Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie » contabilitate
CONTABILITATEA STOCURILOR

CONTABILITATEA STOCURILOR


CONTABILITATEA STOCURILOR

Aplicatie practica

Se presupune ca societatea NOVELOLLO EC SRL detine in luna decembrie a anului 2007 in stoc incaltaminte in valoare de 6 000 Ron La inchiderea exercitiului financiar 2007 , se estimeaza ca marfurile vor fi vandute la un pret de 5 500 Ron costurile necesare cu vanzarea marfurilor fiind estimate la nivelul sumei de 500 Ron. In anul 2008 valoarea realizabila neta devine 5.700 Ron .

Inregistrarile contabile referitoare la evolutia stocurilor sunt:

se inregistreaza deprecierea stocurilor ( La sfarsitul anului 2007, costul stocurilor este de 6000 Ron iar valoarea realizabila neta este de 5000 Ron < 5 500 - 500 >).



607 " Cheltuieli privind marfurile" = 371 " Marfuri" 1000

In exercitiul financiar 2008 valoarea realizabila neta a devenit 5 700 Ron ceea ce inseamna ca trebuie sa reducem cheltuielile recunoscute anterior cu suma de 700 Ron :

se inregistreaza aprecierea stocurilor:

607 "Cheltuieli cu marfurile" = 371 "Marfuri" - 700

In conformitate cu OMFP nr. 1752 / 17.11.2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere.

Astfel referitor la deprecierea stocurilor de marfuri societatea NOVELLO ec SRL va inregistra in contabilitate:

6814 "Cheltuieli de exploatare privind = 397 "Ajustari pentru 1 000

ajustarile pentru deprecierea deprecierea marfurilor"

activelor circulante"

In conformitate cu OMFP specificat mai sus , diminuarea sau anularea ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate, se efectueaza prin inregistrarea la venituri.

Astfel in cazul majoararii valorii realizabile nete a stocurilor de marfuri, se inregistreaza:

397 "Ajustari pentru = 7814 "Venituri din ajustari pentru 700

deprecierea marfurilor" deprecierea activelor circulante"

Aplicatie practica: Presupunem ca o societate de comert are la 1 ianuarie un stoc de marfa "tricouri" - 1.000 bucati la un cost de achizitie de 67 Ron/buc.

In cursul lunii au loc urmatoarele operatii economico-financiare:

(a)   In data de 08.01. au loc: cumparari de tricouri, factura cuprinzand:

Marfa tricouri" Pc 500 buc..*62 Ron/buc. = 31 000 Ron

Cheltuieli de transport = 6 500 Ron

Cost de achizitie total  = 37 500 Ron

Cost unitar 37.500 lei : 500 bu.c. = 75 Ron/ Buc

(b)  In data de 15.01.au loc vanzari de tricouri cu incasare ulterioara:

300 Buc.*80 Ron/buc. = 24 000 Ron, valoarea vanzarii la pret de vanzare

(c)   In data de 22.01 are loc vanzare de tricouri , pe baza de efecte de comert:

Pv = 400 buc. * 82 Ron/buc. = 49 200 Ron

(d)  In data de 26.01 au loc :cumparari de tricouri, cu plata imediata, factura cuprinzand:

Marfa "tricouri" Pc 600 bu.c.*65 Ron/buc. = 39 000 Ron

Cheltuieli de transport = 3 000 Ron

Cost de achizitie = 42 000 Ron

Cost unitar 42 000 Ron : 600buc = 70 lei/buc

(e)   In data de 31.01 are loc ovanzare de tricouri , cu plata ulterioara la 30 de zile:

Pv = 700 buc. * 82 Ron/buc. = 49 200 Ron

67.000 + (37.500 + 42.000) 146 500

Cag = = = 69,762 Ron/buc

1.000 + (500 + 600) 2.100

Data

Explicatia

Cantitati

Valori

P/U

Intrari

Iesiri

Stoc

Debit

Credit

Sold

Stoc initial

Intrare factura nr..

Iesire factura nr..

Iesire factura nr..

Intrare factura nr..

Iesire factura nr..

Rulaje

Total sume

Avantajul prezentat de metoda este simplitatea calculului si volumul de munca mic, dar dezavantajul consta in necunoasterea costului de achizitie pentru stocul consumat sau vandut si prin urmare a eficientei consumului sau vanzarii. Acest dezavantaj este eliminat de procedeul costului mediu ponderat pe loturi.

Costul mediu ponderat pe loturi impune calculul costului de achizitie al stocurilor ori de cate ori la intrarea dinaintea unei iesiri s-a schimbat costul de achizitie fata de intrarea precedenta. Ca urmare, costul de achizitie mediu pe lot:


Reluand exemplul anterior, vom avea:

Pentru operatiile (b) si (c) iesirile se vor evalua la:

67 000 + 37 500

Ca/lot I = = 69,666Ron/buc

67 000 + 37 500 - (20 899,9 + 25366,7) + 42.000

Ca/lot II = = 66,238

Data

Explicatia

Cantitati

Valori

P/U

Intrari

Iesiri

Stoc

Debit

Credit

Sold

Stoc initial

Intrare factura nr..

Iesire factura nr..

Iesire factura nr..

Intrare factura nr..


Iesire factura nr..

Rulaje

Total sume

Din punct de vedere al evaluarii, procedeul este mai corect, dar impune un volum mare de calcule. Ca urmare, nu se poate aplica in lipsa tehnicii de calcul.

v    Procedeul epuizarii succesive a stocurilor:

FIFO - procedeul impune evaluarea iesirilor la preturile de la intrare luate in ordinea cronologica a datelor de intrare. Cantitatea iesita se evalueaza astfel: o parte din ea la costul primului lot intrat, completata cu o alta parte la pretul celui de-al doilea lot si asa mai departe pana se ajunge la limita cantitatii iesite.

Reluand exemplul anterior, vom avea:

Data

Explicatia

Cantitati

Valori

P/U

Intrari

Iesiri

Stoc

Debit

Credit

Sold

Stoc initial

Intrare factura nr..

Iesire factura nr..

Iesire factura nr..

Intrare factura nr..

Iesire factura nr..

Rulaje

Total sume

Concluzie: procedeul evalueaza iesirile la preturile cele mai vechi si lasa stocul final la pretul cel mai nou. Din punct de vedere fiscal dezavantajeaza in conditii de inflatie, deoarece preturile cele mai vechi la care evalueaza iesirile sunt cele mai mici. Prin urmare procedeul micsoreaza cheltuielile cu stocurile si mareste profitul societatii marind implicit impozitul pe profit.

LIFO - evalueaza iesirile luand preturile de la intrare in ordinea inversa datelor de intrare. Ca urmare, cantitatea iesita se evalueaza astfel: o parte la nivelul ultimului lot intrat, completata cu o parte a penultimului lot intrat si asa mai departe.

Tabelul de mai jos reda aceasta metoda in forma practica:

Data

Explicatia

Cantitati

Valori

P/U

Intrari

Iesiri

Stoc

Debit

Credit

Sold

Stoc initial

Intrare factura nr..

Iesire factura nr..

Iesire factura nr..

Intrare factura nr..

Iesire factura nr..

Rulaje

Total sume

Concluzie: procedeul evalueaza iesirile la pretul cel mai nou si lasa stocurile la pretul cel mai vechi. Fiscal avantajeaza in conditii de inflatie, deoarece preturile cele mai noi la care se evalueaza iesirea sunt cele mai mari. Va rezulta ca sunt majorate cheltuielile cu stocurile reducandu-se profitul si ca urmare impozitul pe profit.

Aplicatie practica:

Presupunem ca o societate se aprovizioneaza cu doua sortimente de marfa, factura cuprinzand:

Marfa "A" = 1.000 buc. * 20 Ron/buc = 20 000

Marfa "B" = 2.000 buc. * 15 Ron/buc = 30 000

Total marfa: 50 000

Cheltuieli de transport: 10 000

Se cere determinarea costului de achizitie pentru fiecare sortiment.

C.A.=Pv+Ch.transport

10,000

K ch. tr. = = 0,2

20 000 + 30 000

Ch. tr. Marfa "A" = 0,2 * 20 000 = 4 000

Ch. tr. Marfa "B" = 0,2 * 30 000 = 6 000

10 000

Marfa "A": Pc = 20 000

Ch. tr. = 4 000

C.A. = 24 000 1000

24 Ron/buc

Marfa "B": Pc = 30.000

Ch. tr. = 6.000

C.A. = 360.000 2.000

18Ron/buc

Aplicatie practica: Societatea Novello Ec Srl din Romania vinde din productie proprie cu incasare ulterioara, incaltaminte in valoare de 10 000 Euro societatii Gabi Marc KFT din Ungaria Transportul este efectuat de Sc Novelo care il factureaza firmei din Ungaria si este in valoare de 1000 Euro. Cursul valutar la data livrarii produselor si facturarii este de 3.5 Ron/ Euro iar la data incasarii este de 3.6 Ron/Eur. Factura cuprinde :

- valoare produse facturate 10 000 Euro * 3.5 Ron/Euro = 35 000 Ron

valoare transport 1000 Euro* 3.5 Ron/Euro= 3 500 Ron

Total factura 38 500 Ron

Mentiuni: Clientul Gabi Marc din Ungaria transmite un cod valid de TVA societatii furnizoare Novello din Romania aceasta din urma fiind si ea o societate inregistrata in scopuri TVA in Romania.

Analiza operatiunii:

Este o livrare intracomunitara de bunuri scutita de TVA pentru ca :

Bunurile sunt transportate din Romania catre un alt stat membru UE;

Furnizorul ( Novello EC SRL ) este persoana impozabila, inregistrata normal in scopuri de TVA in Romania :

Cumparatorul ( Gabi Marc KFT)) este inregistrat in scopuri TVA in alt stat membru UE ( detine un cod valid de TVA precedat de codul ISO care indica Statul Membru) si comunica acest cod TVA furnizorului( SC Novello Srl) pentru a-l inscrie in factura.

Societatea furnizoare ( Novello Ec Srl ) din Romania are urmatoarele obligatii de raportare

la emiterea facturii trebuie sa mentioneze codul de inregistrare in scopuri TVA al cumparatorului si sa specifice si prevederile aplicabile relevante pentru scutire;

sa faca dovada transportului dintr-un stat membru in alt stat membru.( contract de transport sau comanda si CMR ):

sa raporteze operatiunea in rubrica aferenta livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de TVA din decontul de TVA;

sa inscrie operatiunea in declaratia recapitulativa privind livrarile si achizitiile intracomunitare de bunuri. Aceasta declaratie se depune pentru fiecare trimestru calendaristic si trebuie sa cuprinda toate livrarile intracomunitare scutite efectuate in acel trimestru.

Inregistrarea contabila a operatiunii:

a. se inregistreaza livrarea intacomunitara ( contabilizarea facturii):

4111 "Clienti" = % 38 500

701 "Venituri din vanzarea productiei" 35 000

708 "Venituri din activitati diverse" 3 500

b.se inregistreaza incasarea livrarii intracomunitare la o data ulterioara:

- valoare la facturare 11 000 Eur * 3.5 Ron/ Eur = 38 500 Ron

- valoare la incasare 11 000 Eur * 3.6 Ron/ Eur = 39 600 Ron

__________ ______ ____ _____ _______ ______ _____________

Total diferente de curs favorabile 1100 Ron

5124 "Conturi la banci in valuta" = % 39600

4111 "Clienti" 38 500

765 "Venituri din diferente de curs valutar" 1100

De o mare importanta in cazul TVA o are locul operatiunii. Deoarece numai daca locul este in Romania operatiunea este impozabila in Romania. Unele dintre operatiunile care au loc in Romania sunt scutite de TVA . Locul operatiuni, din punct de vedere al TVA nu reprezinta intotdeauna locul unde se desfasoara efectiv operatiunea. Astfel avem urmatoarele aspecte :

Pentru livrarile de bunuri:

Locul unde incepe transportul pentru bunurile care sunt transportate :

Locul unde bunul este pus la dispozitia clientului , daca bunurile nu sunt transportate,

Locul unde bunul este instalat/montat, de catre furnizor sau alta persoana in numele sau,

Iar in cazuri speciale : La vanzarea de gaz,energie electrica - locul unde este stabilit

beneficiarul

Vanzarile la distanta ( vanzarile de bunuri transportate de

furnizor din alt Stat Membru catre alti clienti care nu sunt

inregistrati in scopuri de TVA)- locul unde se termina

transportul, daca se depaseste plafonul pentru vanzari la

distanta.

Pentru prestarile de servicii:

Din punct de vedere al TVA o prestare de servicii este orice operatiune care nu reprezinta o livrare de bunuri.

Pentru ca o prestare de servicii sa fie impozabila in Romania, ea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie realizata de o persoana impozabila care actioneaza ca atare;

sa fie facuta cu plata;

sa se considere ca locul prestarii este in Romania.

Locul prestarii serviciilor ca regula generala este considerat acolo unde este stabilit prestatorul sau unde are un sediu fix si de la care serviciile sunt prestate. Dar la aceasta regula se aplica niste exceptii cum ar fi:

pentru servicii legate de un imobil - locul este acolo unde se afla bunul imobil;

pentru transportul intracomunitar de bunuri- locul unde incepe transportul, dar prin exceptie, Statul Membru din care clientul a comunicat codul de TVA;

pentru serviciile intangibile ( consultanta, telecomunicatii, servicii de avocatura etc)- locul unde este stabilit beneficiarul;

pentru lucrari asupra bunurilor mobile corporale- locul unde sunt prestate efectiv serviciile. Prin exceptie locul se muta in Statul Membru din care clientul a comunicat codul de TVA, daca bunurile sunt transportate in afara Statului Membru unde au fost prestate serviciile;

pentru serviciile de intermediere- locul operatiunii de baza sau prin exceptie, Statul Membru din care clientul a comunicat codul de TVA.

Pentru importuri

Locul importului este in statul membru UE de intrare a bunurilor in spatiul comunitar , daca bunurile sunt puse in libera circulatie . Daca bunurile sunt plasate in regim vamal suspensiv, locul importului va fi Statul Membru in care bunul este scos din regim suspensiv si este pus in libera circulatie.

Pentru Achiziti Intracomunitare

Locul achizitiei intracomunitare este intotdeauna statul membru UE in care se incheie transportul. Totusi daca clientul transmite furnizorului un cod de inregistrare in scopuri TVA din alt stat membru UE decat cel in care se termina transportul, locul achizitiei intracomunitare va fi in acel stat membru

La achizitia din import a bunurilor ( din state extracomunitare), taxa se aplica in vama (se calculeaza in declaratia vamala de import) si reprezinta o conditie de ridicare a bunului din punctul vamal - plata taxei.

In cazul achizitiilor extracomunitare( import) de servicii, taxa se aplica de catre importator la tariful facturat de furnizor exprimat in valuta si transformat in lei la cursul BNR de la data facturarii. Este obligatoriu a se achita in termen de 7 zile de la primirea facturii .

In cazul achizitiilor intracomunitare se aplica taxarea inversa adica ( se colecteaza TVA dar in acelasi timp se si deduce TVA) acesta situatie are loc doar daca partenerul de afaceri comunica un cod de TVA valid celui care achizitioneaza produse din statul membru . Locul unei achizitii intracomunitare de bunuri se considera a fi in statul membru UE unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie transportul

Masuri de simplificare, respectiv taxarea inversa, este ca atat furnizorul cat si beneficiarul sa fie persoane inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Nu se aplica taxare inversa in cazul in care vanzatorul sau cumparatorul nu sunt persoane inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, pentru aceste operatiuni aplicandu-se regimul normal de taxa pe valoarea adaugata. In cazul vanzatorului deducerea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei colectate este similara cu incasarea acesteia, iar la cumparator colectarea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei inscrise in factura de achizitii este echivalenta cu plata acesteia. Inregistrarea contabila 4426  =  4427 atat la cumparator cat si la furnizor este denumita autolichidarea taxei pe valoarea adaugata.

Taxarea inversa se poate aplica la fiecare stadiu al circuitului economic, indiferent prin cate verigi se trece, dar se stopeaza atunci cand nu mai sunt indeplinite conditiile de la alin.(1) al art. 160, respectiv una din parti nu este inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. De exemplu in cazul unei cladiri cumparate de o persoana inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata de la un alt platitor de TVA, se aplica taxare inversa, dar in situatia in care cladirea sau o parte de cladire este vanduta unei persoane fizice sau orice alta societate neinregistrata ca platitor de TVA, nu se mai aplica taxarea inversa, ci regimul normal de TVA, respectiv furnizorul colecteaza TVA pe care il incaseaza de la cumparator.

Agentii economici devin platitori de taxa pe valoare adaugata prin obtiune la infintarea firmei sau dupa, prin completarea la administratia finantelor publice teritoriale a unui formular special 010 cu obtiunea platitor de taxa pe valoare adaugata,obligatoriu, conform codului fiscal( art 152,alin.1) la atingerea unei cifre de afaceri (volum al vanzarilor) de 35.000 Eur. Odata deveniti platitori de taxa, ei isi mentin calitatea indiferent daca in perioada viitoare isi mentin cifra de afaceri sau aceasta scade.

Aplicatie practica: Presupunem ca o societate platitoare de taxa (Demo SRL) achizitioneaza o marfa "A" de pe teritoriul tarii sale (Romania) factura furnizorului platitor de taxa (Gama SRL) cuprinzand:

Marfa "A" 1.000 buc * 8 Ron = 8 000

Cheltuieli de transport 2 000

Cost achizitie: 10 000

TVA 19% 1 900

Total de plata: 11 900

Intreaga cantitate de marfa se vinde cu o marja bruta ( adaos comercial)de 30%.

Pv = Ca + Mb

CA = 10 000

Mb = 3 000

Pv = 13 000

TVA 19% = 2 470

Total de incasat 15 470

Taxa colectata: 2 470

Taxa deductibila: 1 900

Taxa datorata statului: 570

30.000 * 19% = 570

valoarea adaugata: total livrari - total achizitii = 13.000 - 10.000

TVA decontabila cu statul = TVA aferenta livrarilor - TVA aferenta achizitilor

Inregistrarea in contabilitate:

a. se inregistreaza factura de cumparare

% = 401 "Furnizori" 11 900

371 "Marfuri" 10 000

4426 "TVA deductibil" 1 900

b. se inregistreaza receptia:

371 "Marfuri" % = 5470

378 "Diferente de pret la marfuri" 3000

4428 "TVA neexigibil" 2470

c. se inregistreaza vanzarea:

4111 "Client" = % 15 470

707 "Venituri din vanzarea marfurilor" 13 000

4427 "TVA colectata" 2470

d. se inregistreaza descarcarea gestiuni pentru vanzari

% = 371 "Marfuri" 15 470

607 " Cheltuieli privind marfurile" 10 000

378 "Diferente de pret la marfuri"  3 000

4428 "TVA neexigibil"

e. decontarea TVA cu bugetul statului:

4427 "TVA colectat" = % 2470

4426 "TVA deductibil" 1900

4423 " TVA de plata" 570

Determinarea sumei de incasat din livrarea marfii "A" daca agentul economic este neplatitor de TVA.

CA = Pc + Cheltuieli de transport + TVA =

= 8 000 + 2 000 + 1 900 = 11 900

CA = 11 900

Mb = 3 570

Total de incasat 15 470

Este bine ca de obicei sa facem aprovizionare de la un platitor de TVA.

Obligatii :

societatea Gama Srl intocmeste factura pe care insereaza in mod obligatoriu codul valid de TVA atat al clientului cat si al sau

societatea Gama raporteaza operatiunea in decontul de TVA decl(300) la livrari cu Taxa

societatea Demo SRL raporteaza operatiunea de cumparare( achizitie) in rubrica aferenta achizitilor cu taxa iar vanzarea(livrarea) in rubrica livrarilor cu taxa;

ambele societati la inchiderea semestrului in care au loc operatiunile, vor intocmi si inscrie operatiunile respective in declaratia informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national (394)

Aplicatie practica pentru achzitii intracomunitare din Stat Membru UE

SC Novello Ec Srl achizitioneza materiale pentru productie din Italia de la societatea Calzaturificio Frau , transportul este efectuat de societatea Novello Ec Srl (cu TIR propriu)

Se mentioneaza ca ambele firme sunt inregistrate in scopuri TVA dar firma din Italia transmite un cod valabil de TVA firmei din Romania (deci are loc taxarea inversa).

Date privind achizitia intracomunitara din Italia:

- Valoare factura de materiale de la firma Calzaturificio Frau 12 000 Eur

- Cursul monedei euro este fluctuant astfel:

a. la facturarea materialelor pt. productie 05.04.2008 3.6 Ron/Euro

b. la plata furnizorului din Italia cursul este de 05.05.2008 3.7 Ron/Euro

Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor:

a.      se inregistreaza factura din Italia:

12 000 Eur * 3.6 Ron/Eur = 43 200 Ron

301 "Materii prime" = 401 "Furnizori" 43 200

b.Se inregistreaza taxarea inversa in ceea priveste TVA

4426 "TVA deductibil" = 4427 "TVA colectat" 8 208

b.     se inregistreaza plata achizitiei intracomuitare

- valoare la plata 12 000 Eur * 3.7 Ron/Eur = 44 400 Ron

- valoare la facturare 12 000 Eur * 3.6 Ron/Eur = 43 200 Ron

Diferente de curs valutar nefavorabile 1 200 Ron

% = 5124 "Cont la banca in valuta" 44 400

401 "Furnizori"  43 200

665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar" 1 200

Analiza operatiunilor din perspectiva TVA

Firma din Italia transmite codul sau de inregistrare in scopuri TVA, firmei din Romania

se face dovada transportului dintr-un stat membru in alt stat membru.( contract de transport sau comanda si CMR ):

Este o achizitie intracomunitara neimpozabila in Romania - se aplica taxarea inversa-Se aplica reteaua de siguranta ( validarea codului de TVA transmis) in cazul in care clientul comunica un cod de TVA valid din alt stat membru UE care a emis codul de inregistrare in scopuri TVA

Obligatiile firmei din Romania in ceea ce priveste TVA-ul

sa determine valoarea TVA din factura de achizitie intracomunitara si sa o inscrie in jurnalul de cumparare dar si de vanzare in acelasi timp si concomitent sa inregistreze in contabilitate atat in contul de TVA deductibil cat si in contul de TVA colectat suma respectiva:

sa inscrie in decontul de TVA (declaratia 300) valoarea achizitiei respective in randurile aferente din decontul de TVA corespunzator perioadei fiscale de raportare:

sa declare achizitiile intracomunitare in Declaratia recapitulativa pentru livrari si achizitii intracomunitare, care trebuie depusa pentru fiecare trimestru calendaristic in care s-au efectuat achizitiile intracomunitare

se face dovada transportului dintr-un stat membru in alt stat membru.( contract de transport sau comanda si CMR ).

Aplicatie practica - achizitie extracomunitara IMPORT de bunuri-

Aceeiasi societate Novello ec SRL importa materiale pentru productie de la firma BAMEKS DIS TIKARET VE GIDA SANYI A.S. din Turcia. Transportul este efectuat de firma din Turcia dar facturat separat la o data ulterioara facturii de materiale.

DATE PRIVIND IMPORTUL( achizitia extracomunitara )

Pretul FOB al materialelor de productie  4000 TRY (noua lira turceasca)

Cheltuieli de transport pe parcurs extern 20% 800 TRY

(din pretul FOB)

Cheltuieli facturate ulterior pentru transport 800 TRY

Taxa vamala  10%

Comisionul vamal  0.5%

TVA  19%

Cursul noii lire turcesti a fluctuat astfel:

- la primirea marfurilor ( data DVI) 1.8 Ron/TRY

- la plata furnizorului 1.85 Ron/ TRY

- la primirea si plata decontului de cheltuieli 1. 82 Ron/TRY

Intocmirea DVI:

  • Pret FOB: 4000* 1.8 Ron/TRY = 7 200 Ron;
  • Cheltuielie externe: 800* 1.8 Ron/TRY = 1 440 Ron
  • Pret CIF  4 800 * 1.8 Ron/TRY = 8 640 Ron
  • Taxa vamala  8 640 * 10% = 864 Ron
  • Comision vamal  8 640 * 0.5% = 43.2 Ron
  • TOTAL 9 547.2 Ron
  • TVA deductibila  8 547. 2 Ron * 19% = 1813.97 Ron

( TVA deductibil se plateste in vama de import de catre firma Novello )

Inregistrari contabile la SC NOVELLO EC SRL

se inregistreaza receptia materialelor pentru productie din import:

301 "Materii prime" = % 9 547.2

401 "Furnizori externi" 7 200

401 "Furnizori punct vamal" 43.2

408 "Furnizori facturi nesosite" 1 440

446 "Alte impozite si taxe" 864

se inregistreaza plata TVA deductibil:

4426 " TVA deductibila" = 5121 "Conturi la banci in lei" 1 813.97

se inregistreaza plata furnizorului extern la cursul zilei

4000 TRY * 1.8 Ron / TRY = 7 200 Ron

4000 TRY * 1.85 Ron/TRY = 7 400 Ron

Diferente de curs valutar nefavorabile 200 Ron

% = 5124 "Conturi la banci in valuta" 7 400

401 " Furnizori"  7 200

665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar" 200

Se inregistreaza platile in vama ( taxa vamala, comisionul vamal):

% = 5121 "Disponibil la banca in lei" 907.2

446 "Alte impozite si taxe"  864

401 "Furnizori punct vamal"  43,2

se inregistreaza decontarile pentru transport:

transport extern: 800 TRY * 1.82 Ron/TRY = 1 456 Ron

diferenta de curs aferenta transportului: 800 TRY * 1.8 Ron/TRY = 1 440 Ron

Diferente de curs valutar 16 Ron

% = 401 " Furnizori" 1 456

408 "Furnizori-facturi nesosite"  1 440

665 "Cheltuieli din diferente de curs"  16

se inregistreaza plata facturii de transport la data primirii facturii

401 "Furnizori de transport" = 5124 " Disponibil la banca in valuta" 1 456

Furnizorul intocmeste urmatoarele documente:

factura interna;

factura pentru export ( INVOICE)

CMR

CARNET TIR

Avizul de asigurare ( polita de asigurare )

In vama de expeditie declaratia de export ( DVE)

In Turcia are loc un export in principiu scutit de TVA cu drept dededucere in Romania.

Clientul ( Novello ec srl)

se prezinta in vama si face vamuirea ( DVI)

semneaza CMR si primeste un exemplar

semneaza CARNET TIR primeste o copie

semneaza Factura INVOICE si primeste un exemplar

plateste TVA in vama cu ordin de plata.

declara TVA in declaratia 300 ( decontul de TVA in rubrica corespunzatoare de import)

Din punct de vedere al TVA in Romania are loc un import de regula impozabil cu drept de deducere.

OPERATII CURENTE SI SPECIFICE STOCURILOR.

Aplicatie practica: Presupunem ca societatea are in stoc la deschiderea exercitiului un material "A", 1.000 bucati la un cost de achizitie de 15Ron /bucata.

Aprovizionarea cu materiale, factura cuprinzand:

Materiale "A" 3.000 bucati Pc = 14 Ron/bucata

Materiale "B" 1.000 Kg Pc = 18 Ron/Kg

Cheltuieli transport: 12.000 Ron

TVA 19%

Se elibereaza spre consum 2.000 bucati materiale "A". la achitarea facturii inainte de scadenta se primeste de la furnizor un scont de 1%.

Aprovizionarea cu materiale, factura cuprinzand:

Materiale "A" 2.000 bucati Pc = 15 Ron/bucata

Cheltuieli transport 10 000 Ron

TVA 19%

La receptie se constata un plus de 100 de bucati care se admite in gestiune. La o data ulterioara se primeste factura pentru plusul acceptat. In contul datoriei se primeste un efect de plata. Acesta se achita la scadenta

aprovizionare cu materiale:

A" 3.000 bucati * 14 Ron/bucata = 42 000 Ron

"B" 1.000 K * 18 Ron/Kg = 18 000 Ron

TOTAL NET: = 60 000 Ron

Cheltuieli transport: = 12 000 Ron

TOTAL FACTURA: = 72 000 Ron

TVA 19% = 13 680 Ron

TOTAL DE PLATA: = 85 680 Ron

C.A (cost de achizitie). = PC + Cheltuieli de aprovizionare

Repartizarea cheltuielilor de aprovizionare:

Suma cheltuita 12 000

Kch = = = 0,2 = 20%

Valoarea totala a materialelor 60 000

Cheltuieli "A" 20% * 42 000 = 8 400

Cheltuieli "B" 20% * 18 000 = 3 600

12 000 Ron

"A" Pc = 42 000 "B" Pc = 18 000

chelt. aferenta 8 400 Chelt. aferenta 3 600

C.A. 50 400 3000 C.A. 21 600 1.000

16,7Ron/buc. 21,6Ron/buc

% = 401 85 680

302 72 000

A 50 400

B 21 600

19*100

TVA = 19 *100

119

  Aplicam cota redusa de TVA:

Datoria: 85 680

Scont +TVA*1% 856,8 -

130,8

scont 72,6

85 680 - 856,8 = 84823,2 Ron

401 = % 85 680

726

130,8

Eliberarea in consum a materialelor:

2.000 bucati 1.000 * 15 = 15 000

1.000 * 16,7 = 16 700

31 700

602 = 302/A 31 700

Aprovizionare cu materiale:

Material "A" 2.000 bucati * 15Ron/bucata = 30 000

Cheltuieli de transport = 10 000

TOTAL FACTURA: = 40 000

TVA 19%: = 7 600

TOTAL DE PLATA: = 47 600

PLUS de materiale la receptie:

100 bucati * 15 Ron/bucata = 1 500

TVA = 285

Total de plata: = 1 785 (fara factura)

C.A. (cost de achizitie) pentru materiale = 40 000 + 1500 = 41 500 Ron

41 500 2.100

19,76 Ron/buc

% = %

41 500 302/"A" 401 47 600

7 600 4426 408 1 785

285 4428

Se inregistreaza sosirea facturii :

408 = 401 1 785

Se inegistreaza TVA- ul:

4426 = 4428 285

Se inregistreaza emiterea efectului:

401 = 403 49 385

Se inrgistreaza plata:

403 = 5121 49 385

Dam in consum materiale: 2.500 bucati:

2.000 * 16,7 = 33 400

500 * 197,6= 9 880

43 280

Se inregistreaza darea in consum a materialelor

602 = 302/"A" 43 280

Se inregistreaza repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului:

121 = 602 74 900

Presupunand ca societatea nu a efectuat alte operatii, deci nu are TVA colectata, taxa deductibila devine taxa de recuperat de la stat:

4424 = 4426 21 434,2

5121 = 4424 21 434,2

CONTABILITATEA MATERIALELOR DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR

Aplicatie practica: Presupunem ca o societate are in stoc materiale de natura obiectelor de inventar: 100 bucati la un cost de achizitie de 200 Ron/bucata aflate in depozit. In cursul exercitiului au loc operatiile:

Aprovizionarea cu materiale de natura obiectelor de inventar, factura cuprinzand: 150 de bucati la un pret de cumparare de 180 Ron/bucata, cheltuieli de transport 5 000 Ron, TVA - 19%. Din materiale de natura obiectelor de inventar existente se dau in folosinta 170 bucati, pretul lor de achizitie se stabileste prin procedeul LIFO. Valoarea lor se recupereaza integral la darea lor in folosinta. La o data ulterioara se scot din folosinta 50 de obiecte(materiale de natura obiectelr de inventar).

Se determina in contabilitate valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar aflate in patrimoniu la inchiderea exercitiului.

Aprovizionarea cu materiale de natura obiectelor de inventar:

M.O. I.   150 * 180 = 27 000

Cheltuieli de transport: 5 000

TOTAL FACTURA:  32 000

TVA 19%  6 080

TOTAL DE PALATA: 38 080

% = 401 38 080

303/M. O.I. in depozit 32 000

4426 6 080

Eliberarea materialelor de natura obiectelor de inventar in folosinta se inregistreaza si extrabilantier

303/ M.O.I. in folosinta = 303/ M.O.I. in depozit 36 000

8035 debitor ( cu valoarea materialelor date in folosinta) 36 000

2 0 * 200 = 4 000

36 000

concomitent, se inregistreaza recuperarea valorii obiectelor prin trecerea lor pe cheltuiala

602 = 303 36 000

Scoaterea obiectelor din folosinta:

20 * 200 = 4 000

30 * 213,3 = 6 400

10 400

= 8035 ( creditor ) O.I.F. 10 400

Valoarea obiectelor de inventar ramase in:

- depozit 41 600 - 25 600 = 16 000

- folosinta contul 8035 debitor = 25 600





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu