Contabilitatea instrumentelor financiare derivate - optiunile

Contabilitatea instrumentelor financiare derivate - optiunile

Optiunile

Optiunile sunt tranzactionate si pe piete organizate si pe cele over-the-counter. Exista doua tipuri principale de optiuni:

*optiunile call ce ofera detinatorului dreptul de a cumpara activul suport la scadenta la un pret dinainte determinat

*optiunile put ce ofera detinatorului dreptul de a vinde activul suport la scadenta la un pret dinainte determinat.

Pretul din contract este cunoscut sub numele de pret de exercitiu (engl. strike price sau exercise price).

De asemenea, optiunile pot fi americane, caz in care ele pot fi exercitate in orice moment pana la expirarea contractului si europene, daca ele pot fi exercitate doar la scadenta.

Majoritatea optiunilor negociate sunt de tip american, iar in cazul pietei derivativelor pe actiuni un contract cu optiuni este, in general, un angajament de a cumpara sau vinde 100 de actiuni.

Trebuie subliniat faptul ca o optiune ii da detinatorului dreptul de a exercita o anumita actiune, acesta nefiind obligat sa o exercite. Acest lucru diferentiaza optiunile de contractele forward si futures, contracte in care detinatorul este obligat sa cumpere sau sa vanda activul suport la scadenta. In acelasi timp, daca in cazul contractelor forward si futures costurile detinerii acestora sunt nule, in cazul optiunilor exista un cost pentru a le detine.

In fapt, tranzactiile cu optiuni sunt operatiuni de vanzare/cumparare de riscuri.

Cumparatorul optiunii manifesta prudenta fata de risc si il vinde, iar vanzatorul optiunii are in schimb preferinta pentru risc si il cumpara.

Cumparatorul optiunii nu poate pierde mai mult decat prima, iar vanzatorul optiunii nu poate castiga mai mult decat prima. Pentru a se proteja, casele de compensatii ale burselor de valori, cer vanzatorilor de optiuni sa deschida un depozit initial (numit si marja) si, in fiecare zi, un depozit variabil.

Valorile proprii optiunilor sunt: valoarea intrinseca, valoarea timp si prima.

Daca optiunea de a cumpara sau vinde activul suport se exercita la un pret mai bun decat pretul pietei, se spune ca optiunea are o valoare intrinseca. In schimb, prima cuprinde o valoare in timp, care descreste pe masura ce se apropie data expirarii. Ceea ce se coteaza la bursa este prima optiunii. Paralel si pretul activului suport este cotat. Acesta serveste numai ca termen de comparatie pentru exercitarea optiunii.

Tranzactionarea optiunii va fi mai profitabila decat exercitarea ei daca optiunea are valoare in timp. O mica modificare procentuala a pretului activului conduce la o modificare procentuala mai mare a primei. Acesta este efectul de levier, de angrenaj. Stabilirea primei are la baza performantele anterioare ale pretului activului suport. Cu cat performanta este mai volatila, cu atat este mai ridicat nivelul primei.

Optiunile care se realizeaza la un pret mai bun decat pretul pietei sunt optiuni sub-paritate sau in bani "in the money". Daca pretul este mai putin favorabil decat cel al pietei, avem optiuni supra-paritate sau in afara banilor "out of the money", iar daca pretul este identic cu pretul pietei atunci avem optiuni la paritate sau la bani "at the money".

Exista optiuni pentru actiuni, indici bursieri, obligatiuni, valute, rate ale dobanzii si marfuri si chiar pozitii combinate ale optiunilor, asa numitele strategii privind optiunile.

Tipurile de tranzactii cu optiuni pe piata secundara sunt:

► cumpararea unei optiuni de cumparare;

►cumpararea unei optiuni de vanzare;

► vanzarea unei optiuni de cumparare;

► vanzarea unei optiuni de vanzare.

Rationamentul partenerilor in tranzactia de cumparare respectiv de vanzare a unei optiuni se prezinta dupa cum urmeaza

Elementele componente ale unei optiuni sunt atat contractuale, cat si necontractuale, adica externe reglementarilor specifice contractului optional.

Aceste elemente sunt:

►prima platita la cumpararea unei optiuni este un element contractual .Pe parcursul valabilitatii optiunii, aceasta prima reprezinta pretul optiunii si poate avea o valoare de piata mai mare sau mai mica, in functie de interesul pentru detinerea optiunii. Pretul optiunii se modifica pe durata de valabilitate a optiunii ca urmare a evolutiei riscului de pret al activului-suport si ca urmare a raportului cerereoferta a optiunii;

►cursul (pretul de piata) al activului-suport in momentul contractului optional si pe toata valabilitatea sa, inclusiv la scadenta .Acesta este evident, un element necontractual;

► variabilitatea acestui curs (pret de piata) defineste un element necontractual al optiunii, si anume riscul activului-suport;

►durata de valabilitate a contractului optional, de la momentul incheierii contractului pana la scadenta finala a acestuia .Este un element contractual care se exprima sub forma fractiunilor dintr-un an calendaristic;

► pretul de exercitiu prestabilit in momentul incheierii contractului optional pentru cumpararea/vanzarea activului suport. Este un element contractual ;

► un element necontractual il reprezinta rata dobanzii fara risc la care se presupune ca se poate imprumuta un investitor pentru a cumpara optiuni.

Toate aceste elemente componente evidentiaza determinarea complexa a valorii unei optiuni ca functie de cei cinci factori enumerati mai sus.

Evaluarea optiunilor

Dupa cumparare, optiunea poate face obiectul unor operatii succesive de vanzare - cumparare, in functie de interesul investitorilor pentru detinerea ei. Acest interes este legat de perspectiva ca pretul activului suport sa evolueze in sensul dorit de investitor (crestere de curs bursier pentru call si scadere de curs bursier pentru put). De aici apare si preocuparea pentru valoarea optiunii care depinde sau este in relatie cu pretul activului suport. Multitudinea de elemente determinante ale valorii unei optiuni face din aceasta cel mai complex activ financiar. Aceste calitati recomanda modelul de evaluare a optiunilor si pentru evaluarea intreprinderii, a proiectelor de investitii, pentru gestiunea portofoliului, pentru explicarea structurii la termen a ratelor de dobanda etc. Factorii determinanti ai valorii unei optiuni sunt de doua categorii: factori determinanti de propriile elemente contractuale si necontractuale, amintite la subcapitolul precedent; si, factori determinati de caracteristicile activului suport si ale pietei financiare.

Proceduri contabile privind operatiile cu optiuni

Activele financiare si datoriile financiare date de fluxurile reale si cele monetare, generate de tranzactionarea si exercitarea optiunilor call si put prin casa de compensare, in cadrul unei burse de valori1, se prezinta dupa cum urmeaza:

Cumparatorul plateste casei de compensare prima, in schimbul optiunilor cumparate, iar vanzatorul incaseaza prima de la casa se compensare in schimbul activelor suport depozitate. Ordinul de exercitare a optiunii se adreseaza casei de compensare de catre cumparator, impreuna cu suma de bani pentru cumpararea activelor suport, in cazul CALL, sau cu activelor suport, in cazul PUT, al vanzarii acestora.

Casa de compensare cedeaza cumparatorului activele suport la pretul de exercitare prestabilit, in cazul exercitarii CALL, sau suma de bani din vanzarea activelor suport, in cazul PUT, fara a mai cere acordul vanzatorului (acesta se subintelege a fi implicit).

In acelasi timp, casa de compensare transfera vanzatorului suma de bani, in cazul exercitarii CALL, sau cantitatea de activesuport, in cazul exercitarii PUT. In acest fel sunt generate in contabilitatea cumparatorului si vanzatorului active financiare si respectiv, datorii financiare.

Problema care se pune este daca vanzatorul se angajeaza ferm pentru livrarea sau cumpararea a activului suport, pentru care a scris optiunea, sau nu se angajeaza nici el pana la exercitare.

Consideram ca tratamentul contabil adecvat este acela de a se inregistra in contabilitatea celor doi parteneri la data tranzactiei numai prima care reprezinta, de fapt, pretul tranzactiei. La Angajamentul deschis de cumparare la cumparator si angajamentul ferm de vanzare la vanzator, precum si angajamentul deschis de vanzare la cumparator si cel ferm de cumparare la vanzator (in cazul optiunii PUT), se evidentiaza numai la data decontarii (data exercitarii optiunii).cumparator, prima genereaza o cheltuiala, la vanzator genereaza un venit.

O alta solutie ar putea fi aceea de inregistrare la data tranzactiei a primei atat la cumparator cat si la vanzator, iar angajamentul deschis al cumparatorului precum si cel ferm al vanzatorului sa fie tinut in afara bilantului pana la exercitare.

Solutia contabilizarii acestor operatii difera de la o conceptie contabila la alta, de la un model contabil la altul, in functie de normalizarea contabila. Diferentele apar datorita specificului pe care il prezinta angajamentul deschis, neferm al cumparatorului.

Astfel, conform principiilor si regulilor cerute de IAS32 si IAS39, pentru instrumente financiare derivate, recunoasterea optiunilor in contabilitate se efectueaza astfel:

► la data tranzactiei se recunoaste numai prima care este pretul platit/incasat pentru optiune, astfel

. la intreprinderea care cumpara optiuni prim ase poate inregistra pe cheltuieli financiare in debitul contului 668 "Alte cheltuieli financiare", in relatie cu contul de trezorerie afectat, dat fiind ca operatiunea speculativa sau de acoperire prin folosirea de optiuni, nu formeaza activitatea curenta a intreprinderii;

.la intreprinderea care vinde optiuni, prima se inregistreaza ca venituri financiare in creditul contului 768 "Alte venituri financiare" in relatie cu contul de trezorerie afectat, dat fiind ca operatiunea speculativa sau de acoperire prin folosirea de optiuni, nu formeaza activitatea curenta a intreprinderii;

► la data exercitarii se recunosc optiunile ca active financiare achizitionate sau vandute astfel:

. la intreprinderea care a cumparat optiuni CALL, se inregistreaza optiunile ca active financiare (actiuni, obligatiuni, alte investitii financiare pe termen scurt), fie detinute pana la scadenta, in debitul contului 50 "Investitii financiare pe termen scurt" (dupa caz; 501, 503, 506 sau 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate"), fie detinute pentru tranzactionare in debitul contului 5081 "Alte titluri de plasament", prin creditul contului de trezorerie afectat de decontarea contravalorii instrumentelor financiare cumparate;

. la intreprinderea care a vandut optiuni CALL, se inregistreaza scaderea din gestiune a activelor financiare suport ale optiunilor, prin creditul contului 50."Investitii financiare pe termen scurt" (dupa caz: 501, 503, 506 sau 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate"), fie faca au fost detinute spre tranzactionare, in creditul contului 5081 "Alte titluri de plasament", prin debitul contului de trezorerie afectat de incasarea contravalorii instrumentelor financiare vandute;

. la intreprinderea care a cumparat optiuni PUT, se inregistreaza scaderea din gestiune a activelor financiare suport ale optiunilor, prin creditul contului 50 "Investitii financiare pe termen scurt" (dupa caz; 501, 503, 506 sau 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate"), fie detinute pentru tranzactionare in debitul contului 5081 "Alte titluri de plasament", prin creditul contului de trezorerie afectat de decontarea contravalorii instrumentelor financiare vandute;

. la intreprinderea care a vandut optiuni PUT, se inregistreaza optiunile ca active financiare (actiuni, obligatiuni, alte investitii financiare pe termen scurt) fie detinute pana la scadenta, in debitul contului 50 "Investitii financiare pe termen scurt" (dupa caz; 501, 503, 506 sau 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate"), fie detinute pentru tranzactionare, in debitul contului 5081 "Alte titluri de plasament", prin creditul contului de trezorerie afectat de decontarea contravalorii instrumentelor financiare cumparate;

Conform practicilor americane, dat fiind ca standardele ce privesc raportarea contabila, pentru multe tranzactii de acoperire nu sunt suficient dezvoltate1, iar valoarea justa nu este utilizata in locul costului istoric, se foloseste tehnica inregistrarii acestora in afara bilantului. Deoarece cresterea valorii de piata nu este recunoscuta decat atunci cand activul este vandut, bilantul contabil bazat pe costul istoric, de multe ori, subevalueaza capitalul propriu al firmei. De asemenea, dat fiind ca bilantul contabil bazat pe costul istoric recunoaste pierderea, dar nu si castigul unei tranzactii de acoperire, exista putine motive pentru o inregistrare bilantiera, atunci cand exista o alternativa ca aceea de a inregistra extrabilantier.

In conceptia normalizatorilor francezi, se pun urmatoarele probleme contabile legate de optiuni:

Plata dreptului de optiune pana la termenul optiunii (prima):

a) din momentul platii, sumele corespunzatoare pretului de optiune se contabilizeaza, intr-un cont separat de asteptare (471) in activ pentru cumparator sau contul 472 in pasiv pentru vanzator, prin contul de trezorerie corespunzator. Daca optiunile sunt cumparate pe o piata organizata, (piata de optiuni negociabile la bursa din Paris - MONEP), se foloseste contul 52 "Instrumente de trezorerie". Fie ca este vorba de o piata organizata sau de una neorganizata (extrabursiera) care se refera la o optiune speculativa sau o optiune de acoperire, aceste sume nu pot fi in nici un caz preluate in rezultat. Este vorba, in realitate de un avans asupra cesiunii viitoare a titlurilor;

b) la finele exercitiului, evaluarea difera de la cumparator la vanzator, astfel:

► pentru cumparator, daca termenul se situeaza intre data incheierii exercitiului financiar si data inchiderii conturilor, trebuie sa se tina seama daca optiunea nu a fost exercitata. In acest caz, un provizion este constituit pentru a acoperi pierderea de suferit pana la termen; daca termenul se situeaza dupa data inchiderii conturilor, un provizion poate fi constituit, eventual, daca evolutia pietei arata ca optiunea va fi exercitata;

► pentru vanzator este vorba de un eventual venit (nerealizat la sfarsitul exercitiului) nu trebuie luat in considerare asupra exercitiului, chiar daca optiunea este exercitata intre data inchiderii si data inchiderii conturilor.

In schimb, in cazul optiunilor de acoperire vanzatorul va putea tine seama de acest venit, pentru a limita un eventual provizion pentru deprecieri. Daca totusi, operatiunile se efectueaza pe o piata organizata, variatiile valorii optiunilor ar putea sa fie inregistrate sau constatate ca rezultat.

Optiunile negociabile la bursa de valori sunt intotdeauna evaluate la cursul de inchidere al pietei, iar profitul sau pierderea sunt cuprinse in rezultatul exercitiului.

c) cesiunea dreptului de optiune (realizata inainte de termen):

► pentru cumparator ea antreneaza o cheltuiala sau un venit financiar;

► pentru vanzator, situatia nu se schimba inainte de exercitarea optiunii.

2. Daca optiunea este exercitata:

► pentru cumparator sunt posibile doua proceduri contabile: daca

cumpararea de optiuni este legata de o cumparare de actiune, in acest caz drepturile de optiune se adauga pretului de cumparare a titlurilor corespunzatoare si sunt contabilizate in acelasi cont ca si acestea din urma;daca cumpararea de optiuni nu este legata de o cumparare de actiuni, este vorba de o operatiune speculativa, in acest caz, titlurile sunt contabilizate la cursul pietei la data exercitarii optiunii, diferenta intre acest curs si pretul de exercitiu majorat de drepturile de optiune, constituie o cheltuiala sau un venit financiar.

La data inchiderii exercitiului financiar, valoarea de inventar a titlurilor se determina prin raportare la valoarea actuala in cazul titlurilor de participare sau prin raportare la cursul mediu al ultimei luni de exercitiu, in cazul altor titluri imobilizate sau in cazul valorii mobiliare de plasament.

► pentru vanzator drepturile de optiune se adauga pretului de cesiune al titlurilor si constituie dupa natura titlurilor vandute un venit financiar sau venit exceptional.

Daca optiunea nu a fost exercitata, drepturile varsate - sau primite - constituie, la data scadentei pentru cumparator o cheltuiala exceptionala si pentru vanzator un venit exceptional.

STUDIU DE CAZ: "Cumpararea-vanzarea unei optiuni call pe actiuni"

Intreprinderea "FLORA" cumpara un pachet standardizat de optiuni call pe actiuni cotate, subscrise de intreprinderea "SPERANTA" in calitate de vanzator.

Tranzactia este un hedging pentru vanzator, in care elementul acoperit este riscul de piata iar instrumentul financiar desemnat pentru acoperire este contractul de optiuni.

Pentru cumparator, tranzactia este numai o speculatie a pretului favorabil, fie ca va decide exercitarea, fie ca va tranzactiona pachetul de optiuni ca valoare mobiliara.

Titlurile de valoare ce constituie activul suport al optiunilor sunt emise de o a treia intreprindere care nu intervine in acest mecanism.

Intreprinderea "FLORA" spera ca pretul de piata al actiunilor in cauza sa creasca, pe cand intreprinderea "SPERANTA" spera ca pretul de piata al actiunilor in cauza sa scada. Fiecare preconizeaza un castig prin conservarea pretului actiunilor, dar numai una dintre parti va castiga. Deci fiecare spera sa transfere riscul de piata asupra partenerului, in caz de exercitare a optiunii de catre cumparator.

Prima ce reprezinta dreptul de a cumpara pretul pachetului de optiuni este de 1000 RON.

Pretul de exercitare este 22000 RON.

Valoarea actiunilor detinute (400 buc) de intreprinderea "SPERANTA" este de 20000 RON cu valoare nominala de 50 RON.

Cursul bursier al actiunilor la data exercitarii este de 70 RON.

In contabilitatea cumparatorului au loc urmatoarele operatii:

daca acesta intentioneaza si decide sa detina pachetul de optiuni pana la scadenta, atunci va inregistra

*la data tranzactiei numai prima platita, urmand ca la scadenta sa exercite optiunea de cumparare (evident daca pretul actiunilor pe piata va creste):

► recunoasterea primei la data tranzactiei; cumparatorul optiunilor va recunoaste contabil prima platita de 1000 RON in cheltuieli financiare:

668 = 512 1000 RON

Alte cheltuieli financiare Conturi la banci

*la data exercitarii ► recunoasterea pachetului de optiuni ca titlu de valoare independent de activul suport, daca pretul de piata al actiunilor este favorabil - mai mare decat cel contractat - la nivelul pretului de exercitare al optiunii call:

5031 = 512 22000RON

Actiuni cotate Conturi la banci

Castigul apare indirect, ca o economie fata de valoarea actiunilor la cursul bursier si nu se evidentiaza contabil.

2) daca tranzactioneaza pachetul standardizat de optiuni, ca valoare mobiliara,

atunci prima platita = cost de intrare al acestui titlu de valoare,

*la data tranzactiei avem inregistrarea: 

5081 = 512 1000 RON

Alte titluri de plasament Conturi la banci

* la momentul in care valoarea pachetului standardizat de optiuni are valoare intrinseca (pret de piata mai mare decat prima,de 1500 RON ), cumparatorul va decide vanzarea investitiei financiare pe termen scurt la nivelul cursului bursier care se compune pentru intreprindere din valoarea primei (1000 RON ) si diferenta pana la cursul bursier (500 RON ):

512 = 5081 1000 RON

Conturi la banci Alte titluri de plasament

512 = 762 500 RON

Conturi la banci Venituri din investitii

financiare pe termen scurt

3) daca pretul actiunilor pe piata nu creste pana la scadenta, intreprinderea "FLORA" nu va exercita optiunea call de cumparare a activului suport, inregistrand numai o pierdere financiara ocazionata de procurarea contractului de optiuni de 1000 RON .

In contabilitatea vanzatorului au loc urmatoarele operatii:

► inregistrarea primei de 1000 RON incasate pentru emiterea optiunilor si pentru ca intreprinderea "SPERANTA" se angajeaza ferm sa livreze titlurile suport la scadenta, in cazul in care cumparatorul decide exercitare optiunii call, se evidentiaza in afara bilantului un angajament de livrare:

512 = 768 1000 RON

Conturi la banci Alte venituri financiare

► in situatia in care intreprinderea "FLORA" decide ca exercite optiunea call, atunci vanzatorul este obligat la livrarea titlurilor suport la pretul de exercitare prestabilit si incasarea corespunzatoare a diferentei:

512 = 5031 20000RON

Conturi la banci Actiuni cotate

512 = 764 20000RON

Conturi la banci Venituri din investitii

financiare cedate

Respectand simetria inregistrarilor efectuate de intreprinderea "FLORA" exercitarea inseamna pentru vanzator o pierdere indirecta de 6000 RON , egala cu castigul nerealizat, care nu se evidentiaza contabil. Rezulta ca operatia de acoperire initiata de vanzator a esuat datorita evolutiei pretului activului suport, contrar asteptarilor.

STUDIU DE CAZ:"Cumpararea-exercitarea unei optiuni valutare put"

Intreprinderea "TRACTORUL" din Brasov exporta masini agricole. Sa presupunem ca nu exista inflatie. Intreprinderea primeste o comanda pentru 1000 combine la pretul de 30000 USD bucata, cu termen de livrare peste un an. In momentul semnarii contractului, cursul de schimb era de 1 USD = 30000 RON , asa incat comanda are o valoare de 900000 RON sau 900 per combina agricola.

Fata de costul de productie de 800 RON per combina rezulta un profit estimat de 100 RON bucata. Peste un an, cand cele 30 mil.USD au devenit scadente, cursul de schimb valutar a devenit 1 USD = 2,5000 RON, asa incat valoarea combinelor agricole livrate la export reprezinta numai 750000 RON . In acest caz intreprinderea a pierdut la export 150000 RON - incasand in RON - din diferenta de curs valutar.

Cum ar fi putut intreprinderea sa se protejeze impotriva riscului valutar?

Prin cumpararea unei optiuni valutare put cu scadenta la 12 luni, pentru suma de 30000 USD, la un curs de schimb prestabilit de 1 USD = 3,0000 RON, pentru a fixa valoarea de export a combinelor. Prima platita este de 1000 RON , la finele celor 12 luni cand cursul leului se apreciaza la 2,5000 RON = 1 USD, intreprinderea isi poate exercita optiunea si ar obtine diferenta de 15000 RON .

Bineinteles, cursul de schimb ar fi putut evolua in sens contrar. De exemplu, daca ar fi ajuns la 1 USD = 4,0000 RON , atunci intreprinderea nu si-ar fi exercitat optiunea, ci ar fi schimbat cele 30 mil. USD detinute la cursul zi RON si ar fi realizat 10000 RON obtinand un profit de 3000 RON din diferenta de curs valutar, fata de valoarea istorica a exportului. Procedurile contabile generate sunt:

► inregistrarea cumpararii optiunii valutare put de catre exportator care initiaza o operatie de acoperire la valoarea primei:

668 = 512 10 RON

Alte cheltuieli financiare Conturi la banci

► la data exercitarii optiunii are loc vanzarea valutei la cursul prestabilit de 3,0000 RON fata de cursul la zi al valutei de 2,5000 RON :

5121 = 581 750 RON

Conturi la banci in RON Viramente interne

581 = 5124 750 RON

Viramente interne Conturi la banci in

Devize

5121 = 762 150 RON

Conturi la banci in RON Venituri din investitii

financiare pe termen scurt

. inregistrarea vanzarii optiunii valutare put de catre emitent care are obligatia de a cumpara valuta in caz de exercitare - incasarea primei si inregistrarea angajamentului ferm de cumparare:

5121 = 768 10 RON

Conturi la banci in RON Alte venituri financiare Si extrabilantier debitul contului 8018 "Alte angajamente acordate", cu pretul de exercitare contractat al activului suport (valuta) 90000 RON .

► la data exercitarii optiunii, cumpararea valutei la cursul prestabilit, cu suportarea cheltuielilor financiare aferente, au loc inregistrarile:

5124 = 581 750 RON

Conturi la banci in devize Viramente interne

581 = 5121 750 RON

Viramente interne Conturi la banci in RON

668 = 5121 150 RON

Alte cheltuieli financiare Conturi la banci in RON

Si extrabilantier creditul contului 8018 "Alte angajamente acordate" cu pretul de exercitare contractat al activului suport (valuta) 90000 RON

Din cele de mai sus rezulta ca operatia de acoperire initiata de intreprinderea "TRACTORUL" din Brasov a reusit tocmai pentru ca evolutia cursului valutar a fost cea asteptata: cursul a scazut iar exercitarea optiunii la un curs superior a anulat pierderea care s-ar fi inregistrat in contabilitatea acestuia.

Concluzia ce se degaja - din punct de vedere al modelului contabil al contabilitatii de acoperire - este ca in prelucrarea contabila a optiunilor, se aplica modelul justei valori.

De mentionat este faptul ca fata de procedurile expuse, unele opinii exprimate in acest sens, sufera prin confuzia desemnarii instrumentului derivat pentru acoperire (ex. optiune de cumparare in loc de optiune de vanzare) sau prin confuzia intre notiunea de instrumente financiare si cea de active financiare, datorii financiare sau instrumente de capitaluri proprii pe care le genereaza acestea.

Nu instrumentul financiar este recunoscut, evaluat si inregistrat, ci numai reprezentarea sa contabila care poate fi un activ financiar, o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii.

Operatiile de acoperire a riscurilor cu instrumente financiare derivate precum optiunile pot fi mult mai complexe. Ele pot fi determinate nu numai prin decizia interna a managerului intreprinderii, ci si de anumite operatii externe, de capital, decise de actionarii acesteia - exemplu fuziunea.