Contabilitatea exporturilor de marfuri.

Clasificari privind exporturile de marfuri.

Contabilitatea exportului de marfuri pe cont propriu;

Contabilitatea exportului de marfuri in comision.

1. Clasificari privind exportul de marfuri.

Operatiile contabile privind exportul de marfuri imbraca forme variate in functie de criteriile dupa care se diferentiaza si anume :

dupa modalitatea de realizare de catre SCE a exportului de marfuri

export pe cont propriu ;

export in comision ;

dupa termenul de decont a marfurilor exportate

export cu incasare la vedere;

export pe creit comercial (la termen) ; 

dupa modalitatea de decont cu clientii externi

export prin acreditiv ;

export cu decontare prin incasso documentar;

export cu decontare prin efecte de comert.

dupa conditiile de livrare a marfurilor : export FOB ; CIF ; CAF (CFR) ;

dupa natura marfurilor exportate : export de marfuri generale si complexe ;

dupa provenienta marfurilor exportate : export de marfuri indigene si straine (reexport).

Fiecare forma diferentiaza diferite aspecte privind structura, modul de calcul al cheltuielilor si veniturilor, a creantelor si a angajamentelor etc.

2. Contabilitatea exportului de marfuri pe cont propriu.

Regim economic financiar.

Exportul pe cont propriu presupune cumpararea de marfuri de la producatori si vanzarea lor clientilor pe contul si pe riscul SCE.

Problemele care formeaza obiect al regimului economico-financiar le constituie:

a)     relatiile economice ale SCE;

b)     fluxul marfurilor exportate;

c)     relatiile financiare ale SCE;

Relatiile economice ale SCE au ca baza juridica contractele incheiate :

contracte interne – incheiate cu unitati producatoare si cu unitati prestatoare de servicii externe. Elementul esential al acestui contract il constituie pretul marfii cumparate care se negociaza de catre cele doua parti, nivelul lui fiins dependent si de conditia de livrare a marfii ;

contracte externe – incheiate cu clienti externi. Pretul este negociat de catre cele doua parti si depinde si de conditia de livrare a marfii.

Conditiile de livrare poarta denumiri diferite in functie de modalitatea de realizare a transporturilor (pe uscat, aer si apa). Pentru individualizarea conditiilor de livrare la transport (pe uscat si aer) este notiunea de franco + denumirea mijlocului de transport + a locului unde are loc delimitarea responsabilitatilor cu privire la suportarea cheltuielilor de livrare.

Exemplu

la transporturile feroviare se utilizeaza termenul de : franco – vagon – frontiera tarii vanzatoare ;

la transporturile auto se utilizeaza termenul de : franco – camion – vama de frontiera a tarii exportatoare. 

In functie de conditia de livrare convenita, se diferentiaza nivelul si structura pretului extern astfel :

in conditia FOB – portul romanesc de incarcare, pretul extern cuprinde doar pretul marfii ;

in conditia de livrare CAF – pretul extern cuprinde pe langa pretul marfii si transportul extern ;

in conditia de livrare CIF – pretul extern cuprinde pretul marfii, transportul extern si asigurarea pe parcursul extern.

La toate aceste preturi se mai adauga diverse comisioane privind exportul (comisioane de intermediere, de control a marfii etc.) dobanda externa.

In concluzie :

in conditia de livrare FOB se delimiteaza 2 notiuni :

FOB net – in care pretul extern cuprinde doar pretul marfii

FOB brut – pretul extern cuprinde 3 componente: pretul marfii (FOB net) + servicii externe (comisioane) + dobanda externa.

in conditia de livrare CIF pretul extern cuprinde 3 componente : pretul marfii (FOB net) + servicii externe (comisioane, transport, asigurare) + dobanda externa.

Pretul extern = Pretul marfii + Serviciile externe + Dobanda externa

Pretul marfii = FOB net …………. cont 707 (venituri din vanzarea marfurilor) ;

Servicii externe ………………….. cont 708 (venituri din activitati diverse) ;

Pretul marfii + Servicii externe = Cifra de Afaceri

Dobanda externa ……………….. cont 766 (venituri financiare sau din dobanzi).

Fluxul marfurilor exportate. Marfurile de la producator la exportator pot urma diferite trasee :

Producator ----- ----- --------- SCE ----- ----- ---------------- ------------- Importator

Producator ----------SCE ----------- Prestator de servicii ------------- Importator

Producator -------- ----- ------ -------- ----- ------ Importator

In cazul in care marfurile sunt depozitate la SCE ele sunt contabilizate in contul 371 “Marfuri”. Daca marfurile cumparate raman in custodia producatorului sau sunt trimise la terti ele sunt contabilizate in contul 357 “Marfuri aflate la terti”.

Relatiile financiare ale SCE. privesc decontarile fiscale cu partenerii, astfel :

decontarile cu producatorii – se achita unitatilor producatoare contravaloarea marfurilor in moneda nationala (lei); plata facandu-se la nivelul pretului negociat din fonduri proprii sau credite bancare;

decontari cu clientii externi – incasarea se face in valuta care se transforma in lei la cursul zilei din data de incasare. Diferenta de curs valutar se calculeaza astfel :

D_{iferenta de curs valutar} = S_{uma valutei incasate} x (C_{ursul valutar la data incasarii} – C_{ursul la data facturarii})

Exista doua situatii :

a)     daca la data incasarii cursul este mai mare decat la data facturarii diferenta este favorabila si se contabilizeaza in cont 765 Venituri din diferente de curs valutar ;

b)     daca la data incasarii cursul este mai mic decat la data facturarii diferenta este nefavorabila si se contabilizeaza ca o cheltuiala in contul 665 Cheltuieli din difrente de curs valutar.

Structura cheltuielilor si a veniturilor.

Orice operatie de export ocazioneaza cheltuieli si genereaza venituri, ce pot fi clasificate astfel :

a)     cheltuieli :

de exploatare : costul marfurilor vandute ; costul serviciilor externe (transport, asigurari) ; cheltuieli generale (salarii, energie, apa etc.) ;

financiare : diferente nefavorabile de curs valutar ; dobanzi aferente imprumuturilor primite ;

extraordinare : pierderi rezultate in urma unor cauze fortuite (calamitati naturale).

b)     venituri :

de exploatare : pretul extern (mai putin dobanda) ;

financiare : diferente favorabile de curs valutar ; venituri din dobanzi incasate;

exceptionale : incasari facute de la Buget pentru acoperirea cheltuielilor extraordinare.

Tinand cont de : principiul contabil si anume conectarea cheltuielilor la venituri, de structura pretului extern si de continutul indicatorului Cifra de afaceri, in contabilitateaveniturilor si a cheltuielilor privind exportul pot fi intalnite 2 variante de evidenta :

Varianta 1.

Veniturile la nivelul valorii FOB net sunt contabilizate in contul 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” iar costul marfurilor vandute in contul 607 “Cheltuieli privind marfurile“.

Veniturile reprezentand serviciile externe incluse in prêt sunt contabilizate in contul 708 “Venituri din activitati diverse“ iar cheltuielile aferente in contul 624“ Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane“ ; 613 “Cheltuieli cu prime de asigurare“ etc.

Aceasta varianta prezinta avantajul ca se pot calcula indicatori :

Marja comerciala (MC) = Veniturile FOB net - Costul marfurilor vandute;

Cifra de afaceri (CA)= suma veniturilor din exploatare.

Dezavantaj: nu permite compararea cifrelor de afaceri intre societati similare.

Varianta 2.

Veniturile la nivelul valorii FOB net sunt contabilizate in contul 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” iar costul marfurilor vandute in contul 607 “Cheltuieli privind marfurile“.

Veniturile si cheltuielile din serviciile externe incluse in prêt sunt urmarite numai cu ajutorul conturilor de terti : venituri de incasat in contul de creante comerciale 411 « Clienti » cheltuielile de platit sub forma de obligatii comerciale in contul 401 « Furnizori ».

In aceasta varianta se poate calcula corect indicatori Marja comerciala si Cifra de afaceri si permite compararea cifrelor de afaceri intre societati similare.

Contabilitatea exporturilor de marfuri pe cont prpopriu cu incasare la vedere.

Operatiile se grupeaza dupa natura lor in 2 categorii : aprovizionare cu marfuri de la producatori interni si aprovizionare de la extern .

Pentru contabilizarea operatiilor de aprovizionare sunt utilizate urmatoarele documente: pentru aprovizionarea de pe piata interna factura fiscala iar pentru extern factura externa pentru uz extern, factura prestatoare de servicii etc.

Exemplu : o SCE cumpara marfa de la un producator in valoare de 20 000 lei (TVA 20%). Dupa cumparare vinde marfa unui client extern (Conditia CFR) la valoare de 11 000€ din care transport extern 1 000 €. Marfa revanduta se incaseaza in acelasi an ; cheltuieli generate efectuate de catre societate sunt : salarii 500 lei ; posta si telecomunicatii 40 lei (TVA inclus in tarif). Curs valutar utilizat :

la data facturarii externe 3.330 lei/€ ;

la data platii efectuarii transportului 3.35 lei/€ ;

la data incasarii de la client extern 3.4 lei/€ ;

la 31.12 3.50lei/€.

Rezolvare : In ordinea fluxului in care au avut loc operatiile :

1. cumpararea marfurilor de la producator potrivit facturii fiscale:

pret cumparare 20 000 lei;

TVA 20% 4 000 lei

TOTAL 24 000 lei

% = 401 24 000

371 20 000

4426 4 000

2. plata catre furnizor: 401 = 5121 24 000

3. evidentierea TVA de recuperat in suma de 4000 lei.

4 000

Dupa depunerea decontarii de TVA la administratia fiscala : 5121 = 4424 4 000

4. Vanzarea marfurilor la export. (Documentul utilizat pentru contabilizare este factura externa de uz extern si este un document de calculatie ; se foloseste deoarece in factura externa intocmita in limba de circulatie mondiala convenita sunt inscrise date valorice subscrise in valuta si apare necesitatea convertirii in lei pe componente uz extern). Exemplu de factura de uz extern :

Nr. crt. Elemente de calcul Val. in valuta(€) Val. de evidenta in lei (3.3lei/€)

Val. Ext. CAF/CFR  11 000 36 300

Transport ext. 1 000 3 300

Val. Ext. FOB (net) 10 000 33 000

411 = % 36 300

707 33 300

708 3 300

5. Scaderea din gestiune a marfii vandute. (Evidentierea marfii vandute )

607 = 371 20 000

6. Incasarea marfii vandute de la client extern la curs de 3.5 lei/

5124 = %

411 36 300

765 2 200

7. 624 = 401 3 300

8. plata prestatiilor de servicii :

% = 5124 3 350

401 3 300

665 50

9. cheltuieli cu salariile datorate personalului in suma de 500 lei : 641 = 421 500

10. cheltuieli cu posta si telecomunicatii (TVA inclus)

% = 401 40

626 34

4426 6

11. la finele anului, actualizare valoare in lei a valutei in sold.

12. in vederea calcularii rezultatului financiar se repartizeaza cheltuielile in debitul contului de rezultate 121.

121 = % 24 034

607 20 000

624 3 300

665 50+150

641 500

626 34

se repartizeaza venitul in debitul contului de rezultate

% = 121 38 500

707 33 000

765 2 200

708 3 300

la finele lui decembrie se deconteaza cu bugetul statului TVA deductibila aferenta serviciilor de posta

4424 = 4426 6

5121 = 4424 6

5121 .

4000 24000

540 (plata salariilor + servicii de posta)

Total 4000 24 540

Sold = 20540 +6 = 20546

Contabilitatea exporturilor de marfuri pe cont prpopriu pe credit comercial.

Exporturile de marfuri pe credit comercial este o forma a exporturilor in care importatorul efectueaza plata marfurilor importate la un anumit termen dupa intrarea in posesia lor sau in mod esalonat. Principala cauza care conduce la aceasta forma de comert de export o constituie insuficienta fondurilor importatorilor mai ales in cazul importurilor de valori mari.

Pe perioada de la livrarea marfurilor si pana la incasarea lor exportatorii isi imobilizeaza fonduri la nivelul costului marfurilor vandute iar importatorul beneficiaza in aceasta perioada de fonduri atrase.

Pentru asi desfasura in bune conditii activitatea, exportatorii apeleaza la credite bancare care sunt purtatoare de dobanzi. Dobanzile sunt recuperate din dobanzile percepute importatorilor pentru vanzarea pe credit.

Diferenta dintre dobanzile platite si cele efectuate de export se efectueaza in gestiunea exportatorului.

Creditele si dobanzile sunt instrumente financiare care impulsioneaza tranzactiile internationale. Perfectionarea acestor instrumente au dus la anumite criterii de clasificare ale creditelor privind exportul. Criterii de clasificare :

a)       dupa pozitia societatilor comerciale de comert exterior in cadrul relatiilor de creditare pot fi : credite acordate (comerciale) si credite primite (bancare) ;

b)      dupa perioada de timp pentru care se acorda ambele credite : credite pe termen scurt, mediu si lung ;

c)       dupa tehnicile de finantare deosebim : credite finantate prin cont curent (credite de trezorerie) ; credite finantate prin cont separat ; credite finantate prin operatii speciale de mobilizare.

Exportul de marfuri pe termen scurt. Plata marfurilor se face la o singura data stabilita prin contract (si nu esalonat ca in cazul exportului pe termen mediu/lung). Dobanda calculata in cazul acesta are la baza formula de dobanda simpla…………………………………..

Fata de exportul cu incasare la vedere se utilizeaza unele conturi specifice: 666 – cheltuieli privind dobanzile datorate bancilor comerciale; 766 venituri din dobanzi ; in care se contabilizeaza veniturile realizate din dobanzi incasate de la importatori.

Daca finantarea se va face prin credite de trezorerie ele apar evidentiate in 5121 (conturi la banci in lei) in creditul …….

Daca finantarea se va face prin conturi separate, creditele primite sunt in 5121 iar datoria fata de banci in 5191 – credite bancare pe termen scurt.

Atunci cand pana la finele unei perioade de gestiune dobanzile datorate nu au fost platite, ele se contabilizeaza in 5189 (dobanzi de platit).

Operatiile contabile specifice exportului in varianta in care finantarea la exportator se va face prin cont separat :

a)    cumpararea marfurilor de la producator in vederea exportarii lor pe termen scurt.

% = 401 4800

4000

800

b)    plata furnizorilor. SCE contracteaza un imprumut pe termen scurt acordat prin cont separat ;

5121 = 5191 4000

c)    considerand ca pana la finele lunii, dobanda nu s-a platit ; suma dobanzii este de 400 lei, ea se evidentiaza ca dobanda de plata ;

666 = 5186 400

d)    achitare furnizor ;   401 = 5121 4800

e)    se vand marfuri pe termen scurt unui client extern in conditiile FOB brut in suma de 2100€ din care 100€ reprezinta dobanda inclusa in prêt. Curs valutar la vanzare 3 lei iar la incasare 3.10 lei ;

411 = %

707 6000 (2000€ x 3)

766 300 (100€ x 30

f)     se scad din gestiune marfurile la cost de achizitie de 4000 lei ; se incaseaza marfuri de la client extern cu 3.20 lei/€

5124 = % 6720

411 6300 (2100€ x 3)

765 420 (2100€ x 3.20-3)

g)    la data convenita prin contractul incheiat cu banca se ramburseaza credit primit si se returneaza dobanda datorata.

413 = 411 6300

5113 = 413 6300

2.5 Contabilitatea exportului de marfuri pecredit comercial in conditiile mobilizarii creditelor.

Prin mobilizarea creditelor se intelege transformarea creantelor in lichiditati inainte de scadenta. Operatiile de mobilizare a creditelor sunt reprezentate de scontarea cambiilor, forfetarea si factoringul.

Scontarea cambiilor reprezinta vanzarea cambiilor trase cu plata la termen inaintea scadentei. Vanzarea se face catre o banca comerciala care plateste efectul de comert dupa calcularea si retinerea costului scontarii.

Costul scontarii reprezinta suma comisioanelor percepute de banca si a scontului calculat, adica a dobanzii cuvenite bancii pe perioada de la vanzarea efectului si pana la scadenta.

Indiferent cine este beneficiarul efectului de comert si cum il incaseaza trasul (importatorul) are obligatia de plata a efectului doar la scadenta. Banca comerciala care cumpara efectul de comert efectueaza o creditare conditionata a vanzatorului efectului. Conditionat in sensul ca daca la scadenta trasul nu are capacitate de plata atunci banca se indreapta catre vanzatorul efectului de la care –si recupereaza valoarea nominala a efectului.

Conturile utilizate pentru efecte scontate sunt :

5114 – efecte remise spre scontare similar 5113 ;

……. – pentru retineri facute de banca ;

627 – cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate ;

667 – cheltuieli privind sconturile acordate ;

8087 – in afara bilantului. Efecte scontate neajunse la scadenta (Se inregistreaza valoarea nominala a efectelor vandute bancii, cont care ramane debitat pana la scadenta efectului).

Exemplu: Se vinde o marfa in conditiile FOB brut valoare 1200€ din care 200 dobanda. Pentru decontare exportatorul trage o cambie cu plata la termen. Cambia este acceptata de importator. Avand nevoie de disponibilitati exportatorul vinde cambia inaintea scadentei unei banci comerciale. Banca comerciala retine 10€ comision si 90€ scontul, si plateste diferenta de 1100€ vanzatorului efectului de comert. Curs valutar utilizat :

la facturarea la extern 3 lei/€ ;

la incasarea efectului de la banca 3.3 lei/€

Operatii specifice :

1. Vanzarea de marfuri in conditia FOB brut:

411 = % 2600 (1200 x 3)

707 3000 (1000 x 3)

766 600 (200 x 3)

(odata cu factura se ……….. cambia)

. 413 = 411 3600 (valoarea nominala a efectului de comert)

3. Inaintea scadentei exportatorul depune efectul de comert spre incasare la banca (vinde) ;

5114 = 413 3600

4. Banca retine comisionul cuvenit si scontul

% = 5114 300

627 30 (10€ x 3)

667 70 (90€ x 3

5. Dupa retinerile facute banca achita suma neta de 1100€ la cursul de 3.3 lei/€.

5124 = % 3630

5114 3300 (1100 x 3)

765 330 (1100 x 0.3)

Concomitent se evidentiaza valoarea nominala a efectului vandut in contul 8037.

La scadenta pe baza comunicarii facute de banca cu privire la incasarea efectului de la importator se crediteaza contul in afara bilantului 8037.

Forfetarea consta in vanzarea efectelor de comert catre o institutie specializata care de regula este o banca comerciala.

Banca comerciala (forfetarul) achita contravaloarea efectelor de comert dupa retinerea componentelor care constituie costul forfetarii (comisionul si dobanda cuvenita).

Fata de scontare forfetarea are costuri mult mai ridicate datorita faptului ca baca nu are drept de recurs asupra vanzatorului efectului de comert daca la scadenta trasul are dificultati financire.

Ca operatii specifice avem :

1. vanzarea efectului de comert catre forfetar care se inregistreaza : 411 = 413 ;

2. retinerile facute de catre forfetar (comision + dobanda) : 668 = 411

3. suma neta incasata : 5124 = %

411

Factoringul este o forma de mobilizare a creditelor comerciale care nu are la baza efectele de comert. Se bazeaza pe negocierea facturilor vandute (in realitate negocierea facandu-se pentru retinerile care urmeaza sa fie calculate de banca). La aceasta forma de mobilizare bancile specializate cumpara toate creantele exportatorului de pe una sau mai multe piete. Cumpararea se face dupa analiza prealabila a bonitatii financiare a fiecarui client urmand ca acei importatori care prezinta problemede risc sa fie exclusi de la operatia de cumparare a facturilor.

In plan contabil nu sunt particularitati fata de forfetare cu exceptia faptului ca nu se utilizeaza contul (411 banca = 411 client)

Contabilitatea deprecierii marfurilor si creante clienti

Deprecierea marfurilor se constata la sfarsitul fiecarui exercitiu cu ocazia inventarierii. Daca la inventar se constata ca valoarea contabila a stocurilor este mai mare ca valoarea realizabila neta (valoarea de inventar) diferenta se constituie ca o depreciere apoi la fiecare exercitiu urmator se realizeaza o regularizare …………..

Suplimentare atunci cand provizionul necesar este mai mare decat cel precedent, diminuarea

Contul 397 ajustari pentru deprecierea marfurilor ;

6814 cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante

7814 venituir din ajustari pentru deprecierea activelor circulante.

Exemplu : la 31.dec. N valoarea contabila a stocului de marfuri este de 1000 lei, valoarea de inventar (Vi) 800 lei.

Vc – 1 000

Vi - 800

D 200 6814 = 397 200

In bilant marfurile se inscriu la valoarea de inventar 800 lei (371 – 397)

Ipotetic la 31.12. N+1

Vc – 1400

Vi – 1250

Deprecierea necesara 150

Deprecierea existenta 200

Diminuare depreciere existenta cu 50 lei.

397 = 7814 50

Deprecierea creantelor clienti intervine la finele exercitiului cu ocazia inventarierii cand se compara pentru fiecare client incert valoarea nominala (VN) a creantei valoarea contabila cu valoarea probabila de incasat (valoarea de inventar).

Valoarea probabila de incasat se determina pentru fiecare creanta in parte pe baza informatiilor detinute cu privire la situatia financiara a clientului iar gradul de incasare se exprima procentual.

VN = 100% Valoarea probabila de incasat 70% → 30% depreciere.

Operatii contabile

1. trecerea creantelor din categoria creante normale in categoria creante incerte sau in litigii

4118 = 4111 300 (100€ x 3)

Presupunem ca deprecierea e de 30%

6814 = 491 90 lei (200 x 30% = 30 x 3 )

N+1 Varianta 1. Clientul sa se incaseze ……

1. Anularea deprecierii existente pe seama veniturilor 491 = 7814 90lei ;

2. incasarea creantei incerte pentru 100€ :

5124 = %

4118

765

Varianta 2. Clientul devine insolvabil

1. Se anuleaza ajustarea pentru depreciere : 491 = 7814 90

2. Creanta incerta se trece la pierderi 300 lei (100€ x 3) 654 = 4118 300

3. Clientul este urmarit in continuare pentru incasare cu ajutorul contului in afara bilantului 8034 (300)

N+2 este posibil sa se reactiveze creanta (clientul devine solvabil).

1. se crediteaza contul in afara bilantului 8034 9300 lei) ;

2. se reactiveaza creanta pe seama veniturilor 411 = 754 300

se incaseaza creanta : 5124 = % 300

411

765

Contabilitatea exportului de marfuri in comision

Regimul economic financiar.

Exportul in comision are ca esenta comercializarea marfurilor de catre SCE pe pietele externe in numele lor dar pe contul si pe riscul unitatilor producatoare de export. Consecinta o constituie reflectarea rezultatelor financiare in gestiunea producatorilor.

Problemele obiect al regimului economic financiar ;

a)     relatii economice ale SCE

cu producatorii : baza juridica este contractul de comision care cuprinde prevederi generale privind drepturile si obligatiile celor 2 parti, cota comerciala si baza de calcul (val. FOB sau CIF) ;

cu prestatorii de servicii : se incheie contracte obisnuite daca organizarea serviciilor cade in sarcina SCE, daca nu contractele sunt incheiate de catre producator ;

cu clientii externi : se incheie contracte obisnuite de vanzare cumparare internationala ;

b)     fluxul marfurilor exportate : regula este ca marfurile sunt expediate la extern direct din depozitele producatorilor si ca atare nu se utilizeaza contul de marfuri 371 ;

c)     reflatii financiare ale SCE : privesc fluxul decontarilor care are loc pe traseul invers al circulatiei marfurilor :

decontarea incepe cu incasarea marfurilor de la clientii externi in valuta, diferentele de curs valutar aparute fiind contabilizate dupa caz in 665 sau 765 ;

decontarea continua cu prestatorii de servicii in sensul de plata in valuta cu evidentierea diferentelor de curs fie in 665 sau 765 ;

decontarea se incheie cu plata marfurilor exportate catre unitatile producatoare. Plata catre producatori se face in functie de conditia de livrare a marfurilor :

daca livrarea s-a facut in FOB suma datorata producatorului este valoarea FOB minus comisionul cuvenit SCE si eventualele cheltuieli facute in contul producatorului (ex. : comisionul vamal) ;

daca livrarea s-a facut in CIF suma datorata este valoarea CIF minus comision si alte cheltuieli facute in contul producatorului.

Potrivit prevederilor contractului de comision decontarea cu producatorii pentru vanzarea in comision poate fi facuta fie in valuta fie in moneda nationala. De regula vanzarea se face in valuta.

Structura cheltuielilor si a veniturilor.

La operatiile de in comision SCE calculeaza si evidentiaza ca venituri proprii doar cu venitul din comision de export (704 – Venituri din lucrari executate si servicii prestate). Cheltuielile SCE la operatiile in comision sunt reprezentate de cheltuieli generate de SCE (salarii, posta, energie, apa etc.).

Rezultatul financiar = Venituri din comision – cheltuieli geherale

Celelalte venituri si cheltuieli ocazionate de comercializarea marfurilor sunt evidentiate la SCE cu ajutorul conturilor de terti 411 – 401 si altele.

Exemplu : SCE « X » exporta o marfa in comision in conditia CFR in valoare de 5000€ din care transport extern 1000€. Decontarea cu unitatea producatoare se face in valuta. Comisionul SCE este de 5% din valoarea FOB. Pentru vanzarea la export SCE a platit in vama in contul producatorului comisionul vamal de 60 lei. Curs valutar utilizat :

la facturare la extern 3 lei/€ ;

la plata prestatorului de servicii 3.2 lei/€ ;

la incasare extern 3.4 lei/€

la plata producatorului 3.5 lei

la 31.decembrie 3.6 lei/€

Cheltuieli generale : salarii 200 lei ; posta 10 lei din care TVA 2 lei.

Rezolvare : FEUI

1. Pe baza facturii externe si a FEUI se inregistreaza vanzarea marfurilor la extern si datoriile privind destinatiile pe care se deconteaza pretul extern.

411_{/client extern} = % 15 000 lei

401/_Producator 12 000

401/_{transport extern} 3 000

2. Se calculeaza si se factureaza producatorului comisionul cuvenit si cheltuieli facute in contul sau (comision vamal). Comision SCE = 4000 € x 5% = 200€. Comision vamal 60 lei : 3 lei/€ = 20 €

Factura interna : 1. Comision SCE 200€ …….. 600 lei

2. Comision vamal 20€ …….. 60 lei

Total 220€ 660 lei

411_/producator = % 660

704 600

447 60

3. Se evidentiaza concomitent plata comisionului vamal pentru suma de 60 lei.

447 = 5121 60

4. Se incaseaza de la clientul extern contravaloarea marfii la cursul de 3.4 lei

5124 = % 17 000 (5 000 x 3.4)

411 15 000

765 2 000

5. Plata prestatorului de servicii transportatorului la cursul de 3.2 lei.

% = 5124 3 200

3 000

200

6. Decontarea cu unitatea producatoare :

a) Se retine din datoria constituita de 4000 € valoarea facturii interne (comision SCE si comision vamal)

401/_Producator = 411 _/producator 660

b) se calculeaza suma neta care se plateste producatorului.

Valoare FOB 4 000€

Retineri valuta 220€

Suma neta 3 780 €

7. Se achita producatorului suma neta de 3780 € la cursul zilei de 3.5 lei.

% = 5124 13 230 (3780x 3.5)

401 11 340

665 1 890

8. Se inregistreaza cheltuieli generale :

641 = 421

% = 401

626 8

4426 2

9. La 31. dec. se calculeaza si se inregistreaza diferenta de curs valutar aferenta valutei in sold.

5124 = 765

10. Se repartizeaza cheltuielile asupra rezultatului

121 = %

641

626

665

11. Se reaprtizeaza veniturile asupra rezultatului

= 121

704

765

12. Se calculeaza rezultatul financiar (sold cont 121) si se completeaza bilantul (soldul conturilor la

31 dec. 5121 si 5124 pe care le reunim in contul sintetic 512 si 121.