Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » economie » contabilitate
Curs - Contabilitate de gestiune

Curs - Contabilitate de gestiune




Universitatea Romano - Germana

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea: Contabilitate si Informatica de gestiune

Curs

Contabilitate de gestiune

CUPRINS

1. Capitolul I – Tema de examen

TEMA DE EXAMEN:  « Sa implementati contabilitatea de gestiune la o societate comerciala cu amanuntul (cum sa functioneze?) »




BIBLIOGRAFIE:  - Oprea Calin si Ghe. Carstea

« Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor »

Genicod

« Aplicatii in contabilitatea de gestiune »

2. Capitolul II – Prezentarea cursurilor 1, 2, 3 redactate de profa

PRINCIPIILE CONTABILITATII - DE REPETAT

OMFP 1752 / 2005 aproga OMFP 94/2001 si OMFP 306/2002

Se estimeaza ca inseamna constituirea unui provizion (ajustare).

3. Capitolul III – Costuri medii, marginale si de oportunitate 

3.1. COSTURI MEDII

Costul de productie se calculeaza prin luarea in consideratie a tuturor cheltuielilor de productie si aportarea lor la totalul cantitatii de produse fabricate.

Aplicatie: Cheltuielite totale de productie sunt 3000 lei, iar produsele fabricate sunt 300 lei. Care este costul mediu?

Cost mediu = 3000 : 300 = 10 lei/buc.

3.2. COSTURI MARGINALE

Costurile marginale rerpezinta echivalentul valoric al consumului de resurse generate de fabricarea ultimei cantitati de produs pentru a atinge un nivel de productie dat.

Presupunem mai intai determinarea costului diferential care se stabileste:

  1. sub forma costului diferential total (CTd) efectuand diferenta intre costurile a doua loturi succesive de produs cantitativ diferite:

CTd = CT1 – CT0

  1. sub forma costului diferntial unitar (ctd)

ctd =

CT1 – CT0

Q1 – Q0

sau

Costul ultimului lot

Nr. de unitati a lotului

CT1 – costul total al noului lot

CT0 – costul total al lotului precedent

Q1 – cantitatea de produse din noul lot

Q0 – cantitatea de produse din lotul anterior

Aplicatie: Primul lot este format din 2000 buc, costul este 100000 lei, iar lotul doi este format din 2500 buc., costul fiind de 120000 lei. Care este costul diferential total si unitar si costul mediu?

v     Costul diferential total

CTd = CT1 – CT0

CTd = 120000 – 100000 = 20000

v     Costul unitar

ctd =

CT1 – CT0

Q1 – Q0

v     Costul mediu

o       Pentru primul lot

100000 : 2000 = 50 lei / buc.

o       Pentru lotul 2

120000 : 2500 = 48 lei / buc.

Cost produs

Materii prime

Salariu director

Salariu ing.

Chirie

Variabile

Fixe

Aplicatie: Societatea lucreaza cu 90% din capacitate, iar structura costurilor pentru o productie de 9000 buc. este urmatoarea : cost variabil unitar 1000 lei, costuri fixe 900000 lei.

a.       un nou client da comanda pentru 1000 buc. realizate in conditii normale pentru care plateste 1300 lei/buc. este acceptat pretul?

CN = chelt.variabile + chelt.fixe

Cost fix/buc. =

= 100 lei/buc.

Cost mediu = fix + variabil

Variabil = 1000 + 100 = 1100 lei/buc

CTd =

Q1 = 10000 buc.

CT1 = (1000 * 10000) + 900000 = 10900000

Q0 = 9000 buc

CT0 = (1000 * 9000) + 900000 = 9900000

b. Apare o noua piata de desfacere pentru 5000 buc de produse ce raspunde cererii. Costurile variabile cresc cu 10%, ir costurile fixe cresc cu 350000 lei. De la ce prκt poate fi acceptata desfacerea produselor?

Cost variabil = 5000 * 1100 = 5500000

Cost fix = 350000 + 5500000 = 5850000 CT = 5850000

Cost / buc. =

= 1170 lei

3.3. COSTUL DE OPORTUNITATE

Aplicatie: Societatea dispune de un utilaj pe care doreste sa-l vanda cu 5000 lei. Daca-l vinde peste un an valoarea sa de vanzare este 1500 lei. Daca-l pastreaza intr-un an el genereaza o marja de 6000 lei. Ce facem il tinem un an sau il vindem pe loc ? Sa se determine costul de oportunitate?

v     Daca pastram utilajul:  v1 = 6000 + 1500 = 7500 lei

v     Daca vindem utilajul:  v2 = 5000 lei

o       Costul de oportunitate = v1 – v2 = 7500 – 5000 = 2500 lei

4. Capitolul IV – Conturi din Clasa 9

CLASA 9 –

Gr.90 – Decontari interne

Contul 901 – Decontari interne privind cheltuielile

Continut economic: Se foloseste pe de o parte pentru evidenta decontarilor interne privind cheltuielile activitatii de baza si auxiliare, a cheltuielilor indirecte generate de administratie pe care le preia din contabilitatea financiara pentru a fi inregistrate in contabilitatea de gestiune, iar pe de alta parte pentru reflectarea costului de productie efectiv al productiei obtinute.

Functiune contabila: Bifunctional, dar functioneaza ca si cont de pasiv

Se crediteaza in cursul lunii cu ocazia decontarii cheltuielilor de exploatare pe destinatii in corespondenta cu debitul conturilor de calculatie in functie de clasificarea cheltuielilor in directe si indirecte concomitent cu individualizarea cheltuielilor directe pe produse, faze, etc, iar a celor indirecte pe activitati, unitati operative, etc.

% = 901

921

922

923

924

925

Se debiteaza:

- la finele lunii prin preluarea pretului de inregistrare al produselor precum si a diferentelor dintre costul standard si cel efectiv.

901 = %

931

903

prin preluarea valorii resurselor aferente productiei in curs:

901 = 933

Soldul contului: - nu prezinta sold.

Contul 902 – Decontari interne privind productie obtinuta

Continut economic: Se foloseste pe de o parte pentru evidenta decontarilor interne privind costul productiei obtinute in cursul lunii la pret standard (- pret prestabilit), iar pe de lata parte pentru decontarea la finele lunii a costului efectiv al aceleiasi productii.

Functiune contabila: Bifunctional, dar functioneaza ca si cont de pasiv

Se crediteaza cu costul prestabilit al productiei obtinute

931 = 902

Se debiteaza: la finele lunii cu decontarea cheltuielilor efective aferente productiei obtinute, productiei in curs determinate si inregistrate in conturile de calculatie.

902 = %

921

922

923

924

925

933

Soldul contului: - in urma inregistrarilor de mai sus soldul contului reprezinta diferentele de pret:

soldul creditor – reflecta diferentele favorabile (abateri pozitive)

soldul debitor – reflecta diferentele nefavorabile (abateri negative)

o       astfel tot la finele lunii contul se crediteaza cu aceste sume.

- diferente favorabile

- diferente nefavorabile

Contul 903 – Decontari interne privind diferentele de pret

Continut economic: Se foloseste pentru inregistrarea la finele lunii a diferentei dintre costul standard si costul efectiv al productiei obtinute.

Functiune contabila: Activ

Se debiteaza: la finele lunii cu inregistrarea diferentelor de pret

- diferente favorabile

- diferente nefavorabile

Se crediteaza cu decontarea diferentelor de pret aferente productiei obtinute

901 = 903

Soldul contului: - Nu prezinta.

Gr.92 – Conturi de calulatie

Contul 921 – Cheltuielile activitatii de baza

Continut economic: Se foloseste pentru evidenta cheltuielilor aferente activitatii de baza si se poate detalia pe articole de calculatie, pe zone sau sectoare de cheltuieli, etc.

Functiune contabila: Activ

Se debiteaza:

- pe parcursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor directe aferente activitatii de baza:

921 = 901

la finele lunii cu cotele corespondente de cheltuieli indirecte de productie repartizate in costul produselor:

921 = 923

921 = 924

Se crediteaza la finele lunii cu:

cheltuielile efective pe articole de calculatie ale productiei finite obtinute:

- cheltuielile efective aferente productiei in curs:

933 = 921

Soldul contului: - nu prezinta sold.

Contul 922 – Cheltuielile activitatii auxiliare

Continut economic: Se foloseste pentru inregistrarea cheltuielilor ocazionate de activitatile auxiliare si se detaliaza pe analitice pe fiecare fel de activitate auxiliara, iar in cadrul acesteia pe produsele, serviciile ce constituie obiect al activitatii auxiliare.

Functiune contabila: Activ

Se debiteaza:

- in cursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor directe aferente activitatii auxiliare:

922 = 901

la finele lunii cu cotele corespondente de cheltuieli generale de administratie repartizate in costul productiei auxiliare destinata vanzarii:

922 = 924

Se crediteaza la finele lunii cu:

cheltuielile pentru prestatiile reciproce executate sectiilor auxiliare:

analitice distincte

- contravaloarea productiei livrate de sectiile auxiliare pentru activitatea de baza:

923 = 922

- decontarea cheltuielilor efectuate pentru sectorul administrativ

Soldul contului: - nu prezinta sold.

Contul 923 – Cheltuielile indirecte de productie

Continut economic: Se foloseste pentru inregistrarea cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utilajelor si a cheltuielilor generale ale fiecarei sectii de baza. In analitic se dezvolta pe: sectii, feluri de activitati specifice, cheltuieli comune ale sectiei.

Functiune contabila: Activ

Se debiteaza:

- in cursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor indirecte de productie privind activitatea de baza:

923 = 901

la finele lunii cu contravaloarea produselor, serviciilor, lucranilor primite de la sectiile auxiliare pentru necesitatile activitatii de baza

923= 922

Se crediteaza la finele lunii cu ocazia repartizarii cheltuielilor indirecte in costul productiei:

Soldul contului: - nu prezinta sold.

Contul 924 – Cheltuielile generale de administratie

Continut economic: tine evidenta cheltuielilor de administratie si conducere a societatii. In analitic se dezvolta pe feluri de activitati specifice.

Functiune contabila: Activ

Se debiteaza:

- in cursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor generale de administratie:

924 = 901

la finele lunii cu contravaloarea produselor, serviciilor, etc. primite de la sectiile auxiliare pentru necesitatile sectorului administrativ

924= 922

Se crediteaza la finele lunii cu ocazia repartizarii acestora in costul productiei obtinute:

Soldul contului: - nu prezinta sold.

Contul 931 – Costul productiei obtinute

Continut economic: tine evidenta productiei finite obtinute.

Functiune contabila: cont bifunctional dar functioneaza ca si cont de Activ

Se debiteaza: - in cursul lunii cu costul prestabilit al productiei obtinute:

931 = 902

Se crediteaza la finele lunii cu costul efectiv al productiei obtinute decontata pe seama cheltuielilor efectuate:

Indiferent de soldul sau contul se inchide la sfarsitul lunii iar operatia contabila va fi:

931 = 903 sau 903 = 931

Soldul contului: - nu prezinta sold.

Contul 933 – Costul productiei in curs de executie

Functiune contabila: Activ

Se debiteaza:

la finele lunii cu costul efectiv al productiei in curs de executie

933 = %

921

Se crediteaza cu costul efectiv al productiei in curs decontata pe seama cheltuielilor efectuate:

La inceputul perioadei urmatoare costul efectiv al acestei productii este readus in contabilitate :

933 = 901

Soldul contului: - nu prezinta sold.

APLICATIE:

Societatea are 2 activitati de baza constand in productia de mobilier si activitatea auxiliara constand in servicii de transport.

Se achizitioneaza motorina de 1000 lei si se distribuie conducatorilor auto

922 = 901 1000 lei

Se achizitioneaza si se dau in consum materiale auxiliare de 480 lei

480 lei

Pentru asigurarea bunurilor se incheie contracte de asigurare pentru care se achita primele scadente astfel :

i. Sectorul de paza – 175 lei

ii. Sectorul auxiliar – 450 lei

iii. Sectorul administrativ – 100 lei

725

450

Se achita impozitul pe terenuri de 325 lei

924 = 901 325 lei

Pentru executarea productiei se dau in consum materii prime de 11200 si materiale auxiliare de 2300 lei

% = 901 13500

11200

2300

Se dau in folosinta obiecte de inventar in valoare de 405 lei la sectorul de paza, 135 lei la sectorul administrativ si 360 lei la sectorul auxiliar

% = 901 900

405

135

360

Ψ Se inregistreaza productia la cost standard de 12000 lei

902 = 931 12000

Ψ Se inregistreaza amortizarea imobilizarilor astfel :

o       Mijloace de transport - 135 lei

o       Utilaje – 200 lei

% = 901 335

Se include in costul de productie cheltuieli generale de administratie de 1000 lei

1000 lei

Se efectueaza servicii de transport necesare activitatii de productie de 500 lei

921 = 922 500

5.Capitolul V – Procedee de calculatie a costurilor

v     Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte

o Procedeul suplimentarii – pentru repartizarea cheltuielilor indirecte, sub 2 forme:

Forma clasica

Forma cifrelor relative de structura

Forma clasica – presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

alegerea unei baze de repartizare comuna ca natura, dar diferenta ca marime de la un obiect de la un obiect de calculatie la altul

calculul coeficientului de suplimentare

Ks =

Chr

n

bj

j = 1

Unde Chr – cheltuieli de repartizat

b – baza de repartizare

j – obiectul de calculatie (produsul)

n – nr. obiectelor de calculatie

calculul cotei de cheltuieli ce revine pe obiectul de calculatie

Cj = bj*Ksj sau Cj = b * Ks unde: C – cota de cheltuieli

bj – baza de repartizare

Ks – coeficient de repartizare

Variantele procedeului suplimentarii:

    • Varianta coeficientului unic
    • Varianta coeficientilor diferentiali
    • Varianta coeficientilor selectivi

o       Varianta coeficientului unic

Se calculeaza un singur coeficient de suplimentare pentru repartizarea unei intregi cheltuieli indirecte de productie pe obiecte de calculatie.

APLICATIE:

  1. Se fabrica 3 produse A, B si C care au generat cheltuieli indirecte de 4.320.000 lei, baza de repartizare a acestora reprezinta cheltuielile cu salariile directe, astfel:

A: 2.040.000

B: 1.200.000

C: 1.560.000

Sa se repartizeze cheltuielile indirecte.

cheltuieli cu salariile

Ks =

CA = 2.040.000 * 0,9 = 1.836.000

CB = 1.200.000 * 0,9 = 1.080.000

CC = 1.560.000 * 0,9 = 1.404.000

TOTAL 4.320.000

o       Varianta coeficientilor diferentiali

Se calculeaza un coeficient de suplimentare pe fiecare fel si grupa de cheltuieli in raport de un alt criteriu.

APLICATIE:

  1. Pentru stabilirea cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utilajelor (CIFU) situatia se prezinta astfel:

amortizarea cladirii in care functioneaza 2 sectii (1 si 2) este 4560000 lei, iar suprafata sectiei 1 este de 60000 m si a sectiei 2 este de 40000 m

energia electrica consumata este de 12.000.000 kw, iar puterea motoarelor e urmatoarea la:

Sectia 1  56000 KW

Sectia 2  46000 KW

Sectia 3  18000 KW

Sa se repartizeze pe sectii cheltuielile cu amortizarea si energia.

Ks pentru amortizare

Ks =

- Ks pentru energie

Ks =

calculul cotei de cheltuieli de repartizat pe fiecare sectie:

Camortizare S1 = 60.000 * 45,6 = 2.736.000

Camortizare S2 = 40.000 * 45,6 = 1.824.000

Cenergie S1 = 56.000 * 100 = 5.600.000

Cenergie S2 = 46.000 * 100 = 4.600.000

Cenergie S3 = 18.000 * 100 = 1.800.000

o       Varianta procedeului clasic – Procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi

Acest procedeu se foloseste exclusiv pentru repartizarea cheltuielilor indirecte pe purtatori. Presupune pe langa folosirea unor baze de repartizare care difera pe fiecare fel si subgrupa de cheltuieli si selectarea produselor asupra carora trebuie repartizate cheltuielile respective.

APLICATIE:

Societatea dispune de trei sectii (S1, S2, S3) in cadrul carora se fabrica produsele A, B si C, al caror flux este urmatorul:

produsul A trece prin toate sectiile

produsul B trece prin sectiile 1 si 3

produsul C trece prin sectiile 1 si 2

Situatia cheltuielilor indirecte de repartizat si a bazelor de repartizare se prezinta astfel:

Explicatii

S1

S2

S3

Total

Cheltuieli indirecte de productie, din care:

chelt.CIFU (chelt.cu intret. si

funct. Utilajelor)

chelt. CGS (chelt.generale de

sectie)

Marimea bazei de repartizare privind CIFU, din care:

- Produsul A

- Produsul B

- Produsul C

Marimea bazei de repartizare privind CGS, din care:

- Produsul A

- Produsul B

- Produsul C

Sa se repartizeze cheltuielile indirecte pe purtatori.

Calculul coeficientilor de suplimentare selectivi

Ks=

Chelt. de repartizat

Baza de repartizare

S1

S2

S3

Ks CIFU =

Ks CGS =

Calculul cotelor de cheltuieli indirecte ce revin fiecarui produs (cota Bj * Ks – baza * coeficientul)

Explicatii

S1

S2

S3

TOTAL

cota

Bj

Ks

Bj

Ks

Bj

Ks

CIFU

- Produsul A

- Produsul B

- Produsul C

CGS

- Produsul A

- Produsul B

- Produsul C

APLICATIE:

Societatea dispune de urmatoarele informatii:

Explicatii

S1

S2

S3

Total

Cheltuieli indirecte de productie, din care:

- CIFU

- CGS

Marimea bazei de repartizare privind CIFU, din care:

- Produsul A

- Produsul B

- Produsul C

Marimea bazei de repartizare privind CGS, din care:

- Produsul A

- Produsul B

- Produsul C

Sa se repartizeze cheltuielile indirecte.

Calculul coeficientilor de suplimentare selectivi

Ks=

Chelt. de repartizat

Baza de repartizare

S1

S2

S3

Ks CIFU =

Ks CGS =

Calculul cotelor de cheltuieli indirecte ce revin fiecarui produs (cota Bj * Ks – baza * coeficientul)

Explicatii

S1

S2

S3

TOTAL

cota

Bj

Ks

Bj

Ks

Bj

Ks

CIFU

- Produsul A

- Produsul B

- Produsul C

CGS

- Produsul A

- Produsul B

- Produsul C

v     Procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe

Procedeul celor mai mici patrati. Acesta presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a) Calculul volumului mediu de productie pentru perioada luata in calcul

Q =

Qt , unde

n

Q – volumul mediu al productiei

Q – volumul productiei dintr-o perioada

t – perioada de gestiune

n – nr. perioadelor de gestiune

b)      Calculul cheltuielilor medii pentru perioada luata in calcul

Ch=

Cht , unde

n

Ch– cheltuieli medii ale productiei

Ch– cheltuieli productiei dintr-o perioada

t – perioada de gestiune

n – nr. perioadelor de gestiune

c) Calculul abaterii volumului productiei din fiecare perioada de gestiune luata in calcul fata de volumul mediu al productiei

Xt

__

Qt – Q

Unde: __

Q – volumul mediu al productiei

Qt – volumul productiei dintr-o perioada de gestiune

Xt - abaterea volumului productiei

d)     Calculul abaterilor cheltuielilor de productie din fiecare perioada de gestiune luata in calcul fata de volumul mediu al cheltuielilor astfel:

Yt

___

Cht – Ch

Unde: __

Ch – cheltuieli medii ale productiei

Cht – cheltuieli productiei dintr-o perioada de gestiune

Yt - abaterea cheltuielilor

e) Calculul cheltuielilor variabile unitare

Chv =

(X*Y)t

Xt2

f)       Calculul cheltuielilor variabile totale aferente unei perioade de gestiune luate in calcul

Chvt = Chv * Qt

g) Calculul cheltuielilor fixe

Chft = Cht-Chvt

h) Calculul cheltuielilor de productie standard pentru o perioada de gestiune viitoare

Chs = Chf + (Chv * Qs)  unde: Qs – productie standard

Chs – cheltuieli standard

APLICATIE:

In primul semestru al anului se inregistreaza cheltuieli indirecte si volumal productiei prezentate in tabelul de mai jos. Cunoscand evolutia acestora si faptul ca volumul productiei in luna urmatoare va fi mai mare cu 20% fata de productia medie din primul semestru sa se determine cheltuielile indirecte de productie standard aferente lunii iulie.

Luna

Volumul

productiei

Cheltuieli

indirecte

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Cheltuielile indirecte = cheltuieli vatiabile + cheltuieli fixe

Cost productie = Cheltuieli indirecte + Cheltuieli directe

Stocul mediu =

Stocul initial + Stocul final

1. Calculul volumului mediu al productiei

__

Q

Suma productiei din luna

Nr. de luni

2. Calculul cheltuielilor medii

__

Ch

Suma cheltuielilor

Nr. de luni

3. Calculul abaterii volumului productiei

Xt

__

Qt – Q

X1 =

X2 =

X3 =

X4 =

X5 =

X6 =

4. Calculul abaterii cheltuielilor de productie

Yt

___

Cht – Ch

Y1 =

Y2 =

Y3 =

Y4 =

Y5 =

Y6 =

5. Calculul cheltuielilor variabile unitare

Chv =

(X*Y)t

Xt2

(X1*Y1) + (X2 * Y2) + (X3 * Y3) + (X4 * Y4) + (X5 * Y5) + (X6 * Y6)

X12 + X22 + X32 + X42 + X52 + X62

6. Calculul cheltuielilor variabile totale

Chvt = Chv * Qt

Chv

Chv

Chv

Chv

Chv

Chv

7. Calculul cheltuielilor fixe lunare:

Chft = Cht-Chvt

Chf

Chf

Chf

Chf

Chf

Chf

8. Calculul cheltuielilor indirecte standard (pentru luna iulie)

Chs = Chf + (Chv * Qs)

16.250 + (2,5 * 12.100 * 20%)

52.550

Procedeul punctelor de minim si maxim. Acesta presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a. Calculul cheltuielilor variabile unitare:

Chv =

Chmaxim - Chminim

Qmaxim - Qminim

b. Calculul cheltuielilor fixe ale unei perioade de gestiune oarecare

Chf = Ch – (Chv * Qt)

c. Calculul cheltuielilor standard indirecte

Chs = Chf + (Chv * Qs)

APLICATIE:

Se dau urmatoarele informatii:

Luna

Volumul

productiei

Cheltuieli

indirecte

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Sa se determine cheltuielile indirecte standard ce vor fi ocazionate de productia lunii iulie care va fi de 88.200 buc.

a. Calculul cheltuielilor variabile unitare:

Chv =

Chmaxim - Chminim

Qmaxim - Qminim

b. Calculul cheltuielilor fixe ale unei perioade de gestiune oarecare

Chf = Ch – (Chv * Qt)

9.180 – (0,1 * 55.800)

9.180 – 5.580

3.600

c. Calculul cheltuielilor standard indirecte

Chs = Chf + (Chv * Qs)

3.600 + (0,1 – 88.200)

3.600 + 8.820

12.420

v     Procedee de evaluare si calculare a costurilor privind productia de fabricatie interdependenta

Procedeul reinterarii. Acesta presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a.   Se determina marimea rapoartelor dintre cantitatea de produse livrate celorlalte sectii luate

separate si totalul productiei fabricate de sectia furnizoare.

Kj =

qj

Q

unde: j – sectia primitoare

K – indicele

q – cantitatea de produse livrata unei sectii

Q – cantitatea de produse fabricata de sectia furnizoare

b. Se determina costul prestatiei primite cu urmatoarea formula:

Cj =

Kj * Ch

unde: C – costul prestatiei primare

Ch – cheltuieli initiale in cazul primei sectii furnizoare, iar in ceea ce priveste celelalte sectii

se adauga costul prestatiei primate de la prima sectie, etc. Calculele de preluare a cotelor de cheltuieli care formeaza costul prestatiei livrate in sistemul prestatiilor reciproce continua pana in momentul in care resultatele obtinute reprezinta valori mici. De regula numarul de runde de calcul este egal cu nr. de sectii din sistemul pretatiilor reciproce plus inca o runda.

c. cotele de cheltuieli determinate se scad din cheltuielile sectiei furnizoare si se adauga la cheltuielile

sectiei primitoare

d. Calculul costului productiei destinate celorlalte sectoare de activitate

Cj =

SFDj

qAS

unde: C – costul productiei destinate altei sectii

j – produsul

SFD – sold final debitor al contului de cheltuieli

qAS – cantitatea de produse livrata altor sectii

APLICATIE:

Societatea dispune de 3 sectii auxiliare C.E., C.T., C.A., iar datele se dau in tabelul de mai jos:

Sectia auxiliara

Chelt. Totale

Productie obtinuta

Destinatia productiei

Alte destinatii

CE

CT

CA

CE

40.000 kW

CT

300 Gkal

CA

6.000 mc

Alte destinatii

Sectia 1

Sectia 2

Administratie

Desfacere

Sa se determine costul unitar pentru 1 kW, 1 Gkal, 1 mc.

Determinarea rapoartelor:

Pentru CE

KCT =

KCA =

Pentru CT

KCE =

KCA =

Pentru CA

KCE =

KCT =

2. Sa se determine costul prestatiei primite

Runda 1

Pentru CE

CCT = Kj * Ch = 0,125 * 4.500.000 = 562.500 lei

CCA = Kj * Ch = 0,2 * 4.500.000 = 900.000 lei

Pentru CT

CCE = 0,1 * (3.300.000 + 562.500) = 0,1 * 3.862.500 = 386.250 lei

CCA = 0,5 * (3.300.000 + 562.500) = 0,5 * 3.862.500 = 1.931.250 lei

Pentru CA

CCE = 0,1 * (2.800.000 + 900.000 + 1.931.250) = 0,1 * 5.631.250 = 563.125 lei

CCT = 0,2 * (2.800.000 + 900.000 + 1.931.250) = 0,2 *5.631.250 = 1.126.250 lei

Runda 2

Pentru CE

CCT = Kj * Ch = 0,125 * (386.250 + 563.125) = 118.671,87 lei

CCA = Kj * Ch = 0,2 * (386.250 + 563.125) = 189.875 lei

Pentru CT

CCE = 0,1 * (1.126.250 + 118.671,87) = 124.492,18 lei

CCA = 0,5 * (1.126.250 + 118.671,87) = 622.460,93 lei

Pentru CA

CCE = 0,1 * (189.875 + 622.460,93) = 81.233,59 lei

CCT = 0,2 * (189.875 + 622.460,93) = 162.467,18 lei

Runda 3

Pentru CE

CCT = 0,125 * (124.492,18 + 81.233,59) = 25.715,72 lei

CCA = 0,2 * (124.492,18 + 81.233,59) = 41.145,15 lei

Pentru CT

CCE = 0,1 * (162.467,18 + 25.715,72) = 18.818,29 lei

CCA = 0,5 * (162.467,18 + 25.715,72) = 94.091,45 lei

Pentru CA

CCE = 0,1 * (41.145,15 + 94.091,45) = 13.523,66 lei

CCT = 0,2 * (41.145,15 + 94.091,45) = 27.047,32 lei

Runda 4

Pentru CE

CCT = 0,125 * (18.818,29 + 13.523,66) = 4.042,74 lei

CCA = 0,2 * (18.818,29 + 13.523,66) = 6.468,39 lei

Pentru CT

CCE = 0,1 * (25.715,72 + 4.042,74) = 3.109,005 lei

CCA = 0,5 * (25.715,72 + 4.042,74) = 15.545,03 lei

Pentru CA

CCE = 0,1 * (6.468,39 + 15.545,03) = 2.201,34 lei

CCT = 0,2 * (6.468,39 + 15.545,03) = 4.402,68 lei

C.E.

C.T.

C.A.

D

C

D

C

D

C

4.500.000,00

-

3.300.000,00

-

2.800.000,00

-

386.250,00

-

562.500,00

-

900.000,00

-

563.125,00

-

1.126.250,00

-

1.931.250,00

-

124.492,18

-

118.671,87

-

189.875,00

-

81.233,59

-

162.467,18

-

622.460,93

-

18.818,29

-

25.715,72

-

41.145,15

-

13.523,66

-

27.047,32

-

94.091,45

-

3.109,01

-

4.042,74

-

6.468,39

-

2.201,34

-

4.402,68

-

15.545,03

-

-

562.500,00

-

386.250,00

-

563.125,00

-

900.000,00

-

1.931.250,00

-

1.126.250,00

-

118.671,87

-

124.492,18

-

81.233,59

-

189.875,00

-

622.460,93

-

162.467,18

-

25.715,72

-

18.818,29

-

13.523,66

-

41.145,15

-

94.091,45

-

27.047,32

-

4.042,74

-

3.109,01

-

2.201,34

-

6.468,39

-

15.545,03

-

4.402,68

5.692.753,07

1.848.418,87

5.331.097,51

3.196.016,89

6.600.835,95

1.980.250,77

3.844.334,20

2.135.080,63

4.620.585,18

14.12.2006

v     Procedee de calcul a costului pe unitatea de produs

Calculul costului unitar se poate efectua folosind urmatoarele procedee:

o       Procedeul diviziunii simple

o       Procedeul cantitativ

o       Procedeul indicilor de echivalenta

o       Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal

o       Procedeul deducerii valorii produselor secundare

1. Procedeul diviziunii simple

Se aplica in cazul productiei perfect omogene. Costul unitar pe produs se calculeaza astfel:

C =

n

chi

i=1

In care:

C – costul unitar

ch – cheltuieli de productie pe articole de calculatie

i – articolul de calculatie

Q

APLICATIE:

La o unitate economica care are ca obiect de activitate productia de incaltaminte, valoarea productiei si cheltuielile de productie au avut in cursul anului urmatoarea evolutie:

Trimestrul

Volumul productiei

- perechi -

Cheltuielile de productie

- lei -

Sa se calculeze costul pe unitatea de produs folosind procedeul diviziunii simple.

C =

n

chi

i=1

 

Q

 

4.500 + 5.000 + 5.200 + 4.900

13.265 lei / pereche

2. Procedeul cantitativ

Se utilizeaza pentru calculul costului unitar in cazul produselor asociate (colaterale, simultane sau cuplate), care au valori de intrebuintare apropiate, sunt considerate in totalitate produse principale, iar la unele dintre ele nu se intrebuinteaza intreaga cantitate rezultata. Procedeul presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a. Calculul costului mediu unitar pe produs pentru cantitatea teoretica produsa prin diviziunea simpla, astfel:

C =

n

chi

i=1

In care:

__

C – costul mediu unitar

q – cantitatea fabricata din fiecare produs

i – articolul de calculatie

j – felul produselor

n

qj

j=1

b. Calculul costului unitar efectiv pentru produsele la care intervin pierderi

Ce =

_

C * qf

In care:  _

C – costul mediu unitar

Ce – costul unitar efectiv

qf – cantitatea fabricata dintr-un anumit produs

qu – cantitatea utilizata dintr-un anumit produs

qu

Deci se majoreaza costul cantitatii utilizate cu pierderile de …………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………….. .

APLICATIE:

In cadrul unei societati se obtin trei tipuri de produse: A=2.000 buc., B=1.500 buc., C=1.600 buc. In urma controlului tehnic de calitate 10% din lotul de produse C este respins, iar la produsul A intervin pierderi de 5% din cauza conditiilor necorespunzatoare de depozitare. Cunoscand ca cheltuielile de productie aferente sunt de 117.300.000 lei, sa se determine costul unitar al fiecarui produs prin procedeul cantitativ.

a. Calculul costului mediu unitar pe produs pentru cantitatea teoretica fabricata

C =

n

chi

i=1

 

n

qj

j=1

 

23.000 lei/produs

b. Calculul costului unitar efectiv pentru produsele la care intervin pierderi (A si C)

v     Pentru produsul A

Ce =

_

C * qf

 

qu

 

24.210 lei / produs A

v     Pentru produsul C

Ce =

_

C * qf

 

qu

 

25.556 lei / produs C

Cheltuielile ocazionate de o instaltie sunt de 2.255.000 lei iar productia detinuta este formata din: A=500.000 t, B=2.000 t, C=400.000 t. Pe timpul depozitarii intervin pierderi fiind utilizate 1.600 t produs B si 350.000 t produs C. Calculati costul unitar.

a.       Calculul costului mediu pe toata cantitatea fabricata

C =

= 2,5 lei / produs

b.      Calculul costului unitar efectiv pentru produsul

CeB =

CeC =

3. Procedeul indicilor de echivalenta

Se utilizeaza pentru determinarea costului unitar pe produs in cazurile in care:

din acelasi consum al factorilor fundamentali ai procesului de productie se obtin produse si semifabricate diferite

acelasi material se prelucreaza in diverse procese cu un consum diferit de forta de munca

toate produsele obtinute simultan sau c.p. majoritatea dintre ele si fie considerate produse principale.

Indicii de echivalenta sunt de mai multe feluri, astfel:

  1. dupa modul de calcul:

indici de echivalenta calculati ca raport direct

indici de echivalenta calculati ca raport invers

  1. dupa nr. parametrilor (caracteristicilor) care stau la baza calcularii lor:

indici de echivalenta simpli

indici de echivalenta complex

indici de echivalenta agregati

In activitatea practica se aplica indicele de echivalenta simplu si complex. Procedeul presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

  1. Alegerea parametrilor care servesc pentru calcululindicilor de echivalenta, precum si a produsului care serveste drept baza de comparatie:

la indicii de echivalenta calculati ca raport direct se ia drept baza de comparatie oricare dintre cele «n» produse fabricate

 la indicii de echivalenta calculati ca raport invers se ia drept baza de comparatie produsul cu marimea parametrului cea mai mica, deoarece o parte din cheltuielile de productie repartizabile (de regula cea de prelucrare) se afla in raport invers proportional fata de marimea unui anumit parametru care exprima efortul de fabricatie.

  1. Calculul indicilor de echivalenta conform relatiilor:

indici de echivalenta simpli calculati ca raport direct, astfel:

kj =

Pj

Pb

indici de echivalenta complecsi calculati ca raport direct, astfel:

kj =

Pj * Pj1 * … * Pjn

Pb * Pb1 * … * Pbn

indici de echivalenta simpli calculati ca raport invers, astfel:

kj =

Pb

Pj

indici de echivalenta complecsi calculati ca raport invers, astfel:

kj =

Pb * Pb1 * … * Pbn

Pj * Pj1 * … * Pjn

Unde:

kj – indicele de echivalenta corespunzator unui produs «j»

Pj – marimea parametrului corespunzator produsului pentru care se calculeaza indicele de echivalenta

Pb - marimea parametrului corespunzator produsului ales drept baza de comparatie

  1. Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea ei in unitati de masura conventionale, astfel:

Qc =

n

(q * k) j

j=1

Unde:

Qc – cantitatea totala de produse exprimata in unitati conventionale

q – cantitatea dintr-un produs exprimata in unitati de masura fizice

k – indicele de echivalenta corespunzator unui produs

j – felul (nr.) produselor

d. Calculul costurilor pe unitatea conventionala, astfel:

Cuc =

n

chi

i=1

Unde:

Cuc – costul unei unitati conventionale de produs

ch – cheltuieli de productie pe articole de calculatie

i – articolul de calculatie

Qc

e. Calculul costurilor pe unitatea fizica de produs, astfel:

Cj =

qucj * C/uc

qj

SAU

Cj =

kj * C/uc

Unde:

C – costul unitary pe produs

j – felul produselor

quc – cantitatea de produs exprimata in unitati conventionale

q - – cantitatea de produs exprimata in unitati fizice

APLICATIE:

Se presupune ca intr-o unitate cheltuielile generate de obtinerea urmatoarelor cantitati de produse: A=70.000 buc., B=140.000 buc., C=175.000 buc. sunt in suma de 17.640.000 lei. Parametrul utilizat pentru calculul indicelui de echivalenta este lungimea produselor care in cazul produsului A este 16 cm, in cazul produsului B este 20 cm, iar pentru produsul C este 28 cm. Sa se calculeze costul pe unitatea de produs finit folosind procedeul indicilor de echivalenta.

a.       Se alege drept baza de comparatie produsul B

b. Calculul indicilor de echivalenta

kj =

Pj

Pb

kA =

kB =

kC =

c.       Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea in unitati de masura conventionale

Qc =

n

(q * k) j

j=1

Qc =

441.000 cm

d. Calculul costului pe unitatea conventionala

Cuc =

n

chi

i=1

Qc



Cuc =

40 lei/cm

e. Calculul costului pe unitatea fizica de produs

Cj =

qucj * C/uc

qj

CA =

= 32 lei/buc

CB =

= 40 lei/buc

CC =

= 56 lei/buc

SAU

Cj =

kj * C/uc

CA =

= 32 lei/buc

CB =

= 40 lei/buc

CC =

= 56 lei/buc

Intr-o intreprindere cheltuielile generate de obtinerea productiei, cantitatile fabricate si parametrii utilizati sunt:

- cheltuielile de productiei 50.392.000 lei

- cantitatea fabricata

- produs A 960.000

- produs B 920.000

- produs C 900.000

- lungimea produselor

- produs A 48 cm

- produs B 60 cm

- produs C 84 cm

Sa se calculeze costul pe unitatea de produs finit folosind procedeul indicilor de echivalenta in varianta indicilor de echivalenta simpli calculati ca raport direct.

- indici de echivalenta complecsi calculati ca raport direct -

Se presupune ca intr-o unitate cheltuielile generate de obtinerea urmatoarelor cantitati de produse: A=12.500 t, B=7.500 t, C=5.000 t sunt in suma de 60.060.000 lei. Cei doi parametrii alesi pentru determinarea indicilor de echivalenta prezinta urmatoarele valori: pentru produs A p=6.250, iar p’= 2,7 pentru produs B p=5.000, iar p’= 11,25 pentru produs C p=3.250, iar p’= 9,75. Sa se calculeze costul pe unitatea de produs finit folosind procedeul indicilor de echivalenta.

a.       Se alege drept baza de comparatie produsul B

b.      Calculul indicilor de echivalenta

kj =

Pj * Pj1 * … * Pjn

Pb * Pb1 * … * Pbn

kA =

kB =

kC =

c.       Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea in unitati de masura conventionale

Qc =

n

(q * k) j

j=1

Qc =

d. Calculul costului pe unitatea conventionala

Cuc =

n

chi

i=1

Qc

Cuc =

4.274,73 lei

e.Calculul costului pe unitatea fizica de produs

Cj =

qucj * C/uc

qj

CA =

= 1.282,41 lei/buc

CB =

= 4.274,73 lei/buc

CC =

= 2.393,84 lei/buc

SAU

Cj =

kj * C/uc

CA =

= 1.282,41 lei/buc

CB =

= 4.274,73 lei/buc

CC =

= 2.393,84 lei/buc

Intr-o intreprindere cheltuielile generate de obtinerea productiei, cantitatile fabricate si parametrii utilizati sunt:

- cheltuielile de productiei 18.090.000 lei

- cantitatea fabricata

- produs A 70.000 t

- produs B 40.000 t

- produs C 20.000 t

- lungimea produselor

- produs A p=8 p p’=2

- produs B p=6 p p’=3

- produs C p=12 p p’=5

Sa se calculeze costul pe unitatea de produs finit folosind procedeul indicilor de echivalenta complecsi calculati ca raport direct.

- procedeul cifrelor de echivalenta in marimi absolute -

Metodologia de calcul a costului pe unitatea de produs in cazul cifrelor de echivalanta in marimi absolute este aceeasi cu cea utilizata la indicii de echivalenta. Etapele sunt:

  1. Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea ei in unitati de masura conventionale
  2. Calculul costului pe unitatea conventionala
  3. Calculul costului pe unitatea fizica

Intr-o unitate cantitatile fabricate de produse sunt: produs A 70.000 buc., produs B 140.000 buc, produs C 175.000, iar cheltuielile de fabricatie sunt 17.640.000 lei. Parametrul utilicat este lungimeea produselor care pentru produs A este 16 cm, pentru produs B este 20 cm, pentru produs C este 28 cm. Sa se calculeze costul unitar folosind procedeul cifrelor de echivalenta in marimi absolute.

  1. Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea ei in unitati de masura conventionale

Qc =

n

(q * p) j

j=1

Qc =

  1. Calculul costului pe unitatea conventionala

Cuc =

n

chi

i=1

Qc

Cuc =

2 lei

  1. Calculul costului pe unitatea fizica

Cj =

qucj * C/uc

qj

CA =

= 32 lei/buc

CB =

= 40 lei/buc

CC =

= 56 lei/buc

SAU

Cj =

kj * C/uc

CA

= 32 lei/buc

CB =

= 40 lei/buc

CC =

= 56 lei/buc

- procedeul indicilor de echivalenta calculati ca raport invers -

Sa se calculeze costul unitar potrivit datelor de mai jos:

- cheltuieli totale: 19.550.000, din care

- cheltuieli de prelucrare 14.200.000

- cheltuieli materiale 5.350.000

- productia fabricata

- produs A 12.000 kg

- produs B 28.000 kg

- produs C 45.000 kg

- parametrii utilizati

- A 5,5 textura

- B 22 textura

- C 11 textura

Indicii de echivalenta se calculeaza in functie de textura.

a.       Se alege drept baza de comparatie produsul A (produsul cu marimea parametrului cea mai mica)

b.      Calculul indicilor de echivalenta

kj =

Pb

Pj

kA =

kB =

kC =

Potrivit acestor indici, produsul A cu 22 tex, care este cea mai fina va prelua per kg de 2 ori mai multe cheltuieli de prelucrare decat produsul C cu 11 tex si de patru ori fata de produsul B cu 5,5 tex.

c.       Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea in unitati de masura conventionale

Qc =

n

(q * k) j

j=1

Qc =

+ 7.000 + 22.500

d. Calculul costului pe unitatea conventionala

Cuc =

n

chi

i=1

Qc

Cuc =

342,16 lei

e.Calculul costului pe unitatea fizica de produs

e.1. Calculul cheltuielilor de prelucrare pe unitatea fizica de produs

Cpj =

qucj * C/uc

qj

CpA =

= 342,16 lei/buc

CpB =

= 85,54 lei/buc

CpC =

= 171,08 lei/buc

SAU

Cpj =

kj * C/uc

CpA =

= 342,16 lei/buc

CpB =

= 85,54 lei/buc

CpC =

= 171,08 lei/buc

e.2. Calculul cheltuielilor materiale pe unitatea fizica de produs

Cmj =

Chm .

n

qj

j=1

Cm/kg =

= 62,94 lei

e.3. Costul unitar pe unitatea fizica de produs

Cj =

(Cp + Cm)j

CA =

= 405,10 lei/kg

CB =

= 148,48 lei/kg

CC =

= 234,02 lei/kg

Sa se calculeze costul pe unitatea fizica de produs prin procedeul indicilor de echivalenta calculati ca raport invers, potrivit urmatoarelor date:

- cheltuieli totale: 29.325.000, din care

- cheltuieli de prelucrare 21.300.000

- cheltuieli materiale 8.025.000

- productia fabricata

- produs A 18.000 kg

- produs B 42.000 kg

- produs C 67.500 kg

- parametrii utilizati

- A 11 textura

- B 44 textura

- C 22 textura

- privind utilizarea seriilor multiple de indici de echivalenta -

Sa se calculeze costul unitar al productiei fabricate prin procedeul seriilor multiple de indici de echivalenta simpli calculati ca raport direct, avand in vedere urmatoarele date:

Denumire produs

Cantitetea fabricata (kg)

Serii de indici

Cheltuieli de productie

Functie de greutate

Functie de lungime

Materiale

Prelucrare

Total

A

B

C

Total

Se mentioneaza ca valoarea consumului de materiale se reporteaza in raport cu prima serie de indici (greutate), iar cheltuielile de prelucrare se repartizeaza in raport cu cea de a doua serie de indici de echivalenta calculati in functie de lungimea produsului.

1. Pentru prima serie de indici

a.       Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea in unitati de masura conventionale

Qc =

n

(q * k) j

j=1

Qc =

+ 750.000 + 393.750

b. Calculul costului pe unitatea conventionala

Cuc =

n

chi

i=1

Qc

Cuc =

5,44 lei

c. Calculul costului privind cheltuielile materiale pe unitatea fizica de produs

Cmj =

qucj * C/uc

qj

CmA =

= 163,20 lei

CmB =

= 81,60 lei

CmC =

= 61,30 lei

SAU

Cpj =

kj * C/uc

CmA =

= 163,20 lei

CmB =

= 81,60 lei

CmC =

= 61,30 lei

2. Pentru a doua serie de indici

a.       Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea in unitati de masura conventionale

Qc =

n

(q * k) j

j=1

Qc =

+ 1.750.000 + 2.100.000

b. Calculul costului pe unitatea conventionala

Cuc =

n

chi

i=1

Qc

Cuc =

2,73 lei

c. Calculul costului privind cheltuielile pe unitatea de prelucrare fizica de produs

Cpj =

qucj * C/uc

qj

CpA =

= 68,25 lei

CpB =

= 95,55 lei

CpC =

= 163,80 lei

SAU

Cpj =

kj * C/uc

CpA =

= 68,25 lei

CpB =

= 95,55 lei

CpC =

= 163,80 lei

3. Calculul costului pe unitatea fizica de produs

Cj =

(Cp + Cm)j

CA =

= 231,45 lei

CB =

= 177,15 lei

CC =

= 225,002 lei

Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmatorul caz privind calculul costului pe unitatea fizica de produs prin utilizarea seriilor multiple de indici de echivalenta

- cheltuieli totale: 13.912.500, din care

- cheltuieli de prelucrare 4.961.000

- cheltuieli materiale 8.951.500

- productia fabricata

- produs A 30.000

- produs B 75.000

- produs C 50.000

- serii de indici

- pentru cheltuieli materiale kA = 20, kB = 10, kC = 11

- pentru cheltuieli de prelucrare kA = 25, kB = 30, kC = 50

4. Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal

Se utilizeaza pentru determinarea costului unitar pe produs in unitatile care obtin in procesul de productie un produs principal si un produs care se considera secundar.

Metodologia de calculatie presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a. se transforma productia secundara in productie teoretica principala. Astfel intreaga productie obtinuta devine teoretic produs principal. Relatia de echivalenta este:

qsp =

qs

E

Unde:

qsp – cantitatea de produs secundar transformata in produs principal

qs – cantitatea de produs secundar

E – raportul de echivalenta

b.      calculul cantitatii teoretice de produs principal

QPT =

OP + qsp

Unde:

QPT – cantitatea teoretica de produs principal

OP – cantitatea de produs principal

c.       calculul costului pe unitatii teoretice de produs principal

CQPT =

∑Chi

Unde:

CQPT – costul unitar al produsului principal teoretic

Chi – cheltuieli de productie pe articole de calculatie

i – nr. articolului de calculatie

∑ QPT

d.      calculul cheltuielilor aferente produsului secundar

Chqs =

qsp * CQPT

Unde:

Chqs – cheltuielile produsului secundar

e.       calculul cheltuielilor aferente produsului principal

ChQp =

∑Chi - Chqs

Unde:

ChQp – cheltuielile produsului principal

f.       calculul costului pe unitatea de produs principal

CQp =

∑ChQp

Qp

Unde:

CQp – cost pe unitatea de produs principal

g.      calculul costului pe unitatea de produs secundar

Cqs =

∑Chqs

qs

Unde:

Cqs – cost pe unitatea de produs secundar

APLICATIE:

Se produce lunar 300.000l ulei cal.I si 100.000l cal.II. Cheltuielile sunt de 3.040.000 lei. Uleiul cal.I este considerat produs principal. Echivalarea productiei se face dupa relatia 1,25 ulei cal.II = 1l ulei cal.I. Costul pe cele 2 produse folosind procedeul anterior.

qsp =

qs

E

= 80.000 l

a. se transforma productia secundara in productie teoretica principala. Astfel intreaga productie obtinuta devine teoretic produs principal. Relatia de echivalenta este:

b.      calculul cantitatii teoretice de produs principal

QPT =

OP + qsp = 300.000 + 80.000 = 380.000 l

c.       calculul costului pe unitatii teoretice de produs principal

CQPT =

∑Chi

= 8 lei/l

∑ QPT

d.      calculul cheltuielilor aferente produsului secundar

Chqs =

qsp * CQPT = 80.000 * 8 = 640.000 lei

e.       calculul cheltuielilor aferente produsului principal

ChQp =

∑Chi - Chqs = 3.040.000 – 640.000 = 2.400.000 lei

f.       calculul costului pe unitatea de produs principal

CQp =

∑ChQp

Qp

= 8 lei

g.      calculul costului pe unitatea de produs secundar

Cqs =

∑Chqs

qs

= 6,4 lei

5.Procedeul deducerii valorii produsului secundar (procedeul restului sau al valorii ramase)

Se utilizeaza pentru determinarea costului unitar pe produs in unitatile care obtin concomitent in procesul de productie un produs principal si unul sau mai multe produse care se considera secundare si nu exista posibilitatea de separare a cheltuielilor pe fiecare produs in parte.

Relatia pentru varianta simpla:

CQ =

∑ Chi - ∑ (qs*ps)j

Q

Unde:

CQ – costul unitar pe produsul principal

Ch – total chelt. Dintr-un articol de calculatie

i – articol de calculatie

qs – cantitate produs secundar

ps – pretul produsului secundar

j – felul produsului secundar

Q – produs principal

∑ (qs*ps)=

(qsu * ps) + (qse*ps – Chs)

Unde:

qsu – cantitate de produs secundar utilizata in

interiorul firmei

qse– cantitate de produs secundar livrata tertilor

Chs – chelt. Suplimentare aferente produselor

secundare livrate tertilor

APLICATIE:

Se produc 2 produse: A, produs principal – 1.200 buc. si B, produs secundar – 400 buc. Produsul B este utilizat pentru reluarea productiei in proportie de 25%. Cheltuielile totale de productie sunt 4.450.000 lei, iar cheltuielile suplimentare pentru livrarea productiei secundare sunt de 150.000 lei. Pretul produsului secundar este 2.500 lei. Care este costul produsului principal.

∑ (qs*ps)=

(qsu * ps) + (qse*ps – Chs)

850.000 buc,  - cantitatea produsului secundar daca se utilizeaza toata cantitatea in

interiorul firmei

CQ =

∑ Chi - ∑ (qs*ps)j

Q

3.000 lei

Pentru a se asigura cunoasterea structurii costului privind produsul principal se defaklca totalul cheltuielilor de calculatie si se parcurg urmatoarele etape:

1. calculul ponderii valorii produsului secundar in totalul cheltuielilor de productie:

Gqsj =

∑ (qs*ps)j

∑ Chi

2. calculul cheltuielilor productiei secundare pe articole de calculatie

Chqs = ∑ Chi * Gqsj

3. calculul cheltuielilor produsului principal pe articole de calculatie

ChQ = ∑ (Ch – Chqs )i

APLICATIE:

Se inregistreaza urmatoarea structura a cheltuielilor de productie:

- materii prime: 750.000 lei

- salarii directe: 72.000 lei

- retineri salariale: 25.000 lei

- intretinere utilaje: 208.000 lei

- cheltuieli generale ale sectiei: 14.000 lei

- cheltuieli generale ale firmei: 17.000 lei

Se obtin produsele A, principal – 120.000 buc. si B, secundar – 50.000 buc. Produsul B este utilizat in interiorul firmei in proportie de 20%, diferente fiind livrata tertilot cu 3,5 lei/buc. Cheltuielile suplimentare de desfacere sunt de 17.000 lei. Sa se calculeze costul unitar de produs principal si secundar.

1. calculul ponderii valorii produsului secundar in totalul cheltuielilor de productie:

Gqsj =

∑ (qs*ps)j

∑ Chi

(qsu * ps) + (qse*ps – Chs)

∑ Chi

898.800

2. calculul cheltuielilor productiei secundare pe articole de calculatie

Chqs = ∑ Chi * Gqsj = 898.800 * 0,174 = 156.391,20

3. Costul unitar pe produsul secundar

Cqs =

50.000

4. costul produsului secundar utilizat in cadrul firmei

5. costul unitar de produs secundar livrat tertilor

= 4.82 lei

6. calculul cheltuielilor produsului principal pe articole de calculatie

ChQ = ∑ (Ch – Chqs )i

7. cost unitar de produs principal

= 6.18 lei

METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR

I. Metoda globala

Se utilizeaza de catre firmele care fabrica un singur produs si care in general la finele perioadei de gestiune nu are semifabricate sau productie in curs de executie.

APLICATIE:

Societarea are 2 sectii de baza S1 si S2, doua sectii auxiliare CE si CA si un sector administrativ. In cadrul sectiilor de baza se fabrica un singur produs care nu necesita cheltuieli de desfacere. In contabilitate se inregistreaza urmatoarele:

a. colecatarea cheltuielilor cu materii prime si consumabile repartizate astfel:

- materii prime

- S1 450.000 lei

- S2 225.000 lei

- materiale consumabile

- S1 90.000 lei

- S2 67.500 lei

- CE 18.000 lei

- CA 27.000 lei

- SA 22.500 lei

% = 901 900.000

921S1 450.000

921S2 225.000

923S1 90.000

923S2 67.500

922CE 18.000

922CA 27.000

924 22.500

b. colectarea cheltuielilor cu salariile astfel:

- salarii muncitori de baza

- S1 540.000 lei

- S2 360.000 lei

- salarii personal din sectiile auxiliare

- CE 67.500 lei

- CA 22.500 lei

- salariile personalului auxiliar si ale personalului administrativ din

- S1 180.000 lei

- S2 135.000 lei

- salarii personalului sin sectorul administativ 45.000 lei

% = 901 1.350.000

921S1 540.000

921S2 360.000

922CE 67.500

922CA 22.500

923S1 180.000

923S2 135.000

924 45.000

c. colectarea cheltuielilor cu retinerile salariale reprezentand 30% din fondurile de salarii

% = 901 1.350.000 * 0,30 = 405.000

921S1 540.000 * 0,30 = 162.000

921S2 360.000 * 0,30 = 108.000

922CE 67.500 * 0,30 = 20.250

922CA 22.500 * 0,30 = 6.750

923S1 180.000 * 0,30 = 54.000

923S2 135.000 * 0,30 = 40.500

924 45.000 * 0,30 = 13.500

d. colectarea cheltuielilor cu amortizarea astfel:

- la sectiile auxiliare

- CE 67.500 lei

- CA 22.500 lei

- la sectiile de baza

- S1 180.000 lei

- S2 135.000 lei

- la sectorul administrative 45.000 lei

% = 901 1.350.000

922CE 67.500

922CA 22.500

923S1 180.000

923S2 135.000

924 45.000

e. obtinerea a 1.000 buc. Produs finit la cost standard de 2.400 lei/buc.

931 = 902 2.400.000 (2.400 * 1.000)

f. decontarea consumurilor reciproce dintre sectiile auxiliare astfel:

- energia electrica furnizata de CE pentru CA 23.250 lei

922CA = 922CE 23.250

- apa furnizata de CA pentru CE 18.750 lei

922CE = 922CA 18.750

g. decontarea c/v productiei CE astfel

- S1 90.000 lei

- S2 60.000 lei

- SA 18.750 lei

% = 922CE 168.750

923S1 90.000

923S2 60.000

924 18.750

h. decontarea c/v productiei CA astfel:

- S1 36.000 lei

- S2 24.000 lei

- SA 23.250 lei

% = 922CA 83.230

923S1 36.000

923S2 24.000

924 23.250

i. includerea in costul productiei a cotelor de cheltuieli indirecte

921S1 = 923S1 630.000 (toate sumele de la operatiile 1 la 8)

921S2 = 923S2 462.000

NU SE FACE

28.03.2007

j. repartizarea cheltuielilor de administratie folosind drept baza de repartizare costul de productie

- 924 168.000 (operatiile 8+7+3+2+1)

- 921S1 1.782.000 (operatiile 9+3+2+1)

- 921S2 1.155.000 (operatiile 9+3+2+1)

- Coef. De repartizare

k =

Ce trebuie repartizat

Baza de repartizare

2.937.000 (921S1+921S2)

- repatitia cheltuielilor de administratie pe sectii

- S1 0,057 * 1.782.000 = 101.574

- S2 0,057 * 1.155.000 = 65.835 ≈ 66.426

% = 924 168.000

921S1 101.574

921S2 66.426

k. inregistrarea costului productiei in curs de executie la S1 383.574 lei si la S2 21.426 lei

933 = % 405.000

921S1 383.574

921S2 21.426

l. calculul si inregistrarea costului efectiv al productiei finite

Contul de calculatie

Total chelt.

(cost complet)

Costul productiei

in curs

Costul efectiv al productiei finite (col.1 – 2)

Cantitate

Cost efectiv unitar (col.3 / 4)

921S1

921S2

Total

902 = % 2.700.000

921S1 1.500.000

921S2 1.200.000

m. calculul si inregistrarea diferentelor dintre cost standard si cost efectiv

Cantitate

Cost unitar

standard

Cost total standard

Cost unitar

efectiv

Cost total efectiv

Diferenta de pret

- diferenta nefavorabila

903 = 902 300.000

n. decontarea cheltuielilor privind productia finite obtinuta

901 = % 2.700.000

931 2.400.000

903 300.000

o. decontarea costului efectiv al productiei in curs

901 = 933 405.000

1. Colectarea cheltuielilor cu materiile prime si consumabilele astfel

- materii prime

- S1 6.000.000

- S2 3.000.000

- materiale consumabile

- CE 240.000

- CA 360.000

- S1 1.200.000

- S2 900.000

- SA 300.000

% = 901 12.000.000

921S1 6.000.000

921S2 3.000.000

922CE 240.000

922CA 360.000

923S1 1.200.000

923S2 900.000

924 300.000

2. colectare cheltuielilor cu salariile astfel:

- muncitorii de baza

- S1 7.200.000

- S2 4.800.000

- muncitorii auxiliar

- S1 2.400.000

- S2 1.800.000

- personal sectii auxiliare

- CE 900.000

- CA 300.000

- personal administrative 600.000

% = 901 18.000.000

921S1 7.200.000

921S2 4.800.000

923S1 2.400.000

923S2 1.800.000

922CE 900.000

922CA 300.000

924 600.000

3. colectarea cheltuielilor cu retinerile salariale reprezentand 30% din fondurile de salarii

% = 901 18.000.000 * 0,30 = 5.400.000

921S1 7.200.000 * 0,30 = 2.160.000

921S2 4.800.000 * 0,30 = 1.440.000

923S1 2.400.000 * 0,30 = 720.000

923S2 1.800.000 * 0,30 = 540.000

922CE 900.000 * 0,30 = 270.000

922CA 300.000 * 0,30 = 90.000

924 600.000 * 0,30 = 180.000

4. colectarea cheltuielilor cu amortizarea astfel:

- S1 2.400.000 lei

- S2 1.800.000 lei

- CE 900.000 lei

- CA 300.000 lei

- SA 600.000 lei

% = 901 6.000.000

923S1 2.400.000

923S2 1.800.000

922CE 900.000

922CA 300.000

600.000

5. obtinerea la cost stabdard a 20.000 buc. produs finit la 1.600lei/buc.

931 = 902 32.000.000 (20.000 * 1.600)

6. decontarea consumurilor reciproce dintre sectiile auxiliare

- energie electrica furnizata de CE la CA 310.000 lei

922CA = 922CE 310.000

- apa furnizata de CA la CE 250.000 lei

922CE = 922CA 250.000

7. decontarea c/v productiei sectiilor auxiliare astfel:

- c/v productiei CE la:

- S1 1.200.000 lei

- S2 800.000 lei

- SA 250.000 lei

% = 922CE 2.250.000

923S1 1.200.000

923S2 800.000

924 250.000

- c/v productiei CA la:

- S1 480.000 lei

- S2 320.000 lei

- SA 310.000 lei

% = 922CA 1.110.000

923S1 480.000

923S2 320.000

924 310.000

8. Introducerea in cost a cheltuielilor indirecte de productie

921S1 = 923S1 8.400.000

921S2 = 923S2 6.460.000

9. repartitia cheltuielilor administrative folosind drept baza de repartitie costul de productie

k = 0,057

S1 23.760.000 * 0,057 = 1.354.320

S2 15.400.000 * 0,057 = 885.680

% = 924 2.240.000

921S1 1.354.320

921S2 885.680

10. Inregistrarea costului productiei in curs pentru: - S1 5.114.320 lei

- S2 285.680 lei

933 = % 5.400.000

921S1 5.114.320

921S2 285.680

Cont

Total cheltuieli

Cost productie in curs

Cost productie finita

Cant.

Cost unitar

921S1

921S2

TOTAL

902 = % 36.000.000

921S1 20.000.000

921S2 16.000.000

11. Inregistrarea diferentelor de cost

903 = 902 4.000.000 (36.000.000 – 32.000.000)

12. Decontarea cheltuielilor privind productia finite

901 = % 36.000.000

931 32.000.000

903 4.000.000

13. Decontarea cheltuielilor aferente productiei in curs

901 = 933 5.400.000

II. Metoda pe faze

APLICATIE:

Societarea are 2 sectii de baza S1 si S2 in care se defasoara cate o faza de calculatie F1 si F2, o sectie auxiliara CE si un sector administrativ. In cadrul fazei F1 se fabrica 1.000 buc. din semifabricatul S care se utilizeaza in faza F2 astfel:

- produsul A 400 buc.

- produsul B 600 buc.

Din F2 se obtin 400 buc. Produs finit A si 550 buc. produs finit B.

Operatiunile sunt:

1. Consum materii prime si materiale astfel:

a. materii prime la:

- F1 1.320.000 lei

- F2A 264.000 lei

- F2B 176.000 lei

b. materiale consumabile la:

- F1 660.000 lei

- F2 770.000 lei

- CE 66.000 lei

- SA 704.000 lei

2. Inregistrarea salariilor astfel:

- salariile muncitorilor

- F1 1.760.000 lei

- F2A 880.000 lei

- F2B 1.320.000 lei

- personal CE 660.000 lei

- personal administrativ

- F1 880.000 lei

- F2 1.100.000 lei

- SA 2.200.000 lei

% = 901

921F1 1.760.000

921F2A 880.000

921F2B 1.320.000

922CE 660.000

923F1 880.000

923F2 1.100.000

924 2.200.000

3. Inregistrarea retinerilor salariale reprezentand 28% din salarii

% = 901 2.464.000

921F1 492.800

921F2A 246.400

921F2B 369.600

922CE 184.800

923F1 246.400

923F2 308.000

924 616.000

4. Se realizeaza reparatii curente executate de terti si repartizate astfel:

- F1 616.000

- F2 572.000

- SA 352.000

% = 901 1.540.000

923F1 616.000

923F2 572.000

924 352.000

Se inregistreaza reparatii capitale in suma de: …

* reparatiile capitale se esaloneaza pe o anumita perioada de timp, pentru ca sunt considerate cheltuieli in avans

5. Se inregistreaza amortizarea astfel:

- CE 330.000 lei

- F1 440.000 lei

- F2 1.210.000 lei

- SA 660.000 lei

% = 901 2.640.000

922CE 330.000

923F1 440.000

923F2 1.210.000

924 660.000

6. Din F1 se obtin 1.000 buc. semifabricat la un cost standard de 6.820 lei/buc.

931 = 902S 6.820.000 (1.000 * 6.820)

7. Eliberarea in consum a semifabricatului S

a. darea efectiva in consum

% = 921F1 6.820.000

921F2A 2.728.000 (400 * 6.820)

921F2B 4.092.000 (600 * 6.820)

b. scaderea din gestiune a semifabricatului

902S = 931 6.820.000

8. Obtinerea de produse finite din faza F2 la cost standard de 19.250 lei/buc pentru produsul A si 18.040 lei/buc pentru produsul B

931A = 902A 7.700.000 (19.250*400)

931B = 902B 9.922.000 (18.040*550)

9. Decontarea energiei furnizata de CE la:

- F1 404.800 lei

- F2 264.000 lei

- SA 572.000 lei

% = 922CE 1.240.800

923F1 404.800

923F2 264.000

924 572.000

10. Repartizarea cheltuielilor indirecte pe costul productiei astfel:

- F1: 921F1 = 923F1 3.247.200 (404800+440000+616000+246400+880000+660000)

- F2 baza de repartizare sunt salariile directe si contributiile aferente

K =

Chelt. de repartizat

Baza de repartizare

4.224.000 (ct.923F2)

2.816.000 (ct.921F2A + 921F2B)

Calculam cotele de cheltuieli indirecte pentru fiecare produs:

A : 1.126.400 * 1,50 = 1.689.600

B : 1.689.600 * 1,50 = 2.534.400

% = 923F2 4.224.000

921F2A 1.689.600

921F2B 2.534.400

11. Se calculeaza costul de productie efectiv al semifabricatului S prin procedeul diviziunii simple:

921F1 1.320.000+1.760.000+492.800+3.247.200 = 6.820.000

Procedeul diviziunii simple :

Chelt. totale

Q

= 6.820 lei

nu sunt necesare inregistrari pe diferente de pret

In situatia in care costul efectiv este diferit de cel standard diferentele se inregistreaza astfel:

- inregistrare diferenta  903S = 921S

- repartizare concomitenta a diferentelor asupra fazelor unde s-au consumat semifabricatelepentru a rectifica costul standard cu care acestea au fosr date in consum

% = 903S

921A

921B

12. Repartizarea cheltuielilor de administratie utilizand drept baza cheltuielile directe aferente celor 2 produse:

K =

Debit 921F2A + 921F2B

A: 1.390.400 * 1,56 = 2.169.024

B: 1.865.600 * 1,56 = 2.934.976

% = 924 5.104.000

921F2A 2.169.024

921F2B 2.934.976

13. Inregistrarea costului efectiv al productiei in curs de executie ramasa la produsul B de 1.526.976 lei

933F2B = 921F2B 1.526.976

14. Calculul si inregistrarea costului efectiv al productiei finite

Contul

Total cheltuieli

Din care :

Cost productie in curs

Cost efectiv productie finita

Cant.

Cost unitar

S

Chelt.

fazei F2

921F2A

921F2B

TOTAL

902A = 921F2A 7.977.024

902B = 921F2B 9.900.000

15. Calculul si inregistrarea diferentelor de pre

A: - diferenta nefavorabila 277.024 (solduri operatia 8 si 14)

902A = 903A 277.024

B: - diferenta favorabila 22.000 (solduri operatia 8 si 14)

902b = 903b - 22.000

16. Decontarea costului efectiv, a productiei in curs si a diferentelor

901 = % 19.404.000

933F2B 1.526.976

903A 277.024

903B - 22.000

931A 7.700.000

931B 9.922.000

III. Metoda pe comenzi

APLICATIE:

Societatea are 2 sectii de baza S1 si S2, 2 sectii auxiliare CE si CA si un sector administrativ. In sectiile de baza se executa comanda C1 si C2. Se inregistreaza urmatoarele operatiuni.

1. consum materii prime si materiale astfel:

- materii prime: S1C1 187.500

S1C2 112.500

S2C1 112.500

S2C2 37.500

- materii consumabile S1 90.000

S2 60.000

CE 75.000

CA 45.000

SA 105.000

% = 901 825.000

921S1C1 187.500

921S1C2 112.500

921S2C1 112.500

921S2C2 37.500

923S1 90.000

923S2 60.000

922CE 75.000

922CA 45.000

924 105.000

2. colectarea cheltuielilor cu salariile, astfel:

- salariile muncitorilor din sectiile principale S1C1 1.350.000

S1C2 450.000

S2C1 450.000

S2C2 750.000

- salariile din sectiile auxiliare CE 900.000

CA 600.000

- personal administrativ din sectiile principale astfel S1 1.200.000

S2 1.050.000

- personal administrativ 750.000

% = 901 7.500.000

921S1C1 1.350.000

921S1C2 450.000

921S2C1 450.000

921S2C2 750.000

923S1 900.000

923S2 600.000

922CE 1.200.000

922CA 1.050.000

924 750.000

3. Inregistrarea retinerilor salariale de 30%:

% = 901 2.250.000

921S1C1 405.000

921S1C2 135.000

921S2C1 135.000

921S2C2 225.000

923S1 270.000

923S2 180.000

922CE 360.000

922CA 315.000

924 225.000

4. Colectarea cheltuielilor cu amortizarea astfel : S1 75.000

S2 45.000

CE 45.000

CA 30.000

SA 30.000

% = 901 225.000

923S1 75.000

923S2 45.000

922CE 45.000

922CA 30.000

924 30.000

5. obtinerea productie finite la cost standard astfel C1 25 buc. cu 240.000 lei/buc

C2 20 buc. cu 210.000 lei/buc

931C1 = 902C1 6.000.000

921C2 = 902C2 4.200.000

6. decontarea consumurilor reciproce dintre sectiile auxiliare astfel

- energie furnizata de CE pentru CA 25.000

922CA = 922CE 25.000

- apa furnizata de CA pentru CE 15.000

922CE = 922CA 15.000

7. decontarea cheltuielilor sectiilor auxiliare astfel:

- cheltuielile CE se deconteaza asupra S1 480.000

S2 400.000

SA 400.000

% = 922CE 1.280.000

923S1 480.000

923S2 400.000

924 400.000

- cheltuielile CA se deconteaza asupra S1 450.000

S2 350.000

SA 65.000

% = 922CA 865.000

923S1 450.000

923S2 350.000

924 65.000

8. repartizarea cheltuielilor indirecte de productie folosind drept baza de re[partitie salariile directe si retinerile salariale aferente

KS1 =

2.655.000 (ct.923S1)

S1: C1 1,13 * (1.350.000 + 405.000) = 1.990.170

C2 1,13 * (450.000 + 135.000) = 664.830

% = 923S1 2.655.000

921S1C1 1.990.170

921S1C2 664.830

KS2 =

2.220.000 (ct.923S2)

S2: C1 1,42 * (450.000 + 135.000) = 832.455

C2 1,42 * (750.000 + 225.000) = 1.387.545

% = 923S2 2.220.000

921S2C1 832.455

921S2C2 1.387.545

9. repartitia cheltuielilor de administratie utilizand drept baza de repartitie costul de productie

924: 65.000 + 400.000 + 30.000 + 225.000 + 750.000 + 105.000 = 1.575.000

921S1C1 1.990.170 + 405.000 + 1.350.000 = 3.932.670

921S1C2 664.830 + 135.000 + 450.000 = 1.362.330

921S2C1 832.455 + 135.000 + 450.000 = 1.529.955

921S2C2 1.387.345 + 225.000 + 750.000 = 2.445.000

TOTAL 9.225.000

K =

S1C1 0,17 * 3.932.670 = 668.554

S1C2 0,17 * 1.362.330 = 231.596

S2C1 0,17 * 1.529.955 = 260.092

S2C2 0,17 * 2.445.000 = 408.008 ≈ 414.758

TOTAL 1.575.000

% = 924 1.575.000

921S1C1 668.554

921S1C2 231.596

921S2C1 260.092

921S2C2 414.758

10. inregistrarea productiei in curs S1C1 101.224

S1C2 93.926

S2C1 40.047

S2C2 64.803

933S1 = % 195.150

921S1C1 101.224

921S1C2 93.926

933S2 = % 104.850

921S2C1 40.047

921S2C2 64.803

11. calculul costului si inregistrarea lui

Contul

Total

cheltuieli

Productie in curs

Cost efectiv

comanda

Cantitate

Cost efectiv

unitar

921S1C1

921S2C1

TOTAL C1

921S1C2

921S2C2

TOTAL C2

902C1 = % 6.250.000

921S1C1 4.500.000

921S2C1 1.750.000

902C2 = % 4.250.000

921S1C2 1.500.000

921S2C2 2.750.000

12. Calculul si inregistrarea diferentelor de prκt

- C1: - diferenta nefavorabila 10.000 lei/buc. * 25 = 250.000

903C1 = 902C1 250.000

- C2: - diferenta nefavorabila 2.500 lei/buc * 20 = 50.000

903C2 = 902C2 50.000

13. decontarea costului efectiv al productiei obtinute

901 = % 10.500.000

931C1 6.250.000

931C2 4.250.000

14. decontarea diferentelor de prκt

931C1 = 903C1 250.000

931C2 = 903C2 50.000

INDICATORII METODEI DIRECT-COSTING Xerox

Analiza cost – volum – profit

Ideea metodei direct-costing consta in separarea cheltuielilor de productie in variabile si fixe. Cheltuielile fixe se scad pe total din rezultatul brut al intreprinderii si deci nu se iau in considerare la calcului costului de productie. Costul unitar se calculeaza ca raport intre costurilor variabile si cantitatea de productie:

cu =

cv

Q

marja pe costuri variabile (marja bruta) (Mcv)

Mcv = CA – cv -> per total

Mcv = Pvu – cu -> per bucata, unde Pvu – pret de vanzare unitar

Se poate definii astfel :

rata marjei pe costuri variabile:

r =

Mcv

CA

sau

r =

Mcvu

Pvu

rata costurilor variabile:

r’ =

cv

CA

sau

r’ =

cvu

Pvu

r = 1 – r’ sau r + r’ = 1

Marja pe costurile variabile este destinata acoperirii costurilor fixe. Din aceasta cauza ele se programeaza si se urmaresc global si nu se includ in costul produselor, ci afecteaza rezultatul brut de exploatare.

Rezultatul brut = Mcv - CF

Punctul de echilibru (Pe)

Este indicatorul care reprezinta nivelul vanzarilor ce permite acoperirea totalitatii costurilor variabile aferente volumului vanzarilor si a costurilor fixe aferente perioadei de referinta.

Pe =

CF

Mcvu

-> fizic

APLICATIE:

CF este 200.000 lei, pretul de vanzare nitar 9 lei si costul unitar (conform metodei direct-costing) 5 lei.

Pe =

CF

Mcvu

CF

Pvu - cu

= 5.000 buc

intreprinderea isi va acoperii integral costurile totale doar in conditiile in care vinde 5.000 buc.

Mai poate fi determinat punctul de echilibru valoric ca raport intre costurile fixe totale si rata marjei pe costurile variabile.

Pe =

CF

r

In cazul in care productia este eterogena, punctul de echilibru poate fi determinat astfel:

_____

Mcvu)

 

a.       se determina contributia bruta medie unitara (

____

Mcvu

Mcv

Q

b.      se calculeaza punctul de echilibru teoretic (Pet)

Pet =

CF  .

____

Mcvu

c.       se determina punctul de echilibru pentru fiecare parte (Pei)

Pei = Pet * gi  unde

gi =

qvi

∑qvi

-> structura

APLICATIE

Explicatie

Produs A

Produs B

Produs C

TOTAL

Productie vanduta  qv

Pret vanzare unitar Pvu

Desfaceri CA (mii lei)

Cheltuieli variabile unitare cvu

Mcvu

Cheltuieli fixe CF (mii lei)

Mcv = Mcvu * qv = 3.000*15.000 + 4.000*40.000 + 6.000*25.000 = 335 mil. lei

____

Mcvu

Mcv

Q

= 44.375 mii lei

Pet =

CF  .

____

Mcvu

200.000 mii lei

44.375 mii lei

= 45.070 mii buc.

Pe A = 45.070 * 0,1871 = 8.451 buc

Pe B = 45.070 * 0,5000 = 22.535 buc

Pe C = 45.070 * 0,3125 = 14.084 buc

Determinarea punctului de echilibru in timp:

X =

Pe * 12

CA

APLICATIE:

Presupunem ca CA este 5.000.000, iar Pe este 3.500.000 sa se calculeze punctul de echilibru in timp.

X =

Pe * 12

CA

= 8,4 (8 luni + 0,4 * 30 zile/luna = 8 luni si 12 zile

-> punctul de echilibru va fi atins la 12 septembrie

3. Indicele de siguranta dinamic si intervalul de siguranta

Intervalul de siguranta (Is) arata cu cat pot sa scada vanzarile pentru ca intreprinderea sa atinga punctul critic. Se determina ca diferenta intre CA si CA la nivelul punctului de echilibru.

Is = CA – Cae = CA - Pe

Indicele de siguranta dinamic (Id) reprezinta indicatorul prin care se determina procentajul de diminuare a CA pentru ca intreprinderea sa atinga punctul critic. Se calculeaza ca raport intre intervalul de siguranta si CA totala.

Is = CA – Cae (valoric) CAe – desfaceri la nivelul punctului de echilibru

Id =

Is

CA

R

Mcv

Unde

R - rezultatul

APLICATIE

Presupunem ca productia vanduta este de 100.000 buc, pretul de vanzare este 9.000 lei/buc si Pe este 50.000 buc.

CAe = 50.000 * 9.000 = 450.000.000 lei

Id =

CA – CAe

CA

-> ca orice scadere peste acest procent va duce la pierderi

Is = 900.000.000 – 450.000.000 = 450.000.000 -> in mod absolut vanzarile pot sa scada cu 450 mil.

pentru ca intreprinderea sa nu inregistreze pierderi

si sa se mentina la nuvelul punctului de echilibru

4. Factorul de acoperire (FA)

Exprima procentajul din cifra de afaceri necesar pentru acoperirea costurilor si obtinerea unui profit. Se poate determina:

prin raportarea marjei brute la cifra de afaceri totala

FA =

Mcv

CA

ca raport intre costurile fixe si volumul vanzarilor in punctul de echilibru

FA =

CF

CAe (Pe)

Cu cat acest indicator este mai mare cu atat si profirul va fi mai mare. Pe baza acestui indicator se poate determina pretul de vanzare.

FA =

Mcv

CA

qv * Mcvu

qv * pv

Indicatorul arata cate procente din valumul vanzarilor sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor fixe si obtinerea unui beneficiu.

Pe baza datelor din aplicatia pe produse determinam:

FAA =

- FA este cea mai mare la produsul C a carui defacere trebuie sporita

FAB =

FAC =

5. Indicele de prelevare (Ip)

Exprima procentajul din CA care serveste acoperirii cheltuielilor fixe.

Ip =

CF

CA

Cu cat acest indicator este mai mic cu atat intreprinderea poate mai usor sa atinga punctual de echilibru.

6. Coeficientul de valabilitate sau levierul operational (Lo)

Exprima procentajul variatiei rezultatului obtinut pentru o variatie procentuala a cifrei de afaceri

Lo =

∆R

R

∆CA

CA

∆R = R1 – R0

∆CA = CA1 – CA0

Lo =

Mcv

R

CF

R

L0 =

CA

CA - CAe

Costul subactivitatii = CF * (1 – nivel real / nivel normal)








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM









Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu