Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie » contabilitate
Continutul planului de conturi bancar. corelatia cu bilantul bancar

Continutul planului de conturi bancar. corelatia cu bilantul bancar


CONTINUTUL PLANULUI DE CONTURI BANCAR. CORELATIA CU BILANTUL BANCAR

Planul de conturi contine opt clase de conturi, simbolizate cu o cifra, grupe de conturi simbolizate cu doua cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trtei cifre, conturi sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre, conturi sintetice degradul III simbolizate cu cinci cifre. Conturile din cele opt clase (1-7 si 9) se utilizeaza de catrre toate bancile.

Dezvoltarea in analitic a conturilor sintetice prevazute in planul de conturi este de competenta fiecarei banci, in functie de criterile generale (atribute)si de necesitatile proprii. Atributtele reprezinta criterii de identificare sau sppecificatii complementare care permt furnizarea unei informatii suplimentare, referitoare la continutul conturilor prevazute in planul de conturi. La stabilirea structurii acestora, bancile trbuie sa aiba in vedere necesitatile de informare a organelor de conducere, actionarilor, cat si cerintele de raportare ale tertilor (B.N.R., structuri guvernamentale, organisme internationale de reglementare sau finantare). De exemplu, la operatiuni de pensiune, un atribut poate fi suportul acestora distingand:

titluri de piata interbancara;

bilete de trrezorerie;



alte titluri de creanta negociabila;

obligatiuni si alte valori mobiliare cu venit fix (emise de stat , banci si alti emitenti)

alti suporti

Pentru contabilizarea operatiunilor de mandat in contul trezoreriei statului, bancile utillizeaza conturi distincte, potrivit instructiunilor Ministerului Finantelor deschise in cadrul clasei 8, iar pentru pentru operatiunile aferente contabilitatii de gestiune, bancile pot utiliza conturi distincte, deschise in cadrul altor clasedecat cele care figureaza in planul de conturi (clasele 1-7 si 9)si celor deschisse in cadrul clasei 8. Conturile aferente operatiunilor de mandatin contul trezoreriei statului si celor de gestiune nu se include in balantele de verificare aconturilor din bilant si in afara bilantului.

Corelatia planului de conturi cu bilantul bancarare la baza o regrupare a posturilor bilantiare. Astfel un model al bilantului contabil simplificatsi regrupat dupa importanta posturilor are urmatoarea prezentare (regruparea posturilor se refera la vechiul model de bilant pentru ca odata cu intrarea in vigoare a noului plan de conturi bancar, noul formular de bilant contine posturiile bilantiere deja regrupate dupa structura planului de conturi):

ACTIV

PASIV

Operatiuni de trezorerie

Operatiuni cu clientela

Operatiuni cu titluri si devize

Imobilizari

Operatiuni de trezorerie

Operatiuni cu clientela

Operatiuni cu titluri si devize

Capitaluri permanente

Angajamete in afara bilantului

Angajamete in afara bilantului

Operatiunile de trezorerie fac obiectul inregistrarilor in conturile clasei 1, operatiuni cu clientela se contabilizeaza folosind conturile clasei 2, operatiunile cu titluri si diverse folosesc conturile clasei 3, imobilizarile - conturile clasei 4, iar capitalurile permanente - conturile clasei 5.

Angajamentel e in afara bilantului se inscriu in conturile clasei 9, iar clasele 6 si 7 sunt rezervate cheltuielilor, respectiv veniturilor.

Clasa 1 - Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare

Clasa 1 reflecta o sructura de operatiuni ce decurg din operatiunile de baza, in care sunt incluse operatiunile cu cliantela. Prin operatiunile cu clientela, respectivprin construireeea depozitelor, banca atrage resurse si le utilizeaza tot prin intermediul clientelei, prin acordarea de credite.

In general, situatia bancii poate fi:

- excedentara, caz in care resursele sunt mai mari decat utilizarile si se cauta o modalitate de plasare a acestora pe piata interbancara, prin operatiuni interbancare;

deficitara,caz in care activele sunt mai mari decat resursele, rezultand un necesar financiar pe care il procura tot de pe piata interbancara, prin intermediul operatiunilor interbancare.

Se poate desprinde concluzia ca operatiunile interbancarerezulta datorita necesitatii de echilibrare a operatiunilor de baza (operatiunile cu clientela).

Clasa 1 de conturi are urmatoarea structura:

Grupa 10 - Casa si alte valori, prin intermediul contului 101 - Casa, reflecta semnele monetare ce afla in seifurile bancii, deci numeralul aflat in casierie, precum si miscareeea acestuia ca urmare a incasarilor si platilor efectuate. Aceste semne monetare reprezinta creantele bancilor vis-a vis de Banca Nationala a Romaniei, in acelasi timp avand si functia de mijloc de plata.

Contul 109 - Alte valori este folosit pentru evidenta cecurilor de calatorie. Acestea sunt instrumente de plata emise de organisme specializate, pentru o suma fixa si intr-o moneda determinata.

Grupa 11 - decontari cu Banca Nationala a Romaniei contine:

Contul 111 - Contul curent la Banca Nationala a Romaniei, care prn soldul sau reflecta disponibilitatile pe care banca le are in contul curent la Banca Nationala a Romaniei, precum si miscarea acestora ca urmare a incasarilor si platilor efectuate. Banca comerciala e creditoarea Bancii nationale a Romaniei. Pe de alta parte, contul reflectanecesarul pentru asigurarea operatiunilor de compensare precum si constituirea rezervei minime obligatorii;

Contul 112 - Imprumuturi de refinantare de la Banca Nationala a Romaniei, reflecta mai degraba o recreditare decat o refinantare, pentru ca, creditarea este un atribut al economiei de piata fata de finantare , care este un atribut al statului. Imprumuturile de refinantare sunt de patru tipuri: structurale , de licitatie, speciale si lombard (overdraft).

Imprumuturile structurale reprezinta o forma de refinantare prin care banca are autorizatia de a prelua succesiv sume dintr-un cont deschis la BNR, pana la un anumit nivel si in cadrul unui interval de timp prestabilite.

Imprumuturile de licitatie reprezinta principala forma de refinantare acordata bancilor pe o perioada scurta, determinata.

Imprumuturile speciale sunt o forma exceptionala de refinantare pentru bancile aflate in criza de lichiditate, pe o perioada determinata.

Toate categoriile de imprumuturi descrise mai sus sunt garantate de stat sau alte titluri acceptate de BNR. Imprumuturile structurale pot fi garantate si cu efecte de comert.

Imprumuturile lombard (overdraft) reprezinta o forma de refinantare cu totul speciala, si se acorda peste noapte bancilor pentru asigurarea platilor zilnice ale acestora. Acest imprumut este reprezentat de soldul creditor al contului curent al bancii deschis la Banca Nationala, care se transforma automat in contul de imprumut lombard (overdraft).

Grupa 12 - Conturi de corespondent, cuprinde la randul ei:

Contul 121 - Conturi de corespontent la banci (nostro), care exprima existenta si miscarea disponibiltatilor banesti aflate in conturile de corespondent deschise la alte banci (nostro);

Contul 122 - Conturi de corespondent ale bancilor (loro), care exprima existenta si miscarea disponibilitatilor banesti aflate in conturile deschise de alte banci (loro).

Grupa 13 - Depozite interbancare, cuprinde:

Contul 131 - Depozite la banci, care reflecta operatiunile care nu se reagsesc in grupa anterioara. Ele se refera in principal la depozitele la vedere (pentru care durata initiala este cel mult egala cu o zi lucratoare), la termen (pe un termen fix, pentru care durata initiala este mai mare deact o zi lucratoare) si colaterale la banci. Depozitele colaterale sunt constituite la alte banci sub forma de garantie sau pentru efectuarea unor plati ulterioare determinate;

Contul 132 - Depozite ale bancilor, care reflecta depozitele constituite de alte banci la banca respectiva. Ele sunt structurate in aceeasi forma, precum in grupa anterioara: depozite la vedere ale bancilor, depozite la termen ale bancilor, depozite colaterale ale bancilor avand aceeasi semnificatie.

Elementul care le diferentiaza il constituie faptul ca, in timp ce contul 131 reflecta utilizari ale elementelor bilantiere, contul 132 reflecta tarageri de resurse de la late banci.

Grupa 14 - Credite si imprumuturi interbancare, cuprinde:

Contul 141 - Credite acordate bancilor, care reflecta operatiunile de plasament realizate pe piata interbancara. Acestea se realizeaza datorita excedentelor de resurse rezultate in urma operatiunilor de baza lae bancii (cele legate de clientii bancii). Ele sunt structurate in functie de termenele acordate in: credite de pe zi pe alta, credite la termen, credite financiare;


Contul 142 - Imprumuturi primite de la banci, care reflecta operatiunea in sens contrar primeia, cea de atragere de resurse de pe piata interbancara in cazul in care necesarul de finantat este mai mare si se inregistreaza un deficit din operatiunile de baza, care pot fi echilibrate prin intermediul imprumuturilor interbancare. Sunt structurate tot in functie de termenele acordate.

Creditele si imprumuturile interbancare de pe o zi pe alta si cele la termen sunt acordate fara garantie (in alb).

Creditele financiare (credite cumparator) sunt acordate bancilor nerezidente, dar ai caror beneficiari finali sunt agentii economici nefinanciari, nerezidenti.

Imprumuturile financiare sunt primite de la bancile nerezidente, avand ca beneficiari finali agenti economici nefinanciari, rezidenti.

Grupa 15 - Valori primite sau date in pensiune, prin intermediul conturilor:

Contul 151 - Valori primite in pensiune, care reflecta creditele acordate, conform unei conventii incheiate expres cu bancile, pe baza de:

efecte de comert primite in pensiune, indiferent daca acestea fac sau nu obiectul unei livrari;

titluri primite in pensiune, in cazul in care acestea nu fac obiectul unei livrari.

Conturile sintetice de gradul II reflecta termenele la care sunt acordate aceste credite (de pe o zi pe alta sau la termen).

Contul 152 - Valori date in pensiune, care reflecta imprumuturile primite pe baza efectelor de comert sau titlurilor date in pensiune. Ca si in cazul contului 151, pensiunea se poate realiza si fara livrarea efectiva a titlurilor.

Grupa 18 - Credite restante si indoielnice, cuprinde:

Contul 181 - Credite restante, care reflecta creantele din depozitele constituite si creditele nerambursate la scadenta, inclusiv cele acordate pe baza valorilor primite in pensiune;

Contul 182 - Creante indoielnice, care reflecta creantele aflate deja in depozite constituite si creditele nerambursate la scadenta, trecute in litigiu. Creantele nerecuperate sunt inregistrate, deci, initial in contul 181 si trecute ulterior, in cazul in care nu sunt solutionate, in contul 182.

Grupa 19 - Provizioane pentru creantedin operatiuni interbancare, cuprinde:

Contul 191 - Provizioane pentru creantedin operatiuni interbancare, care reflecta provizioane specificepentru acoperirea riscului de credit din operatiunile interbancare. Conturile sintetice de gradul II se refera in mod specifc, atat la acoperirea riscului de credit, cat si a celui de dobanda. Toate conturile aferente grupeiau functionalitati de conturi de pasiv.

Operatiunile referitoare la prima clasa de conturi au in vedere faptul ca:

- opeatiunile clasei 1 sunt in mare masura dependente de celelalte operatiuni ale bancilor (in special operatiunile cu clientela). Se cauta prin intermediul acestei gupe de operatiuni, plasarea excedentului de resurse pe piata interbancara si obtinerea de resurse tot de peaceasta piata, in cazul unei situatii deficitare.

- se pot obtine excedente sau deficitela orice nivel al operatiunilor bilantiere. De aici rezulta un specific al bancii determinat de nevoia de echilibrare si anume intocmirea balantelor de verificare, zilnic, cu caracter de bilant, in urma carora se determina necesitatea operarii prin intermediul clasei 1 de conturi, pe piata interbancara.

Clasa 2 - Operatiuni cu clientela

Clasa 2 este partea principala a bilantului specific bancar, deoarece bancile sunt intermediari ce mobilizeaza resurse si acorda credite. In acest cadru functionalse reflecta operatiunile de mobilizare. Ele sunt realizate in relatiile cu clientela, pe de o parte prin atragerea resurselor, si pe de alta parte, prin utilizarea lor.

Clasa 2 cuprinde conturile cu ajutorul carorasunt inregistrate operatiunile efectuate de clienti, in legatura cu creditele acordate, imprumuturile primite, conturile curente si depozitele constituite. Clientii, in cadrul acestei grupe, sunt priviti ca fiind altii decat bancile.

Pentru fiecare grupa de conturi care implica costuri din dobanzisau venituri ni dobanzivor rezulta conturi de creante atasatecu functionalitatile de activ si datori atasate cu functionalitatile de pasiv. Toate dobanzile percepute de bancide la beneficiarii de credite, precum si dobanzile datorate de bancipentru furnizorii de imprumuturi, sunt inregistrate in aceste conturi, in paralel cu operatiunile specifice.

Grupa 20 - Credite acorate clientelei reflecta prin intermediul conturilor sintetice de gradul I, II si III:

- operatiuni de scontare si asimilate, in specialcele referitoare la efectele de comert, sub forma cambiilor si biletelor la ordin, privind creantele comerciale aferente livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor (contul 2011);

- creante comerciale achizitionate in cadrul contactelor de factoring (contul 2012);

- credite destinate asigurarii nevoilor de trezorerie ale agentilor economici si persoanelor fizice (contul 202);

- credite acordate clientilor pentru acoperirea nevoilor deteminate de operatiunile de export de bunuri sau de servicii (contul 203);

- credite pentru echipament acordate, de regula pe termen mediu sau lung, pentru finantarea investitiior productive efectuate de clienti (contul 204);

- credite destinate achizitiilor, amenajarii sau reparatiilor de bunuri imobiliare cu destinatii de locuinta. Ele sunt in general credite pe termen mediu sau lung si sunt reflectate in contul 205.

- toate conturile din aceasta grupa au functionalitate de conturi de pasiv.

Grupa 23 - Credite si imprumuturi privind clientela financiara, reflecta creditele si imprumurturile contractate cu societatiile si institutiile financiare, altele decat bancile.

Grupa 24 - valori primite sau date in pensiune, se refera la creditele acordate sau primite, conform unei conventii incheiate exprescu clientela, pe baza de titluri care nu fac obiectul unei livrari. Acestea pot fi valori mobiliare (de exemplu, obligatiunile), titluri de creanta negociabila (de exemplu: bonurile de tezaur, certificatele de depozit).

Grupa 25 - Conturile clientelei, reflecta:

- conturile deschise clientilor, destinate operatiunilor curente de incasari si plati.. Datorita acestora, banca intra in operatiuni de compensare cu alte banci, in urma carora pot rezultadeficite sau excedente financiare, care vor constitui baza atragerii de resurse sau plasarii lor, pe piata interbancara. De aici se observa rolul pe care il au operatiunile din clasa 2 in initierea operatiunilor din clasa 1;

- conturile de factoring in care sunt operate sumele datorate clientelei, in contrapartidacu creantele achizitionate de banca, cand ele fac obiectul unui transfer real de proprietate

- conturile de depozit constituite pe termene diverse;

- depozitele constituite de clietela pe baza certificatelor de depozit, carnetelor si libretelor de economii.

Grupa 26 - valori de recuperat si alte sume datorate, reflecta valorile, platibile catre banca, al caror termen de returnare catre prezentatori s-a scurs si care nu au fost inca imputate in debitul conturilor altor clienti ai bancii.

Grupa 28 - Creante restante si indoielnice, este similara grupei 18 din clasa 1, cu referirea ca se concretizeaza in cazul clientelei, alta decat bancile.

Grupa 29 - provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela, se refera la provizioane specifice constituite pentru acoperirea riscului de credit din operatiuni cu clientela, precum si acoperirea riscului de dobanda, fiind incadrata in pasivul patrimonial.

Grupe similare de conturi se regasesc si in alte clase, corespunzator riscurilor specifice apreciate. Astfel, in ceea ce priveste operatiunile cu valuta se au in vedere riscurile de curs de schimb.

Provizioanele fiind rezerve specificeunor operatiuni din categorii diferite, au modalitati diferite de constituire. Putem specifica in acest context doua modalitati de baza:

- prelevari anticipate. In acest caz, se poate ajunge la sfarsitul exercitiului in situatia de a fi constituit provizioane prea mari, care au ramas neutilizate. Acestea vor fi soldate prin intermediul conturilorde venituri, deci vor fi virate sub forma de venituri;

- provizioanele se constituie pe masura producerii riscului si aparitiei pierderilor, caz in care acestea vor fi cheltuieli constituite in contrapartida, ceprivesc operatiuni (de exemplu: cheltuieli in contrapartida cu operatiunile cu clientela).

Trebuie remarcat ca operatiunile acestei clase reprezinta operatiunile de baza ale bancii, pentru ca ea nu este decat un intermediar in constituire resurselor si utilizarea lor. Aceasta circulatie a capitalurilor mijlocita de banca, se inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala a fluxurilor respective, fiind un aspect important datorita specificului bancii. In acest context, se are in vedere si specificatia didtinca a cheltuielilor si veniturilor aferente. Fiecare grupa contine conturi de creante sau de datorii atasate, care au un rol important in inregistrarea veniturilor sau cheltuielilor din dobanzi.

Clasa 3 - Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse

Titlurile mentionate in bilant imbraca o diversitate de formede denumire in functie de destinatia operationala pe care banca o da acestora. Plasarea lor pe categoriile respective este o atributie a managementului bancar.

Titlurile primite sau date in pensiune livrata (reflectate in contul 301) reflecta creditele acordate sau umprumuturi primite, indiferent de calitatea contrapartidei, garantate prin transferul temporar de proprietate asupra titlurilor, in urmatoarele conditii:

- titlurile create material, in momentul punerii in pensiunesunt livrate efectiv si fizic cesionarului;

- titlurile dematerializate si cele create material, pastrate la o societate depozitara, dar circuland prin virament din cont in cont, fac obiectul unei inregistrari in contul deschis pe numele cesionarului la societatea depozitara sau la un intermediar abilitat.

Titlurile de tranzactie, reflectate prin intermediul contului sintetic de gradul I, 302, sunt titluri prin care bancaurmareste obtinerea unor castiguri pe termen scurt (banca este prin insasi substanta sa institutie ce urmareste obtinerea de profit). Ele sunt achizitionate inca de la inceput cu scopul clar de revanzare, sau sunt vandute cu scopul de a fi rascumparate, profitul bancii rezultand din diferentele de curs dintre cele doua momente.normele bancare in vigoare limiteaza detinerea acestor titluri, reglementand-o la maxim sase luni de la data efectuarii tranzactiei.

Titlurile de plasament, evidentiate prin contul 303, reprezinta titluri care sunt achizitionate in scopul detinerii lor pe o perioada mai mare de sase luni. In acest caz, castigul urmarit vizeaza dividendele sau dobanzile aferente lor.

Titlurile de investitii, reflectate in contul 304, sunt titluri care din motive de notorietate sau de putere sunt detinute de societatile bancare de omaniera durabila, inprincipiu pana la scadenta. In acest context, ca regula generalaobligatiunile sunt detinute pana la rtambursare, iar actiunile pana la finele societatii (acesta poate fi reprezentat pe de o parte delichidare, prin faliment, dar si de dizolvarea societatii ca urmare a indeplinirii obiectivelor propuse). Se pot evidentia cazuri in care prin fuziuni, institutiile bancare detinatoare ale actiunilor pot deveni actionari ai unei alte societati rezultate in urma unei fuziuni.

Aceste detineri de titluri sunt importante, deoarece prin intermediul lorpot fi influentate deciziile ce privesc societatea in Aunarea Generala a Actionarilor. Prezenta bancii, chiar in proportie de 2-3% implica o anumita autoritate prin intermediul trimisului acesteia, influenta fiind cu atat mai mare cu cat prestigiul bancii este mai mare.

Un alt aspect legat de notorietatea bancii il constituie, uneori si necesitatea de cumparare a unor obligatiuni emise de autoritatile statului (centrale sau locale). Ele reprezinta o contributie adusa de banca in vederea realizarii unor obiective cu caracter public care au ca scop si pastrarea sau imbunatatirea imaginii ei. Banca devine si in acest caz detinatoarea unor titluri.

In ceea ce priveste conturile evidentiate in pasivul bilantier, ele sunt o expresie a datoriilor constituite prin intermediul titlurilor, banca aparand acum in ipostaza de emitent.

Titlurile de pe piata interbancara, evidentiate prin intermediul contului 321, reflecta titlurile semnate de banca in calitate de deditor, in favoarea unei alte banci. Aceste banci vor avea calitatea de creditori, ele realizand de fapt u imprumut in favoarea bancii in cauza.

Pot fi incluse in aceasta categorie, imprumuturile pe baza de certificate interbancare, bilete la ordin negociabile, bilete ipotecare, emise si negociabile pe piata interbancara. Titlurile pe piata interbancara pot imbraca doua forme:

- titluri unice, care sunt semnate si formulate special pentru o operatiune data;

- titluri cu utilizare multivoca, pentru mai multe operatiuni si mobillizari de fonduri.

Titlurile de creanta negociabile sunt reflectate in contul 322, avand rol in procurarea de resurse. Sunt titluri tiparite,folosite pe scara larga, cele mai multe dintre ele imbracand forma bonurilor de casa pe termen scurt. Pot fi folosite si in relatiile cu clientii, sub forma certificatelor de depozit. Dupa cum insasi denumirea sugereaza, aceste titluri nu impun doar o relatie bilaterala intre banci. Ele sunt negociabile, in sensul in care detinatorul le poate vinde pe piata la valoarea lor de piata. Piata specifica acestor titluri are un cadru mai larg, acestea putand fi achizitionate si de societati nebancare in scopul rfructificarii lor pe termen scurt, fiind purtatoare de dobanzi.

Obligatiunile sunt evidentiate in contul 325, ele constituuind obiectul vanzarilor pe piata publica. Acestea reprezinta o modalitate a bancilor de procurare a resurselor cu caracter de capital.

Grupa 39 - Provizioane privind operatiuni cu titluri si operatiuni diverse, apare ca o necesitate deacoperire a riscurilor decurgand din operatiuni cu titluri. Bancile, detinatoare ale acestor portofolii de titluri, trebuie sa aiba in vedere posibilitatile deprecierii in timp ale acestora si sa constituie proviziioane dimensionate corespunzator pentru acoperirea lor.

Clasa 4 - Valori imobilizate

Creditele subordonate, evidentiate prin contul 401, reprezinta creditele ce se acorda cu conditia de a avea un rol secundar in procesul de recuperare al creantelor.

In cazul creditelor de prim rang, creditorii au dreptul de a recupera cu prioritate fondurile avansate, in conditiile in care debitorul a fost declarat in stare de faliment. Spre deosebire de acestea, primele presupun o acceptare din start, de catre creditor, a subordonarii n cazul recuperarii creditului. Ele sunt prin aceasta neprivilegiate si se acorda avand la baza alte interese. Spre exemplu, in cazul unei firme, acceptarea da care banca a unor astfel de conditii, inseamna pentru firma o sursa speciala de finantare, cu asumarea concomitenta a unor raspunderi de catre banca; pentru creditor ea reprezinta o sursa speciala de participare.

Partile in societatile comerciale legate, reliefate in contul 411, inregistreaza actiunile si alte titluri cu venituri variabile, detinute in societatile comerciale, controlate dae omaniera exclusivista. Bancile pot lega cu societatile comerciale care fac operatiuni financiare specifice cum ar fi:

societati de leasing;

societati de factoring.

Titlurile de participare, evidentiate prin intermediul contului 412, sunt achizitionate in scopul asocierii, in scopul afirmarii ca si coproprietari, indiferent de specificul firmei. Detinerea durabila a acestor titluri este considerata utila activitatii bancii. Aceste titluri au un venit variabil si trebuie sa indeplineasca una din conditiile:

- sa reprezinte 10% sau mai mult din capitalul unei societati comerciale fara ca aceasta sa fie controlata intr-o maniera exclusivista;

- sa reprezinte mai putin de 10% din capitalul unei societaticomerciale, daca una dintre conditiile urmatoare este realizata:

administratorii sau conducerea comuna cu societatea emitenta;

detinerea de catre societatea emitenta a unei parti din actiunile emise de catre banca;

apartenenta la un grup controlat de persoane fizice sau juridice care exercita controlul asupra grupului si practica o decizie unica.

Grupa 49 - Provizioanelepentru valori imobilizate sunt constituite sii dimensionatein vederea acoperirii riscului privind deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comerciale legate, a titlurilor de participare si a bunurilor date in locatie simpla.

Clasa 5 - Capitalurile proprii, asimilate si provizioane

Conturile din aceasta clasa reprezinta surse asimilate capitalului. Pe langa elementele clasice, precum capitalul social, se au in vedere si rezervele constituite de banca sub diverse denumiri, potrivit legii.

Grupa 50 - Capital, reflectata prin intermediul contului 501, capitalul social subscris de actionarii sau asociatii bancii cu ocazia constituirii bancii, sau a mamajorarii capitalului social.

Rezervele se constituie intr-o diversitate de forme, scopul lor fiind de a realiza o acoperire dubla, pe langa cea realizata de provizioane, in privinta pierderilor din producerea riscurilor. Ca un exemplu, putem avea in vedere rezervele generale pentru riscul creditului, in vederea acoperirii caruia se constituie si provizioane.

Rezervele legale sunt constituite obligatoriu de catre banca, din profitul brut, in cotele si limitele prevazute de lege, precum si din profitul net, potrivit hotararii Adunarii Generale a Actionarilor sau Asociatilor.

Rezervele statutare sunt tot obligatorii, constituindu-se din profitul net la incheierea bilantului, conform prevederilor din ststutul bancii.

In clasa 5 este prezenta si grupa 52 cea a amortizarilor, care reprezinta sumele destinate fondului de dezvoltare constituite din: amortizari, repartizari din profitul net, sume incasate din vanzarea mijloacelor fixe si ele rezultate din valorifocarea materialelor.

Grupa 53 - Datoriile subordonate, reflecta imprumuturile primite pe baza emisiunilor de titluri sau imprumuturi subordonate, la termen sau pe durata nedeterminata, a caror rambursare, in caz de lichidare a bancii, este posibila doar dupa plata celorlalti creantieri. Banca poate ajunge in situatia sa primeasca credite subordonate si sa aiba, la randul ei, datorii subordonate.

Grupa 54 - Subventii si fonduri publice alocate reflecta fondurile primite de banca de la organismele publice. Subventiile pentru investitii ( contul 541) reprezinta sumele alocate de la bugetul statului sau alte resurse nerambursabile de care beneficiaza banca in vederea finantarii cheltuielilor de natura investitiilor sau achizitionarii unor bunuri de natura imobilizarilor. In aceasta categorie de subventii se cuprinde si valoarea imobilizarilor primite cu titlu gratuit.

Grupa 55 - Provizioane pentru riscuri si cheltuieli reflecte provizioanele constituite in functie de natura si scopul sau abiectul pentru care au fost constituite:

pentru acoperirea riscurilor de executare a angajamentelor prin semnatura (contul 551);

pentru facilitati acordate personalului (contul 552);

pentru riscul de tara (contul 553);

pentru litigii, amenzi, penalitati, despagubiri sau cheltuieli cu reparatii capitale esalonate pe mai multe perioade (contul 559).

Grupa 56 - Provizioanele reglementate trebuie constituite sub efectul reglementarilor bancare, pe seama cheltuielilor. Aceasta dubla asigurare a acoperirii pierderilor ca urmare a producerii riscurilor, este un element important in protejarea clientelei bancii (banca este un intremediar ce atrage resurse si le utilizeaza, deci foloseste sumele atrase de la clientii sai), in special impotriva falimentului bancar.

Clasa 6 - Cheltuieli si clasa 7 - Venituri

Cheltuielile si veniturile sunt cuprinse in planu de conturi - grupate dupa natura lor, dupa cum am prezentat mai inainte. Ele nu apar in bilant in aceasta forma, ci numai dupa ce vor fi regularizate prin contul de profit si pierderi.

Clasa 9 - Operatiuni in afara bilantului

Operatiunile in afara bilantului cuprind angajamentele si datele primite, reprezentand drepturi si obligatii ale caror efecte asupra marimii si structuri patrimoniului bancii sunt conditionate de realizarea unor operatiuni ulterioare, precum si unele bunuri si operatiuni care nu pot fi integrate in activul si pasivul bilantier al bilantului bancii.

Operatiunile in afara bilantului sunt grupate in functie de natura lor, astfel:

Grupa 90 - Angajamente de finantare - reprezinta promisiunea bancii de apune la dispozitie fonduri (deschideri confirmate de credite sau acorduri de refinatare) in favoarea unui benefeciar, banca sau client. Aceasta se inregistreaza la nivelul prevazut in contract si se diminueaza pe masura punerii la dispozitie a fondurilor.

Grupa 91 - Angajamente de garantie - sunt operatiunilor prin care o banca (garantul) se angajeaza in favoarea unui tert (beneficiarul) sa asigure la ordinul si in contul ordonatorului, plata unei obligatii subscrise de acesta, in situatia in care ordonatorul nu o poate efectua el insusi.

Angajamentele de garantie sunt contabilizate in functie de calitatea ordonatorului, banca (prin conturile 911 - Cautiuni, avaluri si alte garantii date altor banci si 912 - Cautiuni, avaluri si alte garantii primite de la banci) sau clienti (prin conturile 913 - Garantii date pentru clientela si 914 - Garantii primite de la clientela).

In cazul in care banca recurge la un corespondent pentru a garanta executarea unei obligatii asumate de unul dintre clientii proprii, va inregistra riscul asumat in contul 913.

Banca corespondenta va inregistra riscul asumat pentru banca garantata in contul 9119 - Alte garantii date altor banci.

Grupa 92 - Angajamente privind titlurile - cuprinde operatiunile efectuate de catre banca aferente titlurilor cumparate sau vandute cu posibilitate de rascumparare si a altor titluri de primit sau de livrat;

Grupa 93 - Operatiuni in devize - evidentiaza operatiunile de schimb la vedere (prin contul 931 - Operatiuni de schimb la vedere) si la termen (prin contul 933 - Operatiuni de schimb la termen), precum si operatiunile privind devizele date sau luate cu imprumut (prin contul 932).

Grupa 95 - Angajamente diverse - inregistreaza alte angajamente date sau primite, care nu se regasesc in categoriile angajamentelor prezentate anterior, cum ar fi: redeventele, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate (prin contul 951), titluri primite sau date in garantie (prin conturile 952 - Titluri primite in garantie si 953 - Titluri date in garantie) si alte angajamente diverse;

Grupa 98 - Angajamente indoielnice - cuprinde angajamentele de orice natura, a caror realizare devine probabila.

Angajamentele de finantare devin indoielnice atunci cand creditul respectiv se inregistreaza la creante indoielnice.

Angajamentele de garantie sunt considerate indoielnice atunci cand exista posibilitatea nerambursarii contrapartidei.

Pentru angajamente indoielnice se constituie, de regula, provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

Grupa 99 - Conturi de evidenta - asigura tinerea evidentei tehnico-operative privind: mijloace fixe luate cu chirie (prin contul 991), valori primite in pastrare sau custodie (prin contul 992), creante scoase din activ, urmarite in continuare (prin contul 993), debitori din penalitati pretinse (prin contul 994) si alte operatiuni.

In aceasta categorie de conturi se include si contul 999 - Contrapartida, care se utilizeaza pentru debitarea sau creditarea unor conturi in afara bilantului.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.