite de societate nu poate depasi 10% din capitalul social subscris;

b)       valoarea actiunilor aflate in portofoliul societatii nu poate depasi 10% din capitalul subscris;

c)       plata actiunilor astfel dobandite se va face numai din beneficiile distribuibile;

d)      actiunile dobandite dau drept la dividende;

e)       dreptul de vot pe care-l confera aceste actiuni este suspendat.

Adunarea generala a actionarilor decide repartizarea sumei de 20.000.000 lei (5% din profitul net), pentru constituirea rezervei statutare. In exercitiul financiar urmator rezerva este utilizata pentru acoperirea pierderilor. Inregistrarile contabile aferente vor fi:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Reevaluarea, in conditiile legii, a terenurilor si incorporarea in capitalul social a diferentei intre valoarea actuala (21.000.000 lei) si valoarea inregistrata in contabilitate a acestor active in suma de 20.000.000 lei se evidentiaza astfel:

a)      

b)      

c)      

Ce semnifica articolele contabile urmatoare:

a)       includerea in capitalul social a diferentei de 15.000.000 lei rezultate in urma reevaluarii titlurilor de participare;

b)       diferenta intre valoarea actuala (35.000.000 lei) si valoarea inregistrata in contabilitate a titlurilor de participare supuse reevaluarii (50.000.000 lei), in conditiile legii, transferata la capitalul social;

c)       diferenta de 15.000.000 lei rezultata di reevaluarea, in conditiile legii, a titlurilor de participare si incorporarea acesteia in capitalul social.

In concordanta cu explicatia data sunt urmatoarele articolele contabile:

a)       alocarea din profitul brut anual (14.400.000 lei) a sumei de 9.200.000 lei pentru rezervele legale;

b)       virarea la rezervele legale, conform hotararii adunarii generale a actionarilor (asociatilor), a unei parti din profitul net realizat in exercitiile precedente;

c)       includerea primei de emisiune in rezervele legale.

In anii in care rezultatul exercitiului financiar incheiat apare sub forma pierderilor, acordarea de dividende actionarilor, in suma de 20.000.000 lei, se face din:

a)       profitul realizat in exercitiile precedente;

b)       profitul exercitiului financiar incheiat;

c)       alte rezerve constituite cu aceasta destinatie.

Pierderea realizata la inchiderea exercitiului precedent, care nu a fost repartizata (acoperita), se evidentiaza in felul urmator:

a)      

b)      

c)      

Profitul net realizat in exercitiul precedent, nerepartizat, se contabilizeaza astfel:

a)      

b)      

c)      

Utilizarea profitului net realizat in exercitiile precedente pentru cresterea capitalului social se contabilizeaza in felul urmator:

a)      

b)      

c)      

Pierderea contabila inregistrata de societatea comerciala in exercitiile precedente acoperita din profitul net contabil realizat in exercitiul curent se evidentiaza astfel:

a)      

b)      

c)      

In creditul contului 117 „Rezultatul reportat” se inregistreaza:

a)       pierderea inregistrata in exercitiile precedente care nu a fost repartizata;

b)       pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite din profitul exercitiului anterior;

c)       pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite din rezerve si din profitul exercitiului curent;

d)      profitul net obtinut in exercitiul precedent, nerepartizat si pierderile realizate in exercitiile precedente, care reduc capitalul.

In debitul contului 117 „Rezultatul reportat” se inregistreaza:

a)       pierderea reportata din exercitiul anterior acoperita din profitul realizat in perioada curenta;

b)       pierderile contabile realizate in exercitiile precedente si rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile

c)       pierderile contabile realizate in exercitiile precedente si rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile;

d)      profitul net realizat in exercitiile precedente, repartizat pentru rezerve;

e)       pierderile contabile ale exercitiului curent acoperite din profitul exercitiului precedent.

In concordanta cu explicatiile date sunt urmatoarele articole contabile:

a)      brevete (15.000.000 lei), marci de fabrica si de comert (13.000.000 lei), precum si programe informatice (3.000.000 lei) primite cu titlu gratuit;

b)      subventii pentru investitii primite;

c)      terenuri primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere;

d)     valoarea subventiilor pentru investitii de primit.

Ce semnifica urmatorul articol contabil:

a)       valoarea subventiilor pentru investitii de primit de la bugetul de stat;

b)       avizarea primirii subventiei pentru investitii in valoarea de 30.000.00 lei;

c)       valoarea subventiilor pentru investitii ce urmeaza a fi primite de la bugetul de stat sau de la alte organisme;

d)      dreptul de creanta al unitatii patrimoniale fata de bugetul de stat pentru subventiile pentru investitii aprobate in valoare de 30.000.000 lei.

O societate comerciala primeste (incaseaza prin banca) o subventie guvernamentala in valoare de 100.000.000 lei, in scopul achizitionarii de echipamente tehnologice. Durata de utilizare a acestora este de 5 ani, iar regimul de amortizare este liniar. Inregistrarile contabile aferente sunt:

a)      

b)      

c)      

Subventiile pentru investitii de primit (20.000.000 lei) si cele primite (18.000.000 lei), fara reflectarea anterioara a sumei de primit, se contabilizeaza in felul urmator:

a)      

b)      

c)      

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli au urmatoarele trasaturi:

a)       sunt destinate finantarii riscurilor si cheltuielilor pe care evenimentele trecute sau actuale le fac probabile;

b)       se constituie in spiritul respectarii principiului prudentei;

c)       cumuleaza pana in momentul utilizarii lor, volumul sumelor incluse in cheltuielile anuale;

d)      reprezinta echivalentul unor datorii probabile generatoare de pierderi sau de cheltuieli;

e)       reprezinta un pasiv cu exigibilitate sau valoare incerta;

f)        reprezinta u pasiv cu valoare certa;

g)       trebuie sa fie strict corelate cu riscurile si cheltuielile estimate;

h)       nu pot avea drept scop corectarea valorii activelor.

Constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli este in conformitate cu principiul:

a)       prudentei;

b)       permanentei metodelor;

c)       independentei exercitiilor;

d)      nominalismului.

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru:

a)       litigiile, amenzile si penalitatile, despagubirile, daunele si alte datorii incerte;

b)       cheltuielile legate de activitatea de servire in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor;

c)       fluctuatii de curs valutar;

d)      cresterea nivelului dobanzilor la creditele contractate;

e)       alte provizioane.

Un provizion pentru riscuri si cheltuieli va fi inregistrat in contabilitate daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a)       exista o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;

b)       este probabila efectuarea unor plati pentru onorarea obligatiei respective;

c)       suma nu poate fi estimata;

d)      exista posibilitatea corectarii valorii activelor;

e)       suma poate fi estimata.

O societate comerciala se afla la sfarsitul exercitiului financiar in litigiu cu un client pentru suma de 80.000.000 lei privind livrari de produse finite. In exercitiul financiar urmator, litigiul este castigat pentru suma de 60.000.000 lei, care se incaseaza prin banca.

Articolele contabile corecte sunt:

a)      

b)      

c)      

Relatia de calcul a valorii provizioanelor pentru operatii acordate clientilor este:

a)       valoare provizion = cheltuieli inregistrate lunar din achizitii de bunuri si prestari servicii x cota prevazuta in contractele incheiate;

b)       valoare provizion = cota prevazuta in contractele incheiate / cheltuieli inregistrate lunar din achizitii de bunuri, executari de lucrari sau prestari de servicii;

c)       valoare provizion = cheltuieli inregistrate lunar din achizitii de bunuri, executari de lucrari sau prestari de servicii / cota prevazuta in contractele incheiate;

d)      valoare provizion = venituri inregistrate lunar din vanzari de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii / cota prevazuta in contractele incheiate;

e)       valoare provizion = venituri inregistrate lunar din vanzari de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii x cota prevazuta in contractele incheiate.

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se pot constitui pe seama cheltuielilor:

a)       de exploatare;

b)       financiare;

c)       exceptionale.

In structura provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli se cuprind:

a)       provizioane pentru litigii

b)       provizioane pentru garantii acordate clientilor;

c)       provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii;

d)      provizioane pentru pierderi de schimb valutar;

e)       alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

In concordanta cu explicatia data sunt urmatoarele articole contabile:

a)      suplimentarea provizionului dupa solutionarea unui litigiu cu un colaborator extern;

b)      suportarea prejudiciului (15.000.000 lei) si a cheltuielilor de judecata (15.000.000 lei) de catre agentul economic care a pierdut procesul;

c)      anularea provizionului pentru riscuri si cheltuieli, in suma de 30.000.000 lei intrucat a devenit fara obiect.

Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor prezinta urmatoarele particularitati:

a)       se constituie lunar numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul lunii respective ce au termenul de garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate, dar nu mai mult decat cota medie realizata in exercitiul financiar precedent;

b)       marimea acestora depinde de veniturile realizate din vanzarea bunurilor, lucrarile executate si serviciile prestate pentru care s-au acordat garantii si de cota prevazuta in contractele incheiate;

c)       nu sunt deductibile fiscal.

Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni sunt datorii pe termen:

a)       lung;

b)       mediu si scurt;

c)       lung, mediu si scurt.

Valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de:

a)       20.000 lei;

b)       30.000 lei;

c)       25.000 lei;

d)      28.000 lei;

e)       35.000 lei.

Obligatiunile pot fi emise:

a)       in forma materiala;

b)       pe suport hartie;

c)       prin inscriere in cont;

d)      prin oferta publica;

e)       de catre societatile cu raspundere limitata;

f)        numai de catre societatile cu capital majoritar de stat;

Prospectul de emisiune publicat de administratori va cuprinde:

a)       denumirea, obiectul de activitate, sediul si durata societatii;

b)       capitalul subscris varsat;

c)       capitalul si rezervele;

d)      data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei;

e)       situatia patrimoniului dupa ultimele bilanturi contabile aprobate;

f)        categoriile de actiuni emise de societate;

g)       serviciile ce greveaza imobilele societatii;

h)       situatia patrimoniului dupa ultimul bilant contabil aprobat.

Intre principalele caracteristici ale obligatiunilor mentionam pe urmatoarele:

a)       sunt hartii de valoare care nu pot avea o valoare nominala mai mica de 25.000 lei;

b)       pot fi nominative (individualizarea lor se face prin inscrierea numelui detinatorului) sau la purtator (individualizarea lor se face printr-un numar care reprezinta seria obligatiunii);

c)       obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si acorda posesorilor lor drepturi egale;

d)      pot fi emise in forma materiala, pe suport de hartie sau in forma dematerializata, prin inscriere in cont;

e)       se ramburseaza de societatea emitenta la scadenta si sunt generatoare de dobanzi;

f)        inainte de scadenta obligatiunile din aceeasi emisiune si cu aceeasi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorti, la o suma superioara valorii lor nominale, stabilita de societate si anuntata public cu cel puti 15 zile inainte de data tragerii la sorti;

g)       obligatiunile convertibile pot fi preschimbate in actiuni ale societatii emitente, in conditiile stabilite in prospectul de oferta publica;

h)       pot fi exprimate in lei sau in devize.

Subscriptia obligatiunilor va fi facuta pe exemplarele prospectului de emisiune, avandu-se in vedere urmatoarele aspecte:

a)       valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata;

b)       titlurile obligatiunilor trebuie sa cuprinda datele aratate in prospectul de emisiune, numarul de ordine si tabloul platilor in capital si dobanzi;

c)       titlurile trebuie sa poarte semnatura a doi administratori, cand sunt mai multi, sau a unicului administrator;

d)      valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni va trebui sa fie egala cu cea a actiunilor.

Creditul contractat prin intermediul obligatiunilor oferite publicului poate fi rambursat:

a)       prin procedeul tragerii la sorti;

b)       prin rascumparare la bursa;

c)       integral la scadenta.

Primele privind rambursarea obligatiunilor reprezinta diferenta dintre:

a)       valoarea de rambursare si cea de emisiune;

b)       valoarea de rambursare mai mare si valoarea nominala a obligatiunilor , mai mica;

c)       valoarea de emisiune si valoarea de rambursare a obligatiunilor;

d)      valoarea de emisiune si valoarea nominala a obligatiunilor.

Subscrierea imprumutului, de catre persoane fizice si juridice, sub forma obligatiunilor emise (2.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 25.000 lei/obligatiune si un pret de emisiune de 24.000 lei/obligatiune) se contabilizeaza in felul urmator:

a)      

b)      

c)      

d)     

Sumele incasate direct in contul de disponibil din emisiunea a 3.000 de obligatiuni la un pret de vanzare egal cu valoarea nominala (25.000 lei/obligatiune) se contabilizeaza astfel:

a)      

b)      

c)      

Subscrierea imprumutului, de catre persoane fizice si juridice, sub forma obligatiunilor emise (2.000 de obligatiuni cu valoare nominala de 25.000 lei/obligatiune si un pret de emisiune 26.000 lei/obligatiune) se inregistreaza in contabilitate astfel:

a)      

b)      

c)      

Operatiunea de emitere a unor obligatiuni cu prima de rambursare se reflecta prin urmatorul articol contabil:

a)      

b)      

c)      

d)     

Subscrierea unui numar de 1.000 obligatiuni, cu o valoare nominala de 25.000 lei/obligatiune, la un pret de emisiune inferior cu 5% valorii nominale a acestor titluri de credit se contabilizeaza astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

Daca durata imprumutului obligatar este de 6 ani, amortizarea anuala a primelor privind rambursarea obligatiunilor, in suma de 18.000.000 lei, se evidentiaza astfel:

a)      

b)      

c)      

Sumele rambursate cumparatorului de obligatiuni la scadenta de catre unitatea patrimoniala „X” se inregistreaza in contabilitate astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

Anularea obligatiunilor emise si rascumparate la un pret egal cu valoarea nominala a acestora se inregistreaza in contabilitate astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

Creditele pe termen lung prezinta urmatoarele caracteristici:

a)       au un termen de exigibilitate mai mare de 1 an;

b)       reprezinta o sursa de finantare cu caracter durabil pentru intreprindere;

c)       sunt o componenta a capitalurilor proprii;

d)      sunt resurse atrase de la institutii de credit;

e)       reprezinta surse de imprumut.

Achitarea datoriei intreprinderii fata de un furnizor (20.000.000 lei) din credite pe termen lung si mediu acordate de banca se contabilizeaza in felul urmator:

a)      

b)      

c)      

Rambursarea la scadenta a unui credit bancar pe termen lung in suma de 600.000.000 lei si plata dobanzii aferente ultimului an (40.000.000 lei) se evidentiaza prin urmatoarele inregistrari contabile:

a)      

b)      

c)      

Trecerea unui imprumut primit de la banca (1.000 $ la cursul de schimb de 32.000 lei/ ), pe termen de un an, la credite nerambursate la scadenta se reflecta in contabilitatea societatii comerciale astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

f)       

Contul de pasiv 166 „Datorii ce privesc imobilizarile financiare” inregistreaza in credit:

a)       sumele incasate de la societatile comerciale ce detin participatii;

b)       diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la inchiderea exercitiului financiar, aferente datoriilor exprimate in valuta;

c)       creditele primite pe termen scurt de la unitatile bancare;

d)      diferentele favorabile de conversie rezultate in urma scaderii cursului valutar.

Contul de pasiv 166 „Datorii ce privesc imobilizarile financiare” inregistreaza in credit:

a)       diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la inchiderea exercitiului financiar a datoriilor exprimate in valuta, precum si rambursarea acestora;

b)       sumele restituite societatilor comerciale care detin participatii;

c)       diferentele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la inchiderea exercitiului financiar a datoriilor exprimate in valuta, precum si rambursarea acestora.

Din categoria „Altor imprumuturi si datorii asimilate” fac parte:

a)       depozitele si garantiile banesti primite;

b)       datoriile privind concesiunile, brevetele, licentele;

c)       datorii in valuta;

d)      alte drepturi similare preluate in patrimoniu de catre unitatea primitoare.

Situatiile aferente creditului contului 167 „Alte imprumuturi si datorii asimilate” sunt:

a)       sumele platite reprezentand unele imprumuturi;

b)       valoarea concesiunilor preluate;

c)       sumele incasate reprezentand alte imprumuturi si datorii asimilate;

d)      diferentele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la inchiderea exercitiului financiar a imprumuturilor si datoriilor asimilate in valuta;

e)       valoarea imobilizarilor corporale primite in leasing financiar, conform prevederilor contractuale;

f)        diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la inchiderea exercitiului financiar, a imprumuturilor si datoriilor asimilate in valuta.

Situatiile de debitare a contului 167 „Alte imprumuturi si datorii asimilate” sunt urmatoarele:

a)       sumele reprezentand alte imprumuturi si datorii asimilate primite;

b)       diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la inchiderea exercitiului a imprumuturilor si datoriilor asimilate, in valuta, precum si la rambursarea acestora;

c)       valoarea bunurilor preluate in concesiune si restituite, conform contractelor incheiate;

d)      sumele reprezentand alte imprumuturi si datorii asimilate rambursate;

e)       obligatia de plata a ratelor pe baza facturilor emise de locator, in cazul leasingului financiar;

f)        diferentele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la inchiderea exercitiului financiar a imprumuturilor si datoriilor asimilate, in valuta, precum si la rambursarea acestora.

Primirea sumei de 100.000.000 lei de la o societate comerciala care detine titluri de participare la unitatea patrimoniala beneficiara se inregistreaza in contabilitate astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

Rambursarea la scadenta a unui credit pe termen lung in suma de 600.000.000 lei, obtinut de la o societate care detine titluri de participare la unitatea care s-a imprumutat si plata dobanzii aferente ultimului an (40.000.000 lei) se evidentiaza prin urmatoarele inregistrari contabile:

a)      

b)      

c)      

Preluarea in concesiune de catre o societate comerciala, pe timp de 50 de ani, a unui teren apartinand statului, in valoare de 1.000.000.000. lei, se evidentiaza prin urmatorul articol contabil:

a)      

b)      

c)      

d)     

Redeventa achitata de societatea comerciala (30.000.000 lei anual) care a primit in concesiune un teren, pe timp de 50 de ani, se inregistreaza in felul urmator:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Restituirea terenului, in valoare de 600.000.000 lei, de catre unitatea patrimoniala care a primit concesiunea acestuia pe timp de 50 de ani se reflecta in contabilitate astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

f)       

Receptionarea pe baza contractului de leasing financiar a unui mijloc fix din grupa „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii” in valoare de 10.000 $, cursul de schimb de 20.000 lei/$, si dobanda totala pe care o are de platit locatarul (2.000 $) se contabilizeaza astfel:

a)

b)

c)

Rambursarea la scadenta a unui credit pe termen lung primit de la o societate care detine un numar nesemnificativ de actiuni la societatea care s-a imprumutat, de 600.000.000 lei, si plata dobanzii aferente ultimului an (40.000.000 lei) se evidentiaza in felul urmator:

a)

b)

c)

Activele imobilizate referindu-se la acele bunuri si valori destinate a fi utilizate o perioada indelungata sunt caracterizate prin urmatoarele insusiri:

a)       perioada lor de utilizare este, de regula, mai mare de 1 an;

b)       nu se consuma la prima utilizare;

c)       se inlocuiesc la prima utilizare;

d)      nu sunt destinate comercializarii;

e)       nu-si schimba forma pe parcursul utilizarii;

f)        nu se inlocuiesc la prima utilizare.

Activul necorporal:

a)       este un activ identificabil nemonetar;

b)       este un activ cu un puternic suport suport material;

c)       se refera la valori economice de investitie care nu se concentreaza intr-un bun fizic ci, de regula, intr-un document juridic sau comercial;

d)      fac obiectul amortizarii in functie de durata de viata utila estimata;

e)       trebuie recunoscut in bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru persoana juridica ci costul activului poate fi evaluat in mod durabil;

f)        poate fi identificabil sau neidentificabil;

g)       este un activ fara suport material;

h)       este un activ detinut pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative.

Valoarea imobilizarilor necorporale se recupereaza in cazul deprecierii reversibile pe seama:

a)       cheltuielilor cu provizioanele;

b)       veniturilor din provizioane;

c)       cheltuielilor cu amortizarea.

Valoarea imobilizarilor necorporale se recupereaza in cazul deprecierii ireversibile pe seama:

a)       cheltuielilor cu amortizarea;

b)       cheltuielilor cu provizioanele;

c)       veniturilor din provizioane.

Brevetele, licentele know-how-urile, marcile de fabrica , de comert si de servicii, si alte drepturi de proprietate industriala si comerciala similare, subscrise a aport sau achizitionate pe alte cai se amortizeaza:

a)       in maximum 5 ani;

b)       in maximum 3 ani;

c)       in functie de durata probabila de utilizare;

d)      de catre agentul economic care le detine pe durata prevazuta pentru utilizarea lor.

In categoria cheltuielilor de constituire se includ:

a)       taxele si cheltuielile de inscriere;

b)       taxele si cheltuielile de inmatriculare;

c)       cheltuielile cu emiterea de actiuni;

d)      cheltuieli de prospectare a pietei;

e)       cheltuieli de publicitate;

f)        cheltuieli privind vanzarea de actiuni si obligatiuni;

g)       cheltuieli ocazionate de dezvoltarea persoanei juridice;

h)       cheltuieli legate de extinderea activitatii persoanei juridice.

Durata de timp in care se recupereaza, prin intermediul amortizarii, cheltuielile de constituire este:

a)       4 ani;

b)       cel mult 5 ani;

c)       10 ani.

Care din urmatoarele articole contabil sunt corecte:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Cheltuielile de dezvoltare sunt efectuate in vederea obtinerii unor profituri suplimentare ca rezultat al finalizarii unor investitii, in acest sens ele trebuind sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a)       sa fie utilizate in activitatea de exploatare a societatii;

b)       sa fie strict individualizate;

c)       costul sa fie stabilit prin devize;

d)      nu trebuie individualizat;

e)       fiecare proiect sa aiba sanse de reusita tehnica si de rentabilitate economica.

Cu ocazia iesirii din patrimoniu activele imobilizate se evalueaza la:

a)       pretul de vanzare;

b)       pretul de vanzare, diminuat de eventualele reduceri comerciale si financiare;

c)       valoarea de intrare sau cea rezultata din reevaluare.

Valoarea de intrare este folosita pentru evaluarea activelor imobilizate in:

a)      contul de profit si pierdere;

a)       bilant;

b)       contabilitatea curenta.

Receptionarea unui nou procedeu tehnologic, pentru care unitatea a facut cheltuieli in valoare de 12.000.000 lei, se contabilizeaza astfel:

a)      

b)      

c)      

Un brevet in valoare de 12.000.000 lei, realizat cu fortele proprii ale unitatii patrimoniale se contabilizeaza astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

Care din urmatoarele conturi aferente inregistrarii scoaterii din gestiune a unei imobilizari necorporale amortizate integral trebuie inlocuite in articolul contabil care urmeaza:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

f)       

Contul care lipseste din articolul contabil de receptionare a unui procedeu tehnologic, obtinut cu resurse proprii in valoare de 250 milioane lei este:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

f)       

Operatiunea de incasare a redeventei datorate de concesionar conform extrasului de cont se reflecta in unul din urmatoarele articole:

a)

b)

c)

d)

e)

Preluarea in concesiune de catre o societate comerciala pe timp de 50 de ani, a unui teren apartinand statului in valoare de 1.000.000 lei, se evidentiaza prin urmatorul articol contabil:

a)

b)

c)

d)

Societatea comerciala care primeste concesiunea anumitor activitati economice, in anumite conditii stabilite in prealabil si pe un anumit termen, este obligata sa plateasca o anumita suma care se va numi:

a)       redeventa;

b)       tarif;

c)       dobanda;

d)      comision;

e)       pret concesional.

Imobilizarile necorporale de natura concesiunii, superficiei si uzufructului se amortizeaza:

a)       intr-o perioada de 3 ani;

b)       pe durata contractului;

c)       nu se amortizeaza;

d)      pe perioada utilizarii bunului concesionat;

e)       conform legislatiei in vigoare.

Pot face obiectul unui contract de inchiriere incheiat intre proprietarul bunului si persoane fizice sau juridice care le preiau in folosinta pe un timp determinat , urmatoarele categorii de bunuri:

a)       bunurile economice;

b)       bunurile din proprietatea statului;

c)       bunurile libere;

d)      bunurile din proprietatea privata;

e)       bunurile marfare.

Care sunt partile participante la contractul de locatie de gestiune?

a)       locatorul;

b)       locatarul;

c)       chiriasul;

d)      primitorul;

e)       platitorul.

Know-how-urile reprezentand cunostinte tehnice si procedee tehnologice indeplinesc anumite caracteristici:

a)       nu fac obiectul unui brevet;

b)       apartin celor care l-au creat;

c)       pot face obiectul comercializarii;

d)      pot fi dobandite de o unitate prin aport in natura la capital sau prin achizitie;

e)       nici o varianta nu este corecta.

Inregistrarea la concedent a contabilitatii imobilizarii in concesiuni prezinta urmatoarele trasaturi:

a)       se mentine in proprietate bunurile patrimoniale;

b)       se evidentiaza iesirea lor din patrimoniu;

c)       se va evidentia incasarea redeventei;

d)      nu se mentin in proprietatea bunurile patrimoniale;

e)       nu se va evidentia iesirea lor din patrimoniu,

f)        se va transforma imobilizarile corporale in imobilizari necorporale de tipul concesiunii.

g)       evidenta bunurilor concesionate se va reflecta in contabilitatea analitica

h)       se va evidentia amortizarea aferenta imobilizarilor concesionate

Inregistrarea la concesionar a contabilitatii imobilizarilor in concesiune presupune urmatoarele trasaturi:

a)       se va inregistra intrarea in gestiune a elementelor patrimoniale potrivit contractului de concesiune;

b)       concesionarul are obligatia fata de concedent de a pastra bunurile concedentului;

c)       concesionarul are obligatia sa utilizeze rational bunurile concedentului;

d)      concesionarul are obligatia de a restitui bunurile concedentului;

e)       nu se inregistreaza intrarea in gestiune a elementelor patrimoniale potrivit contractului de concesiune.

Marimea fondului comercial se determina:

a)       diferenta intre valoarea de aport sau costul de achizitie si valoarea reala;

b)       diferenta intre valoarea justa la data tranzactiei si costul de achizitie;

c)       diferenta dintre costul de achizitie si valoarea justa, la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate de catre o persoana juridica.

In cazul in care fondul comercial este tratat ca un activ ca urmare a achizitiei de catre o societate a actiunilor altei societati se au in vedere urmatoarele:

a)       valoarea fondului comercial achizitionat nu trebuie amortizat;

b)       valoarea fondului comercial achizitionat trebuie amortizata sistematic;

c)       valoarea fondului comercial achizitionat trebuie amortizata linear;

d)      perioada de amortizare nu trebuie sa depaseasca durata de viata utila;

e)       perioada de amortizare nu trebuie sa depaseasca 3 ani.

Conform IAS 22 „Combinari de intreprinderi”, contul sintetic de gradul II 2071 „Fond comercial” evidentiaza:

a)       diferenta pozitiva din achizitia unei afaceri (calculata ca diferenta intre costul de achizitie -mai mare si valoarea justa a activelor si datoriilor identificabile - mai mici - la data realizarii afacerii);

b)       diferenta negativa din achizitia unei afaceri;

c)       diferenta pozitiva (calculata ca diferenta intre valoarea justa a activelor si datoriilor si costul de achizitie).

Conform IAS 22 „Combinari de intreprinderi” contul sintetic de gradul 2075 „Fond comercial negativ” evidentiaza:

a)       diferenta pozitiva din achizitia unei afaceri;

b)       diferenta negativa din achizitia unei afaceri (calculata ca diferenta intre costul de achizitie - mai mic – si valoarea justa a activelor si datoriilor identificabile – mai mare- la data realizarii afacerii);

c)       diferenta negativa (calculata ca diferenta dintre costul de achizitie mai mare si valoarea justa a activelor si datoriilor – mai mici).

Daca la inchiderea exercitiului valoarea de inventar a imobilizarilor este inferioara valorii de intrare , diferenta:

a)       nu se inregistreaza in contabilitate;

b)       se inregistreaza ca amortizare daca deprecierea este ireversibila;

c)       se inregistreaza ca provizion daca deprecierea este reversibila.

Valoarea de intrare este folosita pentru evaluarea activelor imobilizate in:

a)       contul de profit si pierdere;

b)       bilant;

c)       contabilitatea curenta.

Activele imobilizate figureaza la valoarea neta contabila in:

a)       bilant;

b)       contul de profit si pierdere;

c)       contabilitatea curenta.

Activele imobilizate se evalueaza cu ocazia iesirii din patrimoniu la:

a)       pretul de vanzare;

b)       pretul de inregistrare curenta;

c)       valoarea de intrare sau cea rezultata din reevaluare;

d)      pretul de vanzare, diminuat de eventualele reduceri comerciale si financiare.

Articolul contabil prin care se reflecta vanzarea unui program informatic este:

a)

b)

c)

d)



e)

Articolul contabil de reflectare a achizitiei unui program informatic este:

a)      

b)      

c)      

d)     

Obtinerea unui program informatic din productie proprie in valoare de 10.000.000 lei prin articolul:

a)      

b)      

c)      

d)     

Scaderea din gestiune a unui program informatic vandut, amortizat partial, se inregistreaza astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

f)       

Scoaterea din gestiunea unui program informatic amortizat integral se inregistreaza prin articolul:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Articolul contabil

reflecta:

a)       valoarea terenurilor primite ca aport;

b)       valoarea terenurilor obtinute in urma vanzarii;

c)       lucrari de amenajare a terenurilor realizate cu efort propriu;

d)      plusuri de inventar la terenuri.

Aportul in capital a terenurilor in valoare de 50.000.000 lei se inregistreaza prin urmatorul articol:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Articolul contabil urmator reflecta:

a)       cedarea unui teren sub forma de donatie;

b)       vanzarea unui teren;

c)       primirea unui teren ca donatie;

d)      scoaterea din gestiune a unui teren vandut anterior.

Scoaterea din evidenta a unui teren vandut se inregistreaza astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

Prin articolul

se reflecta:

a)       vanzarea unei lucrari de amenajare a terenului;

b)       scoaterea din evidenta a unei amenajari vandute;

c)       scoaterea din activ a unei amenajari amortizata partial;

d)      scoaterea din gestiune a unei amenajari amortizata integral.

O lucrare de dezvoltare pentru nevoi proprii inceputa si finalizata in exercitiul curent se reflecta prin articolul:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Prin articolul contabil urmator se reflecta:

a)       receptia unei lucrari de dezvoltare cu cheltuieli efectuate si in exercitiul anterior;

b)       lucrarea de dezvoltare inceputa si nefinalizata;

c)       receptia unei lucrari de cercetare inceputa si finalizata in exercitiul curent.

Articolul contabil

reflecta:

a)       finalizarea unei lucrari de investitie;

b)       finalizarea unei lucrari de investitii inceputa in cursul exercitiului anterior;

c)       o lucrare de investitie inceputa si nefinalizata pana la sfarsitul exercitiului.

Receptia unei cladiri realizata in regie proprie care a fost inceputa in perioada anterioara se reflecta prin articolul contabil urmator:

a)      

b)      

c)      

Potrivit IAS 16 „Terenuri si mijloace fixe”, terenurile si mijloacele fixe sunt recunoscute ca active atunci cand indeplinesc cumulativ doua conditii:

a)       costul activului poate fi evaluat in mod credibil;

b)       daca mijloacele fixe intra in gestiune ca aport in natura;

c)       daca mijloacele fixe intra in gestiune prin procurare cu titlu oneros si din productie proprie;

d)      daca se estimeaza ca va genera beneficii economice viitoare catre intreprindere aferente activului respectiv.

Imobilizarile corporale sunt active care:

a)       sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de 2 ani;

b)       au o valoare mai mare decat limita prevazuta de reglementarile legale in vigoare;

c)       sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de 1 an;

d)      sunt detinute de o persoana juridica pentru a fi utilizate in productia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative;

e)       nu sunt detinute pentru a fi vandute.

Modalitatile de intrare in gestiune a mijloacelor fixe sunt:

a)       procurare cu titlu oneros;

b)       aport in natura;

c)       din productie proprie;

d)      din donatii sau plusuri la inventar;

e)       ca vanzari;

f)        concesiune, locatie de gestiune ti inchiriere.

Pentru mijloacele fixe independente care nu necesita montaj si nici probe tehnologice si care se considera puse in functiune la data achizitionarii lor, documentul justificativ aferent este:

a)       procesul verbal de receptie provizorie;

b)       procesul verbal de punere in functiune;

c)       procesul verbal de receptie.

Pentru sondele de injectie, precum si sondele provenite din lucrarile geologice care au dat rezultate, documentul justificativ aferent este:

a)       procesul verbal de receptie;

b)       procesul verbal de constatare finala;

c)       procesul verbal de receptie definitiva.

Modalitatile de iesire din patrimoniu a mijloacelor fixe sunt:

a)       scoaterea din functiune;

b)       amortizare partiala;

c)       vanzare sau cesionare;

d)      amortizare integrala;

e)       lipsuri constatate la inventariere;

f)        distrugeri datorate unor calamitati naturale;

g)       casarea.

Procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe se intocmeste pe baza urmatoarei documentatii:

a)       note privind starea tehnica a mijloacelor fixe propuse spre casare;

b)       devize estimative ale reparatiilor provizorii;

c)       acte constatatoare ale avariilor;

d)      avize ale unor organe de specialitate;

e)       devize estimative ale reparatiilor capitale;

f)        devize estimative ale reparatiilor partiale.

Imobilizarile apar in bilant la inchiderea exercitiului la valoarea neta rezultata prin:

a)       scaderea din valoarea de intrare a amortizarii si provizioanelor;

b)       scaderea din valoarea contabila a amortizarii si provizioanelor;

c)       scaderii din valoarea de utilitate a amortizarii si provizioanelor;

d)      scaderii din valoarea de piata a amortizarii si provizioanelor.

Pentru a fi supuse amortizarii, bunurile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a)       se estimeaza ca sunt folosite pentru mai mult de o perioada contabila;

b)       au o durata de viata nelimitata;

c)       au o durata de viata limitata;

d)      sunt detinute de agentul economic pentru a fi utilizate in productie;

e)       sunt detinute pentru a furniza bunuri si servicii;

f)        sunt detinute pentru a fi inchiriate tertilor;

g)       sunt detinute pentru scopuri administrative.

In planul de amortizare se precizeaza pentru fiecare imobilizare in parte:

a)       valoarea contabila;

b)       amortizarea aferenta deprecierii anuale;

c)       valoarea de intrare;

d)      amortizarea cumulata;

e)       valoarea neta contabila;

f)        valoarea reziduala.

Amortismentul liniar imbraca urmatoarele variante:

a)       amortismentul liniar temporal;

b)       amortismentul liniar timpuriu;

c)       amortismentul liniar functional;

d)      amortismentul liniar fictiv.

Operatiunile de leasing se clasifica in:

a)       leasing operational;

b)       leasing financiar;

c)       leasing functional,

d)      leasing suplimentar.

Leasing irevocabil, reprezinta operatiunea de leasing care este revocabila doar :

a)       daca survine o contingenta a carei producere era putin probabila;

b)       cu permisiunea locatorului;

c)       in prezenta locatorului;

d)      cu permisiunea locatarului,

e)       in cazul in care locatarul contracteaza cu acelasi locator un nou leasing privind acelasi bun sau unul echivalent;

f)        in momentul platirii, de catre locatar, a unei sume suplimentare, astfel incat, la inceputul leasingului, continuarea lui este certa intr-o masura rezonabila.

In debitul contului 233 „Imobilizari necorporale in curs” se inregistreaza:

a)       valoarea imobilizarilor necorporale in curs, receptionate;

b)       valoarea imobilizarilor necorporale in curs facturate de furnizori;

c)       valoarea imobilizarilor necorporale in curs, realizate pe cont propriu;

d)      imobilizarilor necorporale in curs, aportate la capitalul social;

e)       valoarea imobilizarilor necorporale in curs aportate si retrase.

Plata facturii unui furnizor, pentru achizitia unui program informatic, din contul curent, in valoare de 250.000.000 lei, tinand cont si de avansul acordat de 50.000.000 lei, se inregistreaza astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Caracteristicile imobilizarilor financiare sunt:

a)       nu reprezinta imobilizari valorice;

b)       sunt de scurta durata;

c)       imobilizarea unor surse banesti este facuta in cadrul unitatii;

d)      nu sunt supuse amortizarii pentru ca nu sufera deprecieri ireversibile;

e)       pot apare deprecieri temporare reversibile motiv pentru care se pot constitui provizioane;

f)        nu reprezinta imobilizari materiale;

g)       sunt de lunga durata;

h)       imobilizarea unor surse banesti este facuta in afara unitatii.

In creditul contului 261 „Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului ” se inregistreaza:

a)       valoarea titlurilor de participare dobandite prin achizitie sau aport la capitalul filialelor din cadrul grupului;

b)       diferenta dintre valoarea titlurilor cedate sau retrase si valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale sau corporale aportate;

c)       valoarea titlurilor primite ca urmare a reinvestirii dividendelor cuvenite din profitul net;

d)      diferenta dintre valoarea titlurilor dobandite si valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale si corporale aportate;

e)       valoarea cheltuielilor privind titlurile de participare detinute la filiale din cadrul grupului, cedate.

Obtinerea de catre o societate „mama” a unui interes de participare de 10% in capitalul unei filiale, in valoare de 200.000.000. lei, se inregistreaza astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

Inregistrarea care reflecta acordarea unui imprumut preferential unei societati comerciale in valoare de 100.000.000 lei este:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Constituirea unui provizion pentru deprecierea cu 50% ca urmare a deteriorarii vadului comercial cu valoarea de 50.000.000 lei se inregistreaza astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

Diminuarea unui provizion pentru deprecierea cu 20% a „revigorarii” vadului comercial cu valoarea de 50.000.000 lei se inregistreaza astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Constituirea unui provizion in exercitiul financiar curent la nivelul cheltuielilor efectuate pentru realizarea unui program informatic se inregistreaza astfel:

a)      

b)      

c)      

d)     

Inregistrarea care reflecta deprecierea cursului unor actiuni (de la 30.000 lei/actiuni la 25.000 lei/actiuni), numarul actiunilor achizitionate fiind de 1000, este:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Cum se inregistreaza la utilizator factura de leasing operational emisa de proprietarul bunurilor, persoana juridica straina, cuprinzand rata de leasing de 2.000.000 lei (echivalentul valorii in valuta a facturii), plus TVA 19%?

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Cum se inregistreaza in cazul leasingului operational, la utilizator, factura emisa de proprietarul bunurilor, persoana juridica straina cuprinzand rata de leasing 2.000.000 lei si TVA19%? Cum se inregistreaza si impozitul pe redevente datorat de proprietar si retinut de utilizator daca acesta este de 12%?

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Cum inregistrati, la proprietar, in cazul leasingului operational, transferul dreptului de proprietate pentru bunuri achizitionate din tara, in conditia existentei optiunii de cumparare de la o persoana juridica romana, factura cuprinzand valoarea reziduala 250.000 lei si TVA 19%? Costul initial de achizitie al bunurilor a fost de 2.000.000 lei, amortizarea inregistrata fiind de 1.750.000 lei:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

„Stocurile si productia in curs de executie” reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii destinate a fi:

a)       consumate dupa cateva utilizari;

b)       vandute dupa prelucrarea lor in procesul de productie;

c)       vandute in starea in care s-au cumparat;

d)      consumate la prima utilizare;

e)       vandute imediat dupa cumparare.

Bunurile dobandite cu titlu oneros se evalueaza:

a)       la valoarea de aport;

b)       la cost de productie;

c)       la costul de achizitie;

d)      la valoarea de utilitate;

e)       la valoarea de piata.

Bunurile dobandite cu titlu gratuit sau prin donatie se evalueaza:

a)       la valoarea de aport;

b)       la costul de achizitie;

c)       la valoarea de utilitate;

d)      la valoarea actuala.

Potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate nr. 2 „Stocuri”, acestea trebuie evaluate:

a)       la valoarea cea mai mare dintre valoarea realizabila neta si cost;

b)       la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta;

c)       la valoarea cea mai mica dintre valoarea realizabila neta si cost;

d)      la valoarea cea mai mare dintre cost si valoarea realizabila neta.

Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul urmatorului coeficient:

a)       coeficient de repartizare = (Soldul initial al diferentelor de pret + diferentele de pret aferente intrarilor in cursul perioadei cumulat de la inceputul anului) / (Soldul initial al stocurilor la pret de inregistrare + Valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare, cumulat de la inceputul anului) x 100;

b)       Coeficient de repartizare = (Soldul initial al stocurilor la pret de inregistrare + Valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare, cumulat de la inceputul anului) / = (Soldul initial al diferentelor de pret + diferentele de pret aferente intrarilor in cursul perioadei cumulat de la inceputul anului) x 100;

c)       Coeficient de repartizare = (Soldul initial al diferentelor de pret + Valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare) / (Soldul initial al stocurilor la pret de inregistrare + diferentele de pret, aferente intrarilor in cursul perioadei) x 100;

d)      Coeficient de repartizare = (Soldul initial al stocurilor la pret de inregistrare + diferentele de pret aferente intrarilor in cursul perioadei) / (Soldul initial al diferentelor de pret + valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare) x 100.

Metoda costului mediu ponderat (C.M.P.) calculat dupa fiecare intrare, fie lunar se determina astfel:

a)       CMP = ,unde: Si - reprezinta valoarea totala a stocului initial

I - reprezinta valoarea intrarilor

Sti - reprezinta cantitatile existente in stocul initial

Qi - reprezinta cantitatile intrate

b)       CMP =

c)       CMP =

d)      CMP =

Documentul care justifica si sta la baza inregistrarii intrarilor in stoc este:

a)       Fisa de magazie;

b)       Fisa limita de consum;

c)       Bonul de consum;

d)      Borderoul de predare a documentelor;

e)       Nota de receptie si constatare de diferente.

In cazul in care se va aplica metoda inventarului permanent, contabilitatea sintetica a stocurilor va reflecta:

a)       stocul initial;

b)       intrarile din cursul lunii;

c)       iesirile din cursul lunii;

d)      iesirile din luna anterioara;

e)       soldul final din luna precedenta;

f)        intrarile din luna precedenta;

g)       stocul final.

Utilizarea metodei inventarului permanent presupune:

a)       folosirea preturilor finale pentru stocuri;

b)       organizarea unei contabilitati analitice a stocurilor;

c)       utilizarea conturilor de diferente de pret;

d)      folosirea preturilor de inregistrare a stocurilor;

e)       organizarea unei contabilitati sintetice a stocurilor;

f)        neutilizarea conturilor de diferente de pret.

Soldurile conturilor de cheltuieli, ce reflecta valoarea bunurilor iesite in timpul perioadei, in cazul inventarului intermitent, se calculeaza astfel:

a)       Iesiri Stoc final – Stoc initial + Intrari;

b)       Iesiri Intrari – Stoc final – Stoc initial;

c)       Iesiri Stoc initial – Intrari + Stoc final;

d)      Iesiri Stoc initial + Intrari – Stoc final.

In cazul inventarului intermitent, soldurile conturilor de venituri, vor reflecta bunurile produse in unitate (stocate sau vandute) in timpul perioadei, conform relatiei de calcul:

a)       Intrari Stoc initial + Vanzari – Stoc final;

b)       Intrari Stoc final – Stoc initial + Vanzari;

c)       Intrari Vanzari + Stoc initial + Stoc final;

d)      Intrari Stoc initial – Vanzari + Stoc final.

Stiind ca stocul initial de materii prime este de 2000 buc. a 500 lei/buc, intrari sunt de 1000 buc. a 800 lei/buc, iesiri 1800 buc., care va fi valoarea iesirilor si a stocului final, determinate dupa metoda CMP?

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Stiind ca stocul initial de materii prime este de 2000 buc. a 500 lei/buc, intrari sunt de 1000 buc. a 800 lei/buc, iesiri 1800 buc., care va fi valoarea iesirilor si a stocului final, determinate dupa metoda LIFO?

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Indicati inregistrarea corecta privind obtinerea de produse finite, in urmatoarele conditii: cost prestabilit de 80 mil. lei; cost efectiv la sfarsitul lunii de 85 mil. lei; metoda de contabilitate – inventar permanent:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Care este inregistrarea corecta privind scaderea din gestiune a marfurilor vandute, stiind ca pretul de inregistrare este de 30.000 lei pe bucata, cantitatea vanduta 1.000 bucati, adaosul comercial 10%, TVA 19%?

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

SC „X” SA receptioneaza , pe baza facturii de la furnizorul extern, materii prime in valoare de 10.000 USD, cursul fiind de 1 USD 30.000 lei. In baza declaratiei vamale se inregistreaza taxele vamale datorate de 30.000.000 lei. Se achita in vama taxele vamale si TVA din avansuri de trezorerie. Care sunt inregistrarile corecte?

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Pretul de vanzare cu amanuntul al marfurilor este de 28.500.000 lei. Care este costul de achizitie al acestora, stiind ca procentul de adaos comercial practicat este de 20%, iar cota de TVA de 19%?

a)       23.949.580 lei;

b)       18.288.002 lei;

c)       18.249.980 lei;

d)      22.800.000 lei;

e)       19.159.664 lei.

Prin articolul contabil

se reflecta:

a)       materiile prime reprimite de la terti;

b)       materiile prime trimise la terti;

c)       costul prelucrarii materiilor prime.

Aportul in materii prime la capitalul social se inregistreaza astfel:

a)      

b)      

c)      

Materiile prime ce urmeaza a fi vandute se inregistreaza prin articolul:

a)

b)

c)

Prin articolul contabil

se inregistreaza:

a)       diferentele de pret in minus (costul efectiv < pretul prestabilit) pentru materiile prime aprovizionate;

b)       diferentele de pret in plus pentru materiile prime aprovizionate;

c)       diferentele valorice constatate la inventariere intre valoarea de inventar si cea de intrare.

Materiile prime trimise la subunitati se inregistreaza prin articolul contabil:

a)

b)

c)

d)

Prin articolul contabil

se inregistreaza:

a)       materiile prime ce urmeaza a fi vandute;

b)       materiile prime care s-au vandut intr-o perioada anterioara;

c)       materiile prime constatate lipsa la inventar.

Pentru determinarea diferentelor de repartizat pentru materiile prime iesite din patrimoniu in cursul perioadei coeficientul de repartizare a diferentelor de pret se inmulteste cu:

a)       rulajul debitor al contului 301;

b)       rulajul creditor al contului 301;

c)       soldul final al contului 301;

d)      rulajul debitor al contului 308;

e)       rulajul creditor al contului 308;

f)        soldul final al contului 308.

Prin articolul contabil

se reflecta:

a)       cumpararea de marfuri in cazul inventarului permanent;

b)       cumpararea de marfuri in cazul inventarului intermitent;

c)       cumpararea de marfuri atat in cazul inventarului permanent, cat si a celui intermitent.

Prin articolul contabil

se reflecta:

a)       vanzarile de marfuri numai in metoda inventarului intermitent;

b)       vanzarile de marfuri in cazul inventarului permanent;

c)       vanzarile de marfuri atat in cazul inventarului permanent, cat si in metoda inventarului intermitent.

In categoria economica de „marfuri” se cuprind:

a)       bunurile materiale achizitionate de o unitate patrimoniala in scopul revanzarii lor, fara a suferi transformari;

b)       valorile de natura stocurilor vandute ca atare;

c)       valoarea la pret de inregistrare a produselor finite livrate prin magazinele proprii de desfacere.

Prin articolul contabil urmator se inregistreaza:

a)       adaosul comercial si TVA neexigibil, in cazul inventarului permanent, pentru marfurile vandute;

b)       formarea pretului cu amanuntul;

c)       adaosul comercial si TVA, in cazul inventarului intermitent, pentru marfurile existente in stoc;

d)      adaosul comercial si TVA, in cazul inventarului permanent, pentru marfurile intrate in gestiune;

e)       adaosul comercial si TVA, in cazul inventarului intermitent.

Avand in vedere datele care urmeaza, care va fi valoarea adaosului comercial aferenta marfurilor vandute in cursul lunii?

Sold initial

120 mii lei

Intrari

600 mii lei

Sold final

160 mil lei

Sold initial

24 mil lei

Rulaj creditor

12 mil lei

a)

b)

c)

d)

e)

Costul standard (pretul de inregistrare) al marfurilor achizitionate de la furnizori 500 mil. lei, costul de achizitie 480 mil. lei, adaosul comercial 20%, TVA 19%.

La ce valoare sunt evaluate marfurile in bilant?

a)       500. mil. lei;

b)       714 mil. lei;

c)       480 mil. lei;

d)      576 mil. lei;

e)       600 mil. lei.

La sfarsitul exercitiului financiar situatia produselor finite se prezinta astfel:

Cost productie normat

400 mil. lei

Cost productie efectiv

425 mil. lei

Provizioane pentru depreciere

200 mil. lei

La ce valoare sunt evaluate produsele finite in bilant?

a)       400 mil. lei;

b)       425 mil. lei;

c)       200 mil. lei;

d)      225 mil. lei,

e)       625 mil. lei.

Prin articolul contabil

se inregistreaza, in cazul organizarii evidentei la pretul de vanzare cu amanuntul, inclusiv TVA:

a)       descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute, la metoda inventarului permanent;

b)       descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute, la metoda inventarului intermitent;

c)       lipsa de marfuri ce se incadreaza in normele de perisabilitate admise.

Articolul contabil

evidentiaza:

a)       plusul de inventar la marfuri, in metoda inventarului intermitent;

b)       plusul de inventar la marfuri, in metoda inventarului permanent;

c)       stocul de marfuri constatat prin inventariere, in metoda inventarului permanent;

d)      stocul de marfuri constatat prin inventariere, in metoda inventarului intermitent.

Plusul de inventar la marfuri se inregistreaza:

a)       in metoda inventarului permanent;

b)       in metoda inventarului intermitent;

c)       in ambele metode;

d)      in nici una.

Prin articolul contabil

se inregistreaza:

a)       aprovizionarea cu marfuri, in conditiile inventarului permanent;

b)       aprovizionarea cu marfuri, in conditiile inventarului intermitent;

c)       marfuri constatate in plus cu ocazia receptiei.

Cand inregistrarea in contabilitate a materiilor prime se face la pretul prestabilit de 58.000.000 lei, iar costul de achizitie al acestora este de 60.000.000 lei, diferentele de pret care trebuie contabilizate distinct sunt:

a)       diferente de pret in plus aferente stocurilor aprovizionate;

b)       diferente de pret favorabile;

c)       diferente de pret in minus stabilite la intrarea bunurilor respective in patrimoniu;

d)      diferente de pret nefavorabile.

In situatia evaluarii si inregistrarii in contabilitate a materiilor prime la preturile standard, sunt adevarate afirmatiile urmatoare:

a)       soldul debitor al contului 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale” se cumuleaza cu soldul debitor al contului 301 ”Materii prime”, la pret prestabilit, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor de materii prime la costul de achizitie;

b)       soldul creditor al contului 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale” se scade din soldul debitor al contului 301 „Materii prime”, la pret prestabilit, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor de materii prime la costul de achizitie;

c)       nu este adevarata nici una dintre afirmatiile de la punctele (a) si (b).

Combustibilii iesiti din gestiune datorita factorilor naturali (5.000.000 lei) si ca urmare a darii lor in consum (4.000.000 lei) se contabilizeaza astfel:

a)

b)

c)

d)

La iesirea din patrimoniul unitatii economice, stocurile se evalueaza dupa urmatoarele metode:

a)       metoda LIFO (last-in, first-out);

b)       metoda costului mediu ponderat;

c)       metoda FIFO (fiest-in, first-out);

d)      metoda inventarului intermitent;

e)       metoda inventarului permanent;

f)        metoda SIFO (second-in, first-out).

Materialele auxiliare aduse de la terti (10.000.000 lei) si cele primite cu titlu gratuit (5.000.000 lei) se contabilizeaza in felul urmator:

a)      

b)      

c)      

Diferentele de pret in minus aferente pieselor de schimb achizitionate de la furnizori se inregistreaza in felul urmator:

a)      

b)      

c)      

Achitarea prin virament bancar a materiilor prime achizitionate cu titlu oneros de la terti pe baza de factura (10.000.000 lei) si a taxei pe valoare adaugata corespunzatoare se evidentiaza astfel:

a)

b)

c)

d)

Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare?

a)       materii prime achitate si lasate in custodia furnizorului;

b)       materii prime sosite de la furnizor fara factura;

c)       materii prime trimise la terti pentru prelucrare.

Utilizarea de catre unitate a metodei inventarului intermitent in contabilizarea achizitionarilor de animale si pasari de la terti, in valoare de 11.900.000 lei (inclusiv TVA), conduce la intocmirea urmatorului articol contabil:

a)

b)

c)

d)

Sporul in greutate obtinut de la animalele achizitionate de la terti de catre agentul economic „X” se inregistreaza astfel:

a)

b)

c)

d)

638.655

In concordanta cu explicatia data sunt urmatoarele articole contabile:

a)      valoarea animalelor si pasarilor primite cu titlu gratuit

b)      valoarea ambalajelor livrate la unitate

c)      diferentele de pret in minus aferente animalelor si a pasarilor incluse pe cheltuieli.

Diferentele de pret in plus aferente ambalajelor intrate in gestiune (9.000.000 lei) si cele in minus aferente acestor active iesite din patrimoniu (1.000.000 lei) se contabilizeaza astfel:

a)

b)

c)

Articolul contabil urmator semnifica:

a)       diferentele de pret in minus aferente ambalajelor iesite din gestiune;

b)       diferentele de pret in plus aferente ambalajelor date in consum,

c)       diferentele de pret in minus aferente ambalajelor achizitionate de la furnizori.

Achizitionarea de marfuri in valoare de 35.700.000 lei (inclusiv TVA), pentru care nu s-a primit factura de la furnizor, se evidentiaza prin articolul contabil urmator:

a)

b)

c)

d)

Valorificarea directa de catre terti a marfurilor aflate in custodia lor si scoaterea acestor bunuri din gestiune se evidentiaza astfel:

a)

b)

c)

Restituirea de catre furnizorul de marfuri a ambalajelor care circula pe principiul restituirii (50.000 lei) la valoarea de 45.000 lei, cu o bonificatie de 10% (50.000 lei x 10% 5.000 lei), se contabilizeaza de catre clint astfel:

a)

b)

c)

Daca avansul acordat furnizorului de energie electrica este de 8.000.000 lei, iar consumul de energie reprezinta 47.600.000 lei (inclusiv TVA), acceptarea de catre partile contractante a efectuarii decontarii facturii printr-un bilet la ordin si achitarea la scadenta a efectului comercial prin virament bancar se contabilizeaza astfel:

a)

b)

c)

d)

Depunerea la banca a biletului la ordin cu valoarea nominala de 2.000.000 lei pentru scontare, acordarea unui scont bancii in valoare de 200.000 lei, retinerea de catre acesta a comisionului de 150.000 lei si incasarea efectului comercial se contabilizeaza astfel:

a)

b)

c)

Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare:

a)       vanzarea de produse finite pe baza de factura fiscala ce se va incasa ulterior;

b)       vanzarea de produse finite pe baza de factura fiscala ce se incaseaza in numerar la data livrarii;

c)       vanzarea de produse finite pentru care nu s-a intocmit factura fiscala.

Dividendele aferente titlurilor de participare ale unei unitati in capitalul social al altei unitati din cadrul aceluiasi grup, in suma de 2.000.000 lei, se contabilizeaza astfel:

a)

b)

c)

Suma de 70.000.000 lei virata altei unitati din cadrul aceluiasi grup si dobanda de 1.050.000 lei aferenta imprumutului acordat se contabilizeaza astfel:

a)

b)

c)

Articolul contabil prin care se inregistreaza acordarea de actiuni salariatilor (20.000.000 lei) in schimbul cotelor-parti cuvenite acestora din profit (21.000.000 lei) este urmatorul:

a)

b)

c)

Dividendele de incasat din participatii (4.000.000 lei) si cele care urmeaza sa fie incasate de la alte unitati economice (2.000.000 lei) se evidentiaza astfel:

a)

b)

c)

Valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, retinute in stoc de catre cumparatori, se inregistreaza astfel:

a)

b)

c)

Inregistrarea contabila urmatoare evidentiaza:

a)       impozitul pe cladiri datorat bugetului local de catre regiile autonome si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat;

b)       taxa asupra mijloacelor de transport datorata bugetului local;

c)       taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat.

Nu sunt in concordanta cu explicatia data urmatoarele articole contabile:

a)      taxa pe valoare adaugata aferenta lipsurilor imputate

b)      taxa pe valoarea adaugata de recuperat compensata in perioadele urmatoare cu taxa pe valoarea adaugata de plata

c)      taxa pe valoare adaugata deductibila ce depaseste taxa pe valoare adaugata colectata care urmeaza a se incasa de la bugetul statului

d)     taxa pe valoare adaugata aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executarilor de lucrari pentru care nu s-au intocmit facturi

e)      taxa pe valoare adaugata aferenta facturilor nesosite

f)       taxa pe valoare adaugata aferenta vanzarilor de marfuri din unitatile comerciale cu amanuntul

g)      taxa pe valoare adaugata aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executarilor de lucrari cu plata in rate.

La intrarea in patrimoniu titlurile de plasament se evalueaza in felul urmator:

a)       la costul de achizitie;

b)       la valoarea actuala;

c)       la valoarea de aport (de utilitate) acceptata de parti.

Rulajul debitor al contului 671 „Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare” reflecta:

a)       valoarea produselor finite si marfurilor iesite din gestiunea unitatii ca urmare a actiunii negative a factorilor naturali;

b)       diferentele de pret in plus aferente produselor finite, obiectelor de inventar si ambalajelor iesite din gestiune datorita actiunii negative a factorilor naturali;

c)       diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar, produselor, pasarilor si ambalajelor iesite din gestiune datorita actiunii negative a factorilor naturali.

Obligatiile personalului pentru constituirea fondului de somaj se inregistreaza in felul urmator:

a)      

b)      

c)      

Sumele lasate in contul curent al asociatilor, reprezentand dividende (40.000.000 lei), si dobanzile curente cuvenite acestora pentru disponibilitatile depuse la unitate (10.000.000 lei) se contabilizeaza astfel:

a)      

b)      

c)      

Indicati inregistrarea corecta privind efectele comerciale acceptate de beneficiar:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Se rascumpara 100 actiuni proprii cu valoarea nominala 10.000 lei/buc., valoarea de rascumparare 15.000 lei/buc., iar plata se face ulterior. Care este inregistrarea contabila corecta?

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

O intreprindere a cumparat de la furnizori si a lasat in custodia acestuia marfuri la cost de achizitie de 18.000.000 lei. Aceste marfuri aduse la depozitul societatii pe baza NIR, constatandu-se un minus de 200.000 lei, neimputabil. Care este inregistrarea contabila?

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Se factureaza marfurile vandute clientilor rezultand un total de 100.000.000 lei. Cunoscand ca TVA aferenta acestor marfuri, inclusa in pret este de 19% care este inregistrarea corecta privind vanzarea?

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Societatea „Y” incaseaza redeventa pentru concesionarea unui bun de 20.000.000 lei. Precizati inregistrarea corecta:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Ce semnifica inregistrarea:

a)       dreptul de a incasa dobanzi;

b)       dobanda incasata;

c)       dobanda datorata;

d)      dobanda din imprumuturi din emisiunea de obligatiuni;

e)       inregistrarea nu este corecta.

Ce operatie se inregistreaza prin articolul contabil:

a)       chirii incasate;

b)       redevente de incasat;

c)       cheltuieli inregistrate in avans;

d)      venituri inregistrate in avans;

e)       veniturile inregistrate in avans, aferente perioadei curente.

SC „X” SA incaseaza dividende aferente titlurilor de participare in valoare de 500.000.000 lei. Precizati inregistrarea corecta:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Care inregistrare este concordanta cu explicatia data?

a)      

Plata avansurilor pentru furnizori

b)      

Achitarea retinerilor din salarii

c)      

Plata drepturilor salariale

d)     

Materialele de natura obiectelor de inventar achizitionate si facturate

e)      

Efectele comerciale acceptate de furnizor

Indicati inregistrarea corecta privind depunerea la banca pentru scontare a cambii in valoare de 100.000.000 lei, scontul 10%.

a)      

b)      

c)      

d)     

e)       

Se rascumpara 100 actiuni proprii cu valoarea nominala 10.000 lei/buc., valoarea de rascumparare 15.000 lei/buc., iar plata se face ulterior. Care este inregistrarea contabila corecta?

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

Ce semnifica inregistrarea:

a)       efecte comerciale primite;

b)       efecte comerciale acceptate de banca;

c)       efecte comerciale depuse la banca la scadenta;

d)      efecte comerciale primite, depuse la banca pentru scontare;

e)       efecte comerciale primite depuse la banca pentru incasare.

Rabatul comercial reprezinta:

a)       reducerea financiara practicata in mod exceptional asupra pretului de vanzare, tinand cont de volumul vanzarilor;

b)       reducerea comerciala practicata in mod exceptional asupra pretului de vanzare, tinand cont de defectele de calitate a bunurilor comercializate;

c)       reducerea comerciala practicata in mod obisnuit asupra pretului de vanzare, tinand cont de volumul vanzarilor;

d)      reducerea comerciala practicata in mod exceptional asupra pretului de vanzare, tinand cont de pozitia privilegiata a clientului;

e)       este o cheltuiala financiara pentru furnizor.

Productia in curs de executie din luna curenta se scoate din evidenta:

a)       la sfarsitul anului;

b)       la inceputul lunii urmatoare;

c)       la sfarsitul trimestrului;

d)      nu se scoate din evidenta;

e)       la sfarsitul lunii.

Constatarea creantelor dubioase fata de clienti sau debitori diversi presupune:

a)       constituirea unor provizioane pentru litigii;

b)       constituirea unor provizioane pentru deprecierea creantelor–clienti respectiv provizioane pentru deprecierea creantelor-debitori diversi;

c)       constituirea unor rezerve pentru acoperirea pierderilor;

d)      nu presupune nici o inregistrare suplimentara in contabilitate;

e)       nici un raspuns nu este corect.

Fondul de salarizare reprezinta:

a)       totalitatea salariilor de baza si acelor suplimentare cuvenite personalului;

b)       cheltuieli financiare ale unitatii patrimoniale;

c)       totalitatea decontarilor cu personalul;

d)      b si c;

e)       a si c.

Care este inregistrarea corecta privind imputarea unui aparat de masura si control, avand in vedere?

Valoarea de intrare

35 mil. lei

Amortizarea cumulata

15 mil. lei

Valoarea de inlocuire, fara TVA

60 mil. lei

a)      

71,4 mil. lei

60 mil. lei

11,4 mil. lei

b)      

71,4 mil. lei

60 mil. lei

11,4 mil. lei

c)      

29,750 mil. lei

25 mil. lei

4,750 mil. lei

d)     

47,6 mil. lei

40 mil. lei

7,6 mil. lei

e)      

71,4 mil. lei

11,4 mil. lei

Metoda indirecta determina valoarea productiei in curs de executie astfel:

a)       Productia neterminata Productia neterminata la inceputul perioadei + Cheltuieli totale ale lunii – Cheltuieli aferente productiei terminate;

b)       Productia neterminata Productia neterminata la sfarsitul perioadei + Cheltuieli totale ale lunii – Cheltuieli aferente productiei terminate;

c)       Productia neterminata Productia neterminata la inceputul perioadei – Cheltuieli totale ale lunii – Cheltuieli aferente productiei terminate;

d)      Productia neterminata Cheltuieli totale – Productia neterminata la sfarsitul perioadei – Cheltuieli aferente productiei terminate.

Destocarea la inceputul perioadei de referinta, de regula la inceputul exercitiului financiar, a stocurilor de productie in curs de executie provenite din perioada precedenta se reflecta in urmatorul articol contabil:

a)      

b)      

c)      

d)     

Din categoria produselor fac parte:

a)       semifabricate;

b)       produse finite;

c)       produse reziduale;

d)      produse in curs de executie.

Contul 711 „Variatia stocurilor” se debiteaza:

a)       in momentul obtinerii productiei;

b)       in momentul livrarii productiei;

c)       in momentul constatarii diferentelor de pret.

In cazul in care costul de productie este mai mare decat pretul prestabilit, diferentele constatate in plus aferente produselor intrate in gestiune din productii proprii, se inregistreaza:

a)       in creditul contului 348 „Diferente de pret la produse”;

b)       in creditul contului 345 „Produse finite”;

c)       in debitul contului 348 „Diferente de pret la produse”;

d)      in debitul contului 345 „Produse finite”.

Daca costul de productie este egal cu pretul prestabilit, atunci se va inregistra:

a)       diferentele de pret in credit;

b)       diferentele de pret in debit;

c)       nu se pune problema inregistrarii in contabilitate a diferentelor de pret si nici cea a repartizarii acestora.

Persoanele aferente creditului cambial sunt:

a)       tras;

b)       tragator;

c)       utilizator;

d)      beneficiar;

e)       creditor;

f)        debitor.

Partile aferente creditului comercial „bilet la ordin” sunt:

a)       utilizatorul;

b)       beneficiarul;

c)       emitentul;

d)      obligatarul;

e)       platitorul.

Decontarile cu personalul au ca obiect:

a)       calculul drepturilor salariale;

b)       trecerea pe cheltuieli a drepturilor salariale;

c)       trecerea pe cheltuieli si venituri a drepturilor salariale;

d)      decontarea drepturilor salariale;

e)       alte drepturi de personal cuvenite angajatilor.

Cotele aferente avansului chenzinal din salariul de incadrare pot fi:

a)      

b)      

c)      

d)     

e)      

f)       

In creditul contului 424 „Participarea personalului la profit” se inregistreaza:

a)       impozitul retinut;

b)       sumele achitate personalului;

c)       sumele repartizate personalului din profitul realizat;

d)      sumele neridicate de personal.

Contabilizarea obligatiilor fata de angajati in contul 4281 „Alte datorii in legatura cu personalul” impune aplicarea:

a)       principiul independentei exercitiului;

b)       principiul prudentei;

c)       principiul permanentei metodelor;

d)      principiul continuitatii exercitiului;

e)       principiul intangibilitatii.

Bugetul Casei Nationale de Asigurari Sociale de Sanatate se face de catre:

a)       Casa Nationala de Pensii si alte drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS);

b)       Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale;

c)       Agentia Nationala de ocupare a fortei de munca;

d)      Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate.

Factura fiscala se intocmeste de catre platitorii de TVA, bunurile grupandu-se pe cote de TVA si serveste ca:

a)       document pentru intocmirea instrumentului de decontare;

b)       document de insotire a bunurilor pe timpul transportului;

c)       document de incarcare in gestiunea cumparatorului;

d)      document justificativ de inregistrare in gestiunea cumparatorului si a furnizorului.

Operatiunile pe care normele le considera sub incidenta taxei pe valoare adaugata sunt:

a)       exporturile de bunuri;

b)       prestarile de servicii;

c)       livrarile de bunuri;

d)      importurile de bunuri.

SOLUTIILE TESTELOR GRILA

d;

a;

b,c,d;

a;

a;

c;

b;

b;

d,e,f,g,h;

a,b,c,d,e;

c,d;

b,e;

a,b,c;

b,d;

a;

c;

a,c;

b;

a;

a,c,d;

c;

b,c,d;

a;

d;

c;

c;

a;

a,b,c,e,f;

a,b,c,d,e,g,h;

d;

c;

a,c;

d;

a,b,c,d;

a,b,e;

a;

b;

a,b,e;

d;

c;

a;

b,c,d;

d;

e;

c;

a,b,c,e,h,i;

a,b.c;

c,

b,c,e;

a,b,e;

b;

a,b,c;

c;

a;

c;

a,b;

a;

c;

a;

e;

b,c;

c;

a,b,c,e,g;

a,b;

a,b,c,d;

b,c,d;

b;

a,c,d,f,g,h;

d;

d;

a,b,c,d,e,f,g,h;

a,

a,c,d;

a,b,c,d;

d;

c;

a,b,c;

d;

b;

c,

e;

a;

c;

a;

b;

a;

b;

b;

e;

b;

b,

c;

d;

c;

a,b,c,d;

b;

a,c,d;

d;

a;

a,c;

a;

d;

b;

a,b,c,d;

a;

c;

b;

b;

a;

a;

b;

c;

c;

b;

a,b;

a,b,c;

c;

b,c;

b,d;

a,b,d,e;

a,b,d;

e;

a,b;

b,c,e,f;

c;

c;

c,d,e,f;

d;

b;

a;

a,c;

e;

b;

d;

b;

c;

a;

a,b,c;

e;

b;

b;

b;

a,d;

a,b;

c;

a,b;

a,b,c,d,e,f,g;

c;

b;

b;

a,b,d,e,f;

a,b,c;

b;

a,c,d,e,f,g,h;

b;

a;

a;

c;

a;

c;

a;

d;

a,b;

a,b,c,d,e,f,g,h;

d;

c;

a,b;

b,

a;

c,d;

c;

b;

a,b,c,e;

a;

c;

c;

b;

a;

a;

d;

a,b;

a;

b;

a;

d;

a;

a,c;

f;

d;

b;

f;

b;

c;

c;

c;

b;

c;

b;

d;

a;

b;

b;

b;

b;

b,d;

c;

d;

a,b;

a;

b,e;

a,b,c,d;

a,b;

b;

c,d,e,f,g,h;

b,d,f;

a;

a,b,c,d;

a;c;

a,b,c;

c;

a;

c;

c,d;

b;

b;

a;

a;

b;

c;

b;

c;

a;

c;

e;

c,d;

a;

a;

a;

c;

c;

a;

e;

b,c;

d;

e;

a;

c;

c;

d;

e;

b;

a;

c;

b,c;

c;

c;

d;

e;

d;

c;

b;

b;

a,c,d;

a;

b

a,b;

d;

b;

c;

e;

a;

b;

a;

c;

c;

c;

a;

a,b;

a;

c;

a,b,d;

a,d;

a,b,c;

c;

b,c,d;

b;

b;

a,b,c,d,f;

c;

b,c;

c;

c;

a,b,c;

b;

a,b,d;

b;

a,c,e,f,g;

b,c;

a,b,c,e;

a,c,d,e;

a,b,d,e;

a;

a,b;

a,b,c;

b;

a,c,d,e,f,g;

c;

a,c;

a,b,c,e,f;

a;

a,b,c;

a,d;

d;

a,c;

a,b;

a,b,c,d;

c,

a,b,e,f;

b,c,d.








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM









Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu