Universitatea Romano - Germana

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea: Contabilitate si Informatica de gestiune

Curs

Contabilitate de gestiune

CUPRINS

1. Capitolul I - Tema de examen

TEMA DE EXAMEN:  « Sa implementati contabilitatea de gestiune la o societate comerciala cu amanuntul (cum sa functioneze?) »

BIBLIOGRAFIE:  - Oprea Calin si Ghe. Carstea

« Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor »

Genicod

« Aplicatii in contabilitatea de gestiune »

2. Capitolul II - Prezentarea cursurilor 1, 2, 3 redactate de profa

PRINCIPIILE CONTABILITATII - DE REPETAT

OMFP 1752 / 2005 aproga OMFP 94/2001 si OMFP 306/2002

Se estimeaza ca inseamna constituirea unui provizion (ajustare).

3. Capitolul III - Costuri medii, marginale si de oportunitate 

3.1. COSTURI MEDII

Costul de productie se calculeaza prin luarea in consideratie a tuturor cheltuielilor de productie si aportarea lor la totalul cantitatii de produse fabricate.

Aplicatie: Cheltuielite totale de productie sunt 3000 lei, iar produsele fabricate sunt 300 lei. Care este costul mediu?

Cost mediu = 3000 : 300 = 10 lei/buc.

3.2. COSTURI MARGINALE

Costurile marginale rerpezinta echivalentul valoric al consumului de resurse generate de fabricarea ultimei cantitati de produs pentru a atinge un nivel de productie dat.

Presupunem mai intai determinarea costului diferential care se stabileste:

1. sub forma costului diferential total (CTd) efectuand diferenta intre costurile a doua loturi succesive de produs cantitativ diferite:

2. sub forma costului diferntial unitar (ctd)

CT₁ - costul total al noului lot

CT₀ - costul total al lotului precedent

Q₁ - cantitatea de produse din noul lot

Q₀ - cantitatea de produse din lotul anterior

Aplicatie: Primul lot este format din 2000 buc, costul este 100000 lei, iar lotul doi este format din 2500 buc., costul fiind de 120000 lei. Care este costul diferential total si unitar si costul mediu?

v     Costul diferential total

CTd = CT₁ - CT₀

CTd = 120000 - 100000 = 20000

v     Costul unitar

v     Costul mediu

o       Pentru primul lot

100000 : 2000 = 50 lei / buc.

o       Pentru lotul 2

120000 : 2500 = 48 lei / buc.

Aplicatie: Societatea lucreaza cu 90% din capacitate, iar structura costurilor pentru o productie de 9000 buc. este urmatoarea : cost variabil unitar 1000 lei, costuri fixe 900000 lei.

a.       un nou client da comanda pentru 1000 buc. realizate in conditii normale pentru care plateste 1300 lei/buc. este acceptat pretul?

CN = chelt.variabile + chelt.fixe

Cost mediu = fix + variabil

Variabil = 1000 + 100 = 1100 lei/buc

Q₁ = 10000 buc.

CT₁ = (1000 * 10000) + 900000 = 10900000

Q₀ = 9000 buc

CT₀ = (1000 * 9000) + 900000 = 9900000

b. Apare o noua piata de desfacere pentru 5000 buc de produse ce raspunde cererii. Costurile variabile cresc cu 10%, ir costurile fixe cresc cu 350000 lei. De la ce prêt poate fi acceptata desfacerea produselor?

Cost variabil = 5000 * 1100 = 5500000

Cost fix = 350000 + 5500000 = 5850000 CT = 5850000

3.3. COSTUL DE OPORTUNITATE

Aplicatie: Societatea dispune de un utilaj pe care doreste sa-l vanda cu 5000 lei. Daca-l vinde peste un an valoarea sa de vanzare este 1500 lei. Daca-l pastreaza intr-un an el genereaza o marja de 6000 lei. Ce facem il tinem un an sau il vindem pe loc ? Sa se determine costul de oportunitate?

v     Daca pastram utilajul:  v₁ = 6000 + 1500 = 7500 lei

v     Daca vindem utilajul:  v₂ = 5000 lei

o       Costul de oportunitate = v₁ - v₂ = 7500 - 5000 = 2500 lei

4. Capitolul IV - Conturi din Clasa 9

CLASA 9 -

Gr.90 - Decontari interne

Contul 901 - Decontari interne privind cheltuielile

Continut economic: Se foloseste pe de o parte pentru evidenta decontarilor interne privind cheltuielile activitatii de baza si auxiliare, a cheltuielilor indirecte generate de administratie pe care le preia din contabilitatea financiara pentru a fi inregistrate in contabilitatea de gestiune, iar pe de alta parte pentru reflectarea costului de productie efectiv al productiei obtinute.

Functiune contabila: Bifunctional, dar functioneaza ca si cont de pasiv

Se crediteaza in cursul lunii cu ocazia decontarii cheltuielilor de exploatare pe destinatii in corespondenta cu debitul conturilor de calculatie in functie de clasificarea cheltuielilor in directe si indirecte concomitent cu individualizarea cheltuielilor directe pe produse, faze, etc, iar a celor indirecte pe activitati, unitati operative, etc.

% = 901

921

922

923

924

925

Se debiteaza:

- la finele lunii prin preluarea pretului de inregistrare al produselor precum si a diferentelor dintre costul standard si cel efectiv.

901 = %

931

903

prin preluarea valorii resurselor aferente productiei in curs:

901 = 933

Soldul contului: - nu prezinta sold.

Contul 902 - Decontari interne privind productie obtinuta

Continut economic: Se foloseste pe de o parte pentru evidenta decontarilor interne privind costul productiei obtinute in cursul lunii la pret standard (- pret prestabilit), iar pe de lata parte pentru decontarea la finele lunii a costului efectiv al aceleiasi productii.

Functiune contabila: Bifunctional, dar functioneaza ca si cont de pasiv

Se crediteaza cu costul prestabilit al productiei obtinute

931 = 902

Se debiteaza: la finele lunii cu decontarea cheltuielilor efective aferente productiei obtinute, productiei in curs determinate si inregistrate in conturile de calculatie.

902 = %

921

922

923

924

925

933

Soldul contului: - in urma inregistrarilor de mai sus soldul contului reprezinta diferentele de pret:

soldul creditor - reflecta diferentele favorabile (abateri pozitive)

soldul debitor - reflecta diferentele nefavorabile (abateri negative)

o       astfel tot la finele lunii contul se crediteaza cu aceste sume.

- diferente favorabile

- diferente nefavorabile

Contul 903 - Decontari interne privind diferentele de pret

Continut economic: Se foloseste pentru inregistrarea la finele lunii a diferentei dintre costul standard si costul efectiv al productiei obtinute.

Functiune contabila: Activ

Se debiteaza: la finele lunii cu inregistrarea diferentelor de pret

- diferente favorabile

- diferente nefavorabile

Se crediteaza cu decontarea diferentelor de pret aferente productiei obtinute

901 = 903

Soldul contului: - Nu prezinta.

Gr.92 - Conturi de calulatie

Contul 921 - Cheltuielile activitatii de baza

Continut economic: Se foloseste pentru evidenta cheltuielilor aferente activitatii de baza si se poate detalia pe articole de calculatie, pe zone sau sectoare de cheltuieli, etc.

Functiune contabila: Activ

Se debiteaza:

- pe parcursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor directe aferente activitatii de baza:

921 = 901

la finele lunii cu cotele corespondente de cheltuieli indirecte de productie repartizate in costul produselor:

921 = 923

921 = 924

Se crediteaza la finele lunii cu:

cheltuielile efective pe articole de calculatie ale productiei finite obtinute:

- cheltuielile efective aferente productiei in curs:

933 = 921

Soldul contului: - nu prezinta sold.

Contul 922 - Cheltuielile activitatii auxiliare

Continut economic: Se foloseste pentru inregistrarea cheltuielilor ocazionate de activitatile auxiliare si se detaliaza pe analitice pe fiecare fel de activitate auxiliara, iar in cadrul acesteia pe produsele, serviciile ce constituie obiect al activitatii auxiliare.

Functiune contabila: Activ

Se debiteaza:

- in cursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor directe aferente activitatii auxiliare:

922 = 901

la finele lunii cu cotele corespondente de cheltuieli generale de administratie repartizate in costul productiei auxiliare destinata vanzarii:

922 = 924

Se crediteaza la finele lunii cu:

cheltuielile pentru prestatiile reciproce executate sectiilor auxiliare:

analitice distincte

- contravaloarea productiei livrate de sectiile auxiliare pentru activitatea de baza:

923 = 922

- decontarea cheltuielilor efectuate pentru sectorul administrativ

Soldul contului: - nu prezinta sold.

Contul 923 - Cheltuielile indirecte de productie

Continut economic: Se foloseste pentru inregistrarea cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utilajelor si a cheltuielilor generale ale fiecarei sectii de baza. In analitic se dezvolta pe: sectii, feluri de activitati specifice, cheltuieli comune ale sectiei.

Functiune contabila: Activ

Se debiteaza:

- in cursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor indirecte de productie privind activitatea de baza:

923 = 901

la finele lunii cu contravaloarea produselor, serviciilor, lucranilor primite de la sectiile auxiliare pentru necesitatile activitatii de baza

923= 922

Se crediteaza la finele lunii cu ocazia repartizarii cheltuielilor indirecte in costul productiei:

Soldul contului: - nu prezinta sold.

Contul 924 - Cheltuielile generale de administratie

Continut economic: tine evidenta cheltuielilor de administratie si conducere a societatii. In analitic se dezvolta pe feluri de activitati specifice.

Functiune contabila: Activ

Se debiteaza:

- in cursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor generale de administratie:

924 = 901

la finele lunii cu contravaloarea produselor, serviciilor, etc. primite de la sectiile auxiliare pentru necesitatile sectorului administrativ

924= 922

Se crediteaza la finele lunii cu ocazia repartizarii acestora in costul productiei obtinute:

Soldul contului: - nu prezinta sold.

Contul 931 - Costul productiei obtinute

Continut economic: tine evidenta productiei finite obtinute.

Functiune contabila: cont bifunctional dar functioneaza ca si cont de Activ

Se debiteaza: - in cursul lunii cu costul prestabilit al productiei obtinute:

931 = 902

Se crediteaza la finele lunii cu costul efectiv al productiei obtinute decontata pe seama cheltuielilor efectuate:

Indiferent de soldul sau contul se inchide la sfarsitul lunii iar operatia contabila va fi:

931 = 903 sau 903 = 931

Soldul contului: - nu prezinta sold.

Contul 933 - Costul productiei in curs de executie

Functiune contabila: Activ

Se debiteaza:

la finele lunii cu costul efectiv al productiei in curs de executie

933 = %

921

Se crediteaza cu costul efectiv al productiei in curs decontata pe seama cheltuielilor efectuate:

La inceputul perioadei urmatoare costul efectiv al acestei productii este readus in contabilitate :

933 = 901

Soldul contului: - nu prezinta sold.

APLICATIE:

Societatea are 2 activitati de baza constand in productia de mobilier si activitatea auxiliara constand in servicii de transport.

Se achizitioneaza motorina de 1000 lei si se distribuie conducatorilor auto

922 = 901 1000 lei

Se achizitioneaza si se dau in consum materiale auxiliare de 480 lei

480 lei

Pentru asigurarea bunurilor se incheie contracte de asigurare pentru care se achita primele scadente astfel :

i. Sectorul de paza - 175 lei

ii. Sectorul auxiliar - 450 lei

iii. Sectorul administrativ - 100 lei

725

450

Se achita impozitul pe terenuri de 325 lei

924 = 901 325 lei

Pentru executarea productiei se dau in consum materii prime de 11200 si materiale auxiliare de 2300 lei

% = 901 13500

11200

2300

Se dau in folosinta obiecte de inventar in valoare de 405 lei la sectorul de paza, 135 lei la sectorul administrativ si 360 lei la sectorul auxiliar

% = 901 900

405

135

360

Ø Se inregistreaza productia la cost standard de 12000 lei

902 = 931 12000

Ø Se inregistreaza amortizarea imobilizarilor astfel :

o       Mijloace de transport - 135 lei

o       Utilaje - 200 lei

% = 901 335

Se include in costul de productie cheltuieli generale de administratie de 1000 lei

1000 lei

Se efectueaza servicii de transport necesare activitatii de productie de 500 lei

921 = 922 500

5.Capitolul V - Procedee de calculatie a costurilor

v     Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte

o Procedeul suplimentarii - pentru repartizarea cheltuielilor indirecte, sub 2 forme:

Forma clasica

Forma cifrelor relative de structura

Forma clasica - presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

alegerea unei baze de repartizare comuna ca natura, dar diferenta ca marime de la un obiect de la un obiect de calculatie la altul

calculul coeficientului de suplimentare

calculul cotei de cheltuieli ce revine pe obiectul de calculatie

Cj = bj*Ksj sau Cj = b * Ks unde: C - cota de cheltuieli

bj - baza de repartizare

Ks - coeficient de repartizare

Variantele procedeului suplimentarii:

• Varianta coeficientului unic
• Varianta coeficientilor diferentiali
• Varianta coeficientilor selectivi

o       Varianta coeficientului unic

Se calculeaza un singur coeficient de suplimentare pentru repartizarea unei intregi cheltuieli indirecte de productie pe obiecte de calculatie.

APLICATIE:

1. Se fabrica 3 produse A, B si C care au generat cheltuieli indirecte de 4.320.000 lei, baza de repartizare a acestora reprezinta cheltuielile cu salariile directe, astfel:

A: 2.040.000

B: 1.200.000

C: 1.560.000

Sa se repartizeze cheltuielile indirecte.

cheltuieli cu salariile

o       Varianta coeficientilor diferentiali

Se calculeaza un coeficient de suplimentare pe fiecare fel si grupa de cheltuieli in raport de un alt criteriu.

APLICATIE:

2. Pentru stabilirea cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utilajelor (CIFU) situatia se prezinta astfel:

amortizarea cladirii in care functioneaza 2 sectii (1 si 2) este 4560000 lei, iar suprafata sectiei 1 este de 60000 m si a sectiei 2 este de 40000 m

energia electrica consumata este de 12.000.000 kw, iar puterea motoarelor e urmatoarea la:

Sectia 1  56000 KW

Sectia 2  46000 KW

Sectia 3  18000 KW

Sa se repartizeze pe sectii cheltuielile cu amortizarea si energia.

Ks pentru amortizare

- Ks pentru energie

calculul cotei de cheltuieli de repartizat pe fiecare sectie:

C_amortizare S1 = 60.000 * 45,6 = 2.736.000

C_amortizare S2 = 40.000 * 45,6 = 1.824.000

C_energie S1 = 56.000 * 100 = 5.600.000

C_energie S2 = 46.000 * 100 = 4.600.000

C_energie S3 = 18.000 * 100 = 1.800.000

o       Varianta procedeului clasic - Procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi

Acest procedeu se foloseste exclusiv pentru repartizarea cheltuielilor indirecte pe purtatori. Presupune pe langa folosirea unor baze de repartizare care difera pe fiecare fel si subgrupa de cheltuieli si selectarea produselor asupra carora trebuie repartizate cheltuielile respective.

APLICATIE:

Societatea dispune de trei sectii (S1, S2, S3) in cadrul carora se fabrica produsele A, B si C, al caror flux este urmatorul:

produsul A trece prin toate sectiile

produsul B trece prin sectiile 1 si 3

produsul C trece prin sectiile 1 si 2

Situatia cheltuielilor indirecte de repartizat si a bazelor de repartizare se prezinta astfel:

Sa se repartizeze cheltuielile indirecte pe purtatori.

Calculul coeficientilor de suplimentare selectivi

Calculul cotelor de cheltuieli indirecte ce revin fiecarui produs (cota B_j * K_s - baza * coeficientul)

APLICATIE:

Societatea dispune de urmatoarele informatii:

Sa se repartizeze cheltuielile indirecte.

Calculul coeficientilor de suplimentare selectivi

Calculul cotelor de cheltuieli indirecte ce revin fiecarui produs (cota B_j * K_s - baza * coeficientul)

v     Procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe

Procedeul celor mai mici patrati. Acesta presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a) Calculul volumului mediu de productie pentru perioada luata in calcul

b)      Calculul cheltuielilor medii pentru perioada luata in calcul

c) Calculul abaterii volumului productiei din fiecare perioada de gestiune luata in calcul fata de volumul mediu al productiei

d)     Calculul abaterilor cheltuielilor de productie din fiecare perioada de gestiune luata in calcul fata de volumul mediu al cheltuielilor astfel:

e) Calculul cheltuielilor variabile unitare

f)       Calculul cheltuielilor variabile totale aferente unei perioade de gestiune luate in calcul

g) Calculul cheltuielilor fixe

Chf_t = Ch_t-Chv_t

h) Calculul cheltuielilor de productie standard pentru o perioada de gestiune viitoare

Ch_s = Ch_f + (Ch_v * Q_s)  unde: Q_s - productie standard

Ch_s - cheltuieli standard

APLICATIE:

In primul semestru al anului se inregistreaza cheltuieli indirecte si volumal productiei prezentate in tabelul de mai jos. Cunoscand evolutia acestora si faptul ca volumul productiei in luna urmatoare va fi mai mare cu 20% fata de productia medie din primul semestru sa se determine cheltuielile indirecte de productie standard aferente lunii iulie.

1. Calculul volumului mediu al productiei

2. Calculul cheltuielilor medii

3. Calculul abaterii volumului productiei

4. Calculul abaterii cheltuielilor de productie

5. Calculul cheltuielilor variabile unitare

6. Calculul cheltuielilor variabile totale

7. Calculul cheltuielilor fixe lunare:

8. Calculul cheltuielilor indirecte standard (pentru luna iulie)

Procedeul punctelor de minim si maxim. Acesta presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a. Calculul cheltuielilor variabile unitare:

b. Calculul cheltuielilor fixe ale unei perioade de gestiune oarecare

c. Calculul cheltuielilor standard indirecte

APLICATIE:

Se dau urmatoarele informatii:

Sa se determine cheltuielile indirecte standard ce vor fi ocazionate de productia lunii iulie care va fi de 88.200 buc.

a. Calculul cheltuielilor variabile unitare:

b. Calculul cheltuielilor fixe ale unei perioade de gestiune oarecare

c. Calculul cheltuielilor standard indirecte

v     Procedee de evaluare si calculare a costurilor privind productia de fabricatie interdependenta

Procedeul reinterarii. Acesta presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a.   Se determina marimea rapoartelor dintre cantitatea de produse livrate celorlalte sectii luate

separate si totalul productiei fabricate de sectia furnizoare.

unde: j - sectia primitoare

K - indicele

q - cantitatea de produse livrata unei sectii

Q - cantitatea de produse fabricata de sectia furnizoare

b. Se determina costul prestatiei primite cu urmatoarea formula:

unde: C - costul prestatiei primare

Ch - cheltuieli initiale in cazul primei sectii furnizoare, iar in ceea ce priveste celelalte sectii

se adauga costul prestatiei primate de la prima sectie, etc. Calculele de preluare a cotelor de cheltuieli care formeaza costul prestatiei livrate in sistemul prestatiilor reciproce continua pana in momentul in care resultatele obtinute reprezinta valori mici. De regula numarul de runde de calcul este egal cu nr. de sectii din sistemul pretatiilor reciproce plus inca o runda.

c. cotele de cheltuieli determinate se scad din cheltuielile sectiei furnizoare si se adauga la cheltuielile

sectiei primitoare

d. Calculul costului productiei destinate celorlalte sectoare de activitate

unde: C - costul productiei destinate altei sectii

j - produsul

SFD - sold final debitor al contului de cheltuieli

q_AS - cantitatea de produse livrata altor sectii

APLICATIE:

Societatea dispune de 3 sectii auxiliare C.E., C.T., C.A., iar datele se dau in tabelul de mai jos:

Sa se determine costul unitar pentru 1 kW, 1 Gkal, 1 mc.

Determinarea rapoartelor:

2. Sa se determine costul prestatiei primite

14.12.2006

v     Procedee de calcul a costului pe unitatea de produs

Calculul costului unitar se poate efectua folosind urmatoarele procedee:

o       Procedeul diviziunii simple

o       Procedeul cantitativ

o       Procedeul indicilor de echivalenta

o       Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal

o       Procedeul deducerii valorii produselor secundare

1. Procedeul diviziunii simple

Se aplica in cazul productiei perfect omogene. Costul unitar pe produs se calculeaza astfel:

APLICATIE:

La o unitate economica care are ca obiect de activitate productia de incaltaminte, valoarea productiei si cheltuielile de productie au avut in cursul anului urmatoarea evolutie:

Sa se calculeze costul pe unitatea de produs folosind procedeul diviziunii simple.

2. Procedeul cantitativ

Se utilizeaza pentru calculul costului unitar in cazul produselor asociate (colaterale, simultane sau cuplate), care au valori de intrebuintare apropiate, sunt considerate in totalitate produse principale, iar la unele dintre ele nu se intrebuinteaza intreaga cantitate rezultata. Procedeul presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a. Calculul costului mediu unitar pe produs pentru cantitatea teoretica produsa prin diviziunea simpla, astfel:

b. Calculul costului unitar efectiv pentru produsele la care intervin pierderi

Deci se majoreaza costul cantitatii utilizate cu pierderile de .............. ............................................ .

APLICATIE:

In cadrul unei societati se obtin trei tipuri de produse: A=2.000 buc., B=1.500 buc., C=1.600 buc. In urma controlului tehnic de calitate 10% din lotul de produse C este respins, iar la produsul A intervin pierderi de 5% din cauza conditiilor necorespunzatoare de depozitare. Cunoscand ca cheltuielile de productie aferente sunt de 117.300.000 lei, sa se determine costul unitar al fiecarui produs prin procedeul cantitativ.

a. Calculul costului mediu unitar pe produs pentru cantitatea teoretica fabricata

b. Calculul costului unitar efectiv pentru produsele la care intervin pierderi (A si C)

v     Pentru produsul A

v     Pentru produsul C

Cheltuielile ocazionate de o instaltie sunt de 2.255.000 lei iar productia detinuta este formata din: A=500.000 t, B=2.000 t, C=400.000 t. Pe timpul depozitarii intervin pierderi fiind utilizate 1.600 t produs B si 350.000 t produs C. Calculati costul unitar.

a.       Calculul costului mediu pe toata cantitatea fabricata

b.      Calculul costului unitar efectiv pentru produsul

3. Procedeul indicilor de echivalenta

Se utilizeaza pentru determinarea costului unitar pe produs in cazurile in care:

din acelasi consum al factorilor fundamentali ai procesului de productie se obtin produse si semifabricate diferite

acelasi material se prelucreaza in diverse procese cu un consum diferit de forta de munca

toate produsele obtinute simultan sau c.p. majoritatea dintre ele si fie considerate produse principale.

Indicii de echivalenta sunt de mai multe feluri, astfel:

1. dupa modul de calcul:

indici de echivalenta calculati ca raport direct

indici de echivalenta calculati ca raport invers

2. dupa nr. parametrilor (caracteristicilor) care stau la baza calcularii lor:

indici de echivalenta simpli

indici de echivalenta complex

indici de echivalenta agregati

In activitatea practica se aplica indicele de echivalenta simplu si complex. Procedeul presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1. Alegerea parametrilor care servesc pentru calcululindicilor de echivalenta, precum si a produsului care serveste drept baza de comparatie:

la indicii de echivalenta calculati ca raport direct se ia drept baza de comparatie oricare dintre cele «n» produse fabricate

 la indicii de echivalenta calculati ca raport invers se ia drept baza de comparatie produsul cu marimea parametrului cea mai mica, deoarece o parte din cheltuielile de productie repartizabile (de regula cea de prelucrare) se afla in raport invers proportional fata de marimea unui anumit parametru care exprima efortul de fabricatie.

2. Calculul indicilor de echivalenta conform relatiilor:

indici de echivalenta simpli calculati ca raport direct, astfel:

indici de echivalenta complecsi calculati ca raport direct, astfel:

indici de echivalenta simpli calculati ca raport invers, astfel:

indici de echivalenta complecsi calculati ca raport invers, astfel:

3. Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea ei in unitati de masura conventionale, astfel:

d. Calculul costurilor pe unitatea conventionala, astfel:

e. Calculul costurilor pe unitatea fizica de produs, astfel:

Unde:

C - costul unitary pe produs

j - felul produselor

q_uc - cantitatea de produs exprimata in unitati conventionale

q - - cantitatea de produs exprimata in unitati fizice

APLICATIE:

Se presupune ca intr-o unitate cheltuielile generate de obtinerea urmatoarelor cantitati de produse: A=70.000 buc., B=140.000 buc., C=175.000 buc. sunt in suma de 17.640.000 lei. Parametrul utilizat pentru calculul indicelui de echivalenta este lungimea produselor care in cazul produsului A este 16 cm, in cazul produsului B este 20 cm, iar pentru produsul C este 28 cm. Sa se calculeze costul pe unitatea de produs finit folosind procedeul indicilor de echivalenta.

a.       Se alege drept baza de comparatie produsul B

b. Calculul indicilor de echivalenta

c.       Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea in unitati de masura conventionale

d. Calculul costului pe unitatea conventionala

Cuc =	n chi i=1
	Qc

e. Calculul costului pe unitatea fizica de produs

SAU

Intr-o intreprindere cheltuielile generate de obtinerea productiei, cantitatile fabricate si parametrii utilizati sunt:

- cheltuielile de productiei 50.392.000 lei

- cantitatea fabricata

- produs A 960.000

- produs B 920.000

- produs C 900.000

- lungimea produselor

- produs A 48 cm

- produs B 60 cm

- produs C 84 cm

Sa se calculeze costul pe unitatea de produs finit folosind procedeul indicilor de echivalenta in varianta indicilor de echivalenta simpli calculati ca raport direct.

- indici de echivalenta complecsi calculati ca raport direct -

Se presupune ca intr-o unitate cheltuielile generate de obtinerea urmatoarelor cantitati de produse: A=12.500 t, B=7.500 t, C=5.000 t sunt in suma de 60.060.000 lei. Cei doi parametrii alesi pentru determinarea indicilor de echivalenta prezinta urmatoarele valori: pentru produs A p=6.250, iar p'= 2,7 pentru produs B p=5.000, iar p'= 11,25 pentru produs C p=3.250, iar p'= 9,75. Sa se calculeze costul pe unitatea de produs finit folosind procedeul indicilor de echivalenta.

a.       Se alege drept baza de comparatie produsul B

b.      Calculul indicilor de echivalenta

c.       Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea in unitati de masura conventionale

d. Calculul costului pe unitatea conventionala

e.Calculul costului pe unitatea fizica de produs

SAU

Intr-o intreprindere cheltuielile generate de obtinerea productiei, cantitatile fabricate si parametrii utilizati sunt:

- cheltuielile de productiei 18.090.000 lei

- cantitatea fabricata

- produs A 70.000 t

- produs B 40.000 t

- produs C 20.000 t

- lungimea produselor

- produs A p=8 p p'=2

- produs B p=6 p p'=3

- produs C p=12 p p'=5

Sa se calculeze costul pe unitatea de produs finit folosind procedeul indicilor de echivalenta complecsi calculati ca raport direct.

- procedeul cifrelor de echivalenta in marimi absolute -

Metodologia de calcul a costului pe unitatea de produs in cazul cifrelor de echivalanta in marimi absolute este aceeasi cu cea utilizata la indicii de echivalenta. Etapele sunt:

1. Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea ei in unitati de masura conventionale
2. Calculul costului pe unitatea conventionala
3. Calculul costului pe unitatea fizica

Intr-o unitate cantitatile fabricate de produse sunt: produs A 70.000 buc., produs B 140.000 buc, produs C 175.000, iar cheltuielile de fabricatie sunt 17.640.000 lei. Parametrul utilicat este lungimeea produselor care pentru produs A este 16 cm, pentru produs B este 20 cm, pentru produs C este 28 cm. Sa se calculeze costul unitar folosind procedeul cifrelor de echivalenta in marimi absolute.

1. Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea ei in unitati de masura conventionale

2. Calculul costului pe unitatea conventionala

3. Calculul costului pe unitatea fizica

SAU

- procedeul indicilor de echivalenta calculati ca raport invers -

Sa se calculeze costul unitar potrivit datelor de mai jos:

- cheltuieli totale: 19.550.000, din care

- cheltuieli de prelucrare 14.200.000

- cheltuieli materiale 5.350.000

- productia fabricata

- produs A 12.000 kg

- produs B 28.000 kg

- produs C 45.000 kg

- parametrii utilizati

- A 5,5 textura

- B 22 textura

- C 11 textura

Indicii de echivalenta se calculeaza in functie de textura.

a.       Se alege drept baza de comparatie produsul A (produsul cu marimea parametrului cea mai mica)

b.      Calculul indicilor de echivalenta

Potrivit acestor indici, produsul A cu 22 tex, care este cea mai fina va prelua per kg de 2 ori mai multe cheltuieli de prelucrare decat produsul C cu 11 tex si de patru ori fata de produsul B cu 5,5 tex.

c.       Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea in unitati de masura conventionale

d. Calculul costului pe unitatea conventionala

e.Calculul costului pe unitatea fizica de produs

e.1. Calculul cheltuielilor de prelucrare pe unitatea fizica de produs

SAU

e.2. Calculul cheltuielilor materiale pe unitatea fizica de produs

e.3. Costul unitar pe unitatea fizica de produs

Sa se calculeze costul pe unitatea fizica de produs prin procedeul indicilor de echivalenta calculati ca raport invers, potrivit urmatoarelor date:

- cheltuieli totale: 29.325.000, din care

- cheltuieli de prelucrare 21.300.000

- cheltuieli materiale 8.025.000

- productia fabricata

- produs A 18.000 kg

- produs B 42.000 kg

- produs C 67.500 kg

- parametrii utilizati

- A 11 textura

- B 44 textura

- C 22 textura

- privind utilizarea seriilor multiple de indici de echivalenta -

Sa se calculeze costul unitar al productiei fabricate prin procedeul seriilor multiple de indici de echivalenta simpli calculati ca raport direct, avand in vedere urmatoarele date:

Se mentioneaza ca valoarea consumului de materiale se reporteaza in raport cu prima serie de indici (greutate), iar cheltuielile de prelucrare se repartizeaza in raport cu cea de a doua serie de indici de echivalenta calculati in functie de lungimea produsului.

1. Pentru prima serie de indici

a.       Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea in unitati de masura conventionale

b. Calculul costului pe unitatea conventionala

c. Calculul costului privind cheltuielile materiale pe unitatea fizica de produs

SAU

2. Pentru a doua serie de indici

a.       Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea in unitati de masura conventionale

b. Calculul costului pe unitatea conventionala

c. Calculul costului privind cheltuielile pe unitatea de prelucrare fizica de produs

SAU

3. Calculul costului pe unitatea fizica de produs

Folosind metodologia de mai sus sa se rezolve urmatorul caz privind calculul costului pe unitatea fizica de produs prin utilizarea seriilor multiple de indici de echivalenta

- cheltuieli totale: 13.912.500, din care

- cheltuieli de prelucrare 4.961.000

- cheltuieli materiale 8.951.500

- productia fabricata

- produs A 30.000

- produs B 75.000

- produs C 50.000

- serii de indici

- pentru cheltuieli materiale k_A = 20, k_B = 10, k_C = 11

- pentru cheltuieli de prelucrare k_A = 25, k_B = 30, k_C = 50

4. Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal

Se utilizeaza pentru determinarea costului unitar pe produs in unitatile care obtin in procesul de productie un produs principal si un produs care se considera secundar.

Metodologia de calculatie presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a. se transforma productia secundara in productie teoretica principala. Astfel intreaga productie obtinuta devine teoretic produs principal. Relatia de echivalenta este:

b.      calculul cantitatii teoretice de produs principal

c.       calculul costului pe unitatii teoretice de produs principal

d.      calculul cheltuielilor aferente produsului secundar

e.       calculul cheltuielilor aferente produsului principal

f.       calculul costului pe unitatea de produs principal

g.      calculul costului pe unitatea de produs secundar

APLICATIE:

Se produce lunar 300.000l ulei cal.I si 100.000l cal.II. Cheltuielile sunt de 3.040.000 lei. Uleiul cal.I este considerat produs principal. Echivalarea productiei se face dupa relatia 1,25 ulei cal.II = 1l ulei cal.I. Costul pe cele 2 produse folosind procedeul anterior.

a. se transforma productia secundara in productie teoretica principala. Astfel intreaga productie obtinuta devine teoretic produs principal. Relatia de echivalenta este:

b.      calculul cantitatii teoretice de produs principal

c.       calculul costului pe unitatii teoretice de produs principal

d.      calculul cheltuielilor aferente produsului secundar

e.       calculul cheltuielilor aferente produsului principal

f.       calculul costului pe unitatea de produs principal

g.      calculul costului pe unitatea de produs secundar

5.Procedeul deducerii valorii produsului secundar (procedeul restului sau al valorii ramase)

Se utilizeaza pentru determinarea costului unitar pe produs in unitatile care obtin concomitent in procesul de productie un produs principal si unul sau mai multe produse care se considera secundare si nu exista posibilitatea de separare a cheltuielilor pe fiecare produs in parte.

Relatia pentru varianta simpla:

APLICATIE:

Se produc 2 produse: A, produs principal - 1.200 buc. si B, produs secundar - 400 buc. Produsul B este utilizat pentru reluarea productiei in proportie de 25%. Cheltuielile totale de productie sunt 4.450.000 lei, iar cheltuielile suplimentare pentru livrarea productiei secundare sunt de 150.000 lei. Pretul produsului secundar este 2.500 lei. Care este costul produsului principal.

Pentru a se asigura cunoasterea structurii costului privind produsul principal se defaklca totalul cheltuielilor de calculatie si se parcurg urmatoarele etape:

1. calculul ponderii valorii produsului secundar in totalul cheltuielilor de productie:

2. calculul cheltuielilor productiei secundare pe articole de calculatie

Ch_qs = ∑ Ch_i * Gq_sj

3. calculul cheltuielilor produsului principal pe articole de calculatie

Ch_Q = ∑ (Ch - Ch_qs )_i

APLICATIE:

Se inregistreaza urmatoarea structura a cheltuielilor de productie:

- materii prime: 750.000 lei

- salarii directe: 72.000 lei

- retineri salariale: 25.000 lei

- intretinere utilaje: 208.000 lei

- cheltuieli generale ale sectiei: 14.000 lei

- cheltuieli generale ale firmei: 17.000 lei

Se obtin produsele A, principal - 120.000 buc. si B, secundar - 50.000 buc. Produsul B este utilizat in interiorul firmei in proportie de 20%, diferente fiind livrata tertilot cu 3,5 lei/buc. Cheltuielile suplimentare de desfacere sunt de 17.000 lei. Sa se calculeze costul unitar de produs principal si secundar.

1. calculul ponderii valorii produsului secundar in totalul cheltuielilor de productie:

2. calculul cheltuielilor productiei secundare pe articole de calculatie

Ch_qs = ∑ Ch_i * Gq_sj = 898.800 * 0,174 = 156.391,20

3. Costul unitar pe produsul secundar

4. costul produsului secundar utilizat in cadrul firmei

5. costul unitar de produs secundar livrat tertilor

6. calculul cheltuielilor produsului principal pe articole de calculatie

Ch_Q = ∑ (Ch - Ch_qs )_i

7. cost unitar de produs principal

METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR

I. Metoda globala

Se utilizeaza de catre firmele care fabrica un singur produs si care in general la finele perioadei de gestiune nu are semifabricate sau productie in curs de executie.

APLICATIE:

Societarea are 2 sectii de baza S1 si S2, doua sectii auxiliare CE si CA si un sector administrativ. In cadrul sectiilor de baza se fabrica un singur produs care nu necesita cheltuieli de desfacere. In contabilitate se inregistreaza urmatoarele:

a. colecatarea cheltuielilor cu materii prime si consumabile repartizate astfel:

- materii prime

- S1 450.000 lei

- S2 225.000 lei

- materiale consumabile

- S1 90.000 lei

- S2 67.500 lei

- CE 18.000 lei

- CA 27.000 lei

- SA 22.500 lei

% = 901 900.000

921S1 450.000

921S2 225.000

923S1 90.000

923S2 67.500

922CE 18.000

922CA 27.000

924 22.500

b. colectarea cheltuielilor cu salariile astfel:

- salarii muncitori de baza

- S1 540.000 lei

- S2 360.000 lei

- salarii personal din sectiile auxiliare

- CE 67.500 lei

- CA 22.500 lei

- salariile personalului auxiliar si ale personalului administrativ din

- S1 180.000 lei

- S2 135.000 lei

- salarii personalului sin sectorul administativ 45.000 lei

% = 901 1.350.000

921S1 540.000

921S2 360.000

922CE 67.500

922CA 22.500

923S1 180.000

923S2 135.000

924 45.000

c. colectarea cheltuielilor cu retinerile salariale reprezentand 30% din fondurile de salarii

% = 901 1.350.000 * 0,30 = 405.000

921S1 540.000 * 0,30 = 162.000

921S2 360.000 * 0,30 = 108.000

922CE 67.500 * 0,30 = 20.250

922CA 22.500 * 0,30 = 6.750

923S1 180.000 * 0,30 = 54.000

923S2 135.000 * 0,30 = 40.500

924 45.000 * 0,30 = 13.500

d. colectarea cheltuielilor cu amortizarea astfel:

- la sectiile auxiliare

- CE 67.500 lei

- CA 22.500 lei

- la sectiile de baza

- S1 180.000 lei

- S2 135.000 lei

- la sectorul administrative 45.000 lei

% = 901 1.350.000

922CE 67.500

922CA 22.500

923S1 180.000

923S2 135.000

924 45.000

e. obtinerea a 1.000 buc. Produs finit la cost standard de 2.400 lei/buc.

931 = 902 2.400.000 (2.400 * 1.000)

f. decontarea consumurilor reciproce dintre sectiile auxiliare astfel:

- energia electrica furnizata de CE pentru CA 23.250 lei

922CA = 922CE 23.250

- apa furnizata de CA pentru CE 18.750 lei

922CE = 922CA 18.750

g. decontarea c/v productiei CE astfel

- S1 90.000 lei

- S2 60.000 lei

- SA 18.750 lei

% = 922CE 168.750

923S1 90.000

923S2 60.000

924 18.750

h. decontarea c/v productiei CA astfel:

- S1 36.000 lei

- S2 24.000 lei

- SA 23.250 lei

% = 922CA 83.230

923S1 36.000

923S2 24.000

924 23.250

i. includerea in costul productiei a cotelor de cheltuieli indirecte

921S1 = 923S1 630.000 (toate sumele de la operatiile 1 la 8)

921S2 = 923S2 462.000

NU SE FACE

28.03.2007

j. repartizarea cheltuielilor de administratie folosind drept baza de repartizare costul de productie

- 924 168.000 (operatiile 8+7+3+2+1)

- 921S1 1.782.000 (operatiile 9+3+2+1)

- 921S2 1.155.000 (operatiile 9+3+2+1)

- Coef. De repartizare

- repatitia cheltuielilor de administratie pe sectii

- S1 0,057 * 1.782.000 = 101.574

- S2 0,057 * 1.155.000 = 65.835 ≈ 66.426

% = 924 168.000

921S1 101.574

921S2 66.426

k. inregistrarea costului productiei in curs de executie la S1 383.574 lei si la S2 21.426 lei

933 = % 405.000

921S1 383.574

921S2 21.426

l. calculul si inregistrarea costului efectiv al productiei finite

902 = % 2.700.000

921S1 1.500.000

921S2 1.200.000

m. calculul si inregistrarea diferentelor dintre cost standard si cost efectiv

903 = 902 300.000

n. decontarea cheltuielilor privind productia finite obtinuta

901 = % 2.700.000

931 2.400.000

903 300.000

o. decontarea costului efectiv al productiei in curs

901 = 933 405.000

1. Colectarea cheltuielilor cu materiile prime si consumabilele astfel

- materii prime

- S1 6.000.000

- S2 3.000.000

- materiale consumabile

- CE 240.000

- CA 360.000

- S1 1.200.000

- S2 900.000

- SA 300.000

% = 901 12.000.000

921S1 6.000.000

921S2 3.000.000

922CE 240.000

922CA 360.000

923S1 1.200.000

923S2 900.000

924 300.000

2. colectare cheltuielilor cu salariile astfel:

- muncitorii de baza

- S1 7.200.000

- S2 4.800.000

- muncitorii auxiliar

- S1 2.400.000

- S2 1.800.000

- personal sectii auxiliare

- CE 900.000

- CA 300.000

- personal administrative 600.000

% = 901 18.000.000

921S1 7.200.000

921S2 4.800.000

923S1 2.400.000

923S2 1.800.000

922CE 900.000

922CA 300.000

924 600.000

3. colectarea cheltuielilor cu retinerile salariale reprezentand 30% din fondurile de salarii

% = 901 18.000.000 * 0,30 = 5.400.000

921S1 7.200.000 * 0,30 = 2.160.000

921S2 4.800.000 * 0,30 = 1.440.000

923S1 2.400.000 * 0,30 = 720.000

923S2 1.800.000 * 0,30 = 540.000

922CE 900.000 * 0,30 = 270.000

922CA 300.000 * 0,30 = 90.000

924 600.000 * 0,30 = 180.000

4. colectarea cheltuielilor cu amortizarea astfel:

- S1 2.400.000 lei

- S2 1.800.000 lei

- CE 900.000 lei

- CA 300.000 lei

- SA 600.000 lei

% = 901 6.000.000

923S1 2.400.000

923S2 1.800.000

922CE 900.000

922CA 300.000

600.000

5. obtinerea la cost stabdard a 20.000 buc. produs finit la 1.600lei/buc.

931 = 902 32.000.000 (20.000 * 1.600)

6. decontarea consumurilor reciproce dintre sectiile auxiliare

- energie electrica furnizata de CE la CA 310.000 lei

922CA = 922CE 310.000

- apa furnizata de CA la CE 250.000 lei

922CE = 922CA 250.000

7. decontarea c/v productiei sectiilor auxiliare astfel:

- c/v productiei CE la:

- S1 1.200.000 lei

- S2 800.000 lei

- SA 250.000 lei

% = 922CE 2.250.000

923S1 1.200.000

923S2 800.000

924 250.000

- c/v productiei CA la:

- S1 480.000 lei

- S2 320.000 lei

- SA 310.000 lei

% = 922CA 1.110.000

923S1 480.000

923S2 320.000

924 310.000

8. Introducerea in cost a cheltuielilor indirecte de productie

921S1 = 923S1 8.400.000

921S2 = 923S2 6.460.000

9. repartitia cheltuielilor administrative folosind drept baza de repartitie costul de productie

k = 0,057

S1 23.760.000 * 0,057 = 1.354.320

S2 15.400.000 * 0,057 = 885.680

% = 924 2.240.000

921S1 1.354.320

921S2 885.680

10. Inregistrarea costului productiei in curs pentru: - S1 5.114.320 lei

- S2 285.680 lei

933 = % 5.400.000

921S1 5.114.320

921S2 285.680

902 = % 36.000.000

921S1 20.000.000

921S2 16.000.000

11. Inregistrarea diferentelor de cost

903 = 902 4.000.000 (36.000.000 - 32.000.000)

12. Decontarea cheltuielilor privind productia finite

901 = % 36.000.000

931 32.000.000

903 4.000.000

13. Decontarea cheltuielilor aferente productiei in curs

901 = 933 5.400.000

II. Metoda pe faze

APLICATIE:

Societarea are 2 sectii de baza S1 si S2 in care se defasoara cate o faza de calculatie F1 si F2, o sectie auxiliara CE si un sector administrativ. In cadrul fazei F1 se fabrica 1.000 buc. din semifabricatul S care se utilizeaza in faza F2 astfel:

- produsul A 400 buc.

- produsul B 600 buc.

Din F2 se obtin 400 buc. Produs finit A si 550 buc. produs finit B.

Operatiunile sunt:

1. Consum materii prime si materiale astfel:

a. materii prime la:

- F1 1.320.000 lei

- F2A 264.000 lei

- F2B 176.000 lei

b. materiale consumabile la:

- F1 660.000 lei

- F2 770.000 lei

- CE 66.000 lei

- SA 704.000 lei

2. Inregistrarea salariilor astfel:

- salariile muncitorilor

- F1 1.760.000 lei

- F2A 880.000 lei

- F2B 1.320.000 lei

- personal CE 660.000 lei

- personal administrativ

- F1 880.000 lei

- F2 1.100.000 lei

- SA 2.200.000 lei

% = 901

921F1 1.760.000

921F2A 880.000

921F2B 1.320.000

922CE 660.000

923F1 880.000

923F2 1.100.000

924 2.200.000

3. Inregistrarea retinerilor salariale reprezentand 28% din salarii

% = 901 2.464.000

921F1 492.800

921F2A 246.400

921F2B 369.600

922CE 184.800

923F1 246.400

923F2 308.000

924 616.000

4. Se realizeaza reparatii curente executate de terti si repartizate astfel:

- F1 616.000

- F2 572.000

- SA 352.000

% = 901 1.540.000

923F1 616.000

923F2 572.000

924 352.000

5. Se inregistreaza amortizarea astfel:

- CE 330.000 lei

- F1 440.000 lei

- F2 1.210.000 lei

- SA 660.000 lei

% = 901 2.640.000

922CE 330.000

923F1 440.000

923F2 1.210.000

924 660.000

6. Din F1 se obtin 1.000 buc. semifabricat la un cost standard de 6.820 lei/buc.

931 = 902S 6.820.000 (1.000 * 6.820)

7. Eliberarea in consum a semifabricatului S

a. darea efectiva in consum

% = 921F1 6.820.000

921F2A 2.728.000 (400 * 6.820)

921F2B 4.092.000 (600 * 6.820)

b. scaderea din gestiune a semifabricatului

902S = 931 6.820.000

8. Obtinerea de produse finite din faza F2 la cost standard de 19.250 lei/buc pentru produsul A si 18.040 lei/buc pentru produsul B

931A = 902A 7.700.000 (19.250*400)

931B = 902B 9.922.000 (18.040*550)

9. Decontarea energiei furnizata de CE la:

- F1 404.800 lei

- F2 264.000 lei

- SA 572.000 lei

% = 922CE 1.240.800

923F1 404.800

923F2 264.000

924 572.000

10. Repartizarea cheltuielilor indirecte pe costul productiei astfel:

- F1: 921F1 = 923F1 3.247.200 (404800+440000+616000+246400+880000+660000)

- F2 baza de repartizare sunt salariile directe si contributiile aferente

Calculam cotele de cheltuieli indirecte pentru fiecare produs:

A : 1.126.400 * 1,50 = 1.689.600

B : 1.689.600 * 1,50 = 2.534.400

% = 923F2 4.224.000

921F2A 1.689.600

921F2B 2.534.400

11. Se calculeaza costul de productie efectiv al semifabricatului S prin procedeul diviziunii simple:

921F1 1.320.000+1.760.000+492.800+3.247.200 = 6.820.000

12. Repartizarea cheltuielilor de administratie utilizand drept baza cheltuielile directe aferente celor 2 produse:

A: 1.390.400 * 1,56 = 2.169.024

B: 1.865.600 * 1,56 = 2.934.976

% = 924 5.104.000

921F2A 2.169.024

921F2B 2.934.976

13. Inregistrarea costului efectiv al productiei in curs de executie ramasa la produsul B de 1.526.976 lei

933F2B = 921F2B 1.526.976

14. Calculul si inregistrarea costului efectiv al productiei finite

902A = 921F2A 7.977.024

902B = 921F2B 9.900.000

15. Calculul si inregistrarea diferentelor de pre

A: - diferenta nefavorabila 277.024 (solduri operatia 8 si 14)

902A = 903A 277.024

B: - diferenta favorabila 22.000 (solduri operatia 8 si 14)

902b = 903b - 22.000

16. Decontarea costului efectiv, a productiei in curs si a diferentelor

901 = % 19.404.000

933F2B 1.526.976

903A 277.024

903B - 22.000

931A 7.700.000

931B 9.922.000

III. Metoda pe comenzi

APLICATIE:

Societatea are 2 sectii de baza S1 si S2, 2 sectii auxiliare CE si CA si un sector administrativ. In sectiile de baza se executa comanda C1 si C2. Se inregistreaza urmatoarele operatiuni.

1. consum materii prime si materiale astfel:

- materii prime: S1C1 187.500

S1C2 112.500

S2C1 112.500

S2C2 37.500

- materii consumabile S1 90.000

S2 60.000

CE 75.000

CA 45.000

SA 105.000

% = 901 825.000

921S1C1 187.500

921S1C2 112.500

921S2C1 112.500

921S2C2 37.500

923S1 90.000

923S2 60.000

922CE 75.000

922CA 45.000

924 105.000

2. colectarea cheltuielilor cu salariile, astfel:

- salariile muncitorilor din sectiile principale S1C1 1.350.000

S1C2 450.000

S2C1 450.000

S2C2 750.000

- salariile din sectiile auxiliare CE 900.000

CA 600.000

- personal administrativ din sectiile principale astfel S1 1.200.000

S2 1.050.000

- personal administrativ 750.000

% = 901 7.500.000

921S1C1 1.350.000

921S1C2 450.000

921S2C1 450.000

921S2C2 750.000

923S1 900.000

923S2 600.000

922CE 1.200.000

922CA 1.050.000

924 750.000

3. Inregistrarea retinerilor salariale de 30%:

% = 901 2.250.000

921S1C1 405.000

921S1C2 135.000

921S2C1 135.000

921S2C2 225.000

923S1 270.000

923S2 180.000

922CE 360.000

922CA 315.000

924 225.000

4. Colectarea cheltuielilor cu amortizarea astfel : S1 75.000

S2 45.000

CE 45.000

CA 30.000

SA 30.000

% = 901 225.000

923S1 75.000

923S2 45.000

922CE 45.000

922CA 30.000

924 30.000

5. obtinerea productie finite la cost standard astfel C1 25 buc. cu 240.000 lei/buc

C2 20 buc. cu 210.000 lei/buc

931C1 = 902C1 6.000.000

921C2 = 902C2 4.200.000

6. decontarea consumurilor reciproce dintre sectiile auxiliare astfel

- energie furnizata de CE pentru CA 25.000

922CA = 922CE 25.000

- apa furnizata de CA pentru CE 15.000

922CE = 922CA 15.000

7. decontarea cheltuielilor sectiilor auxiliare astfel:

- cheltuielile CE se deconteaza asupra S1 480.000

S2 400.000

SA 400.000

% = 922CE 1.280.000

923S1 480.000

923S2 400.000

924 400.000

- cheltuielile CA se deconteaza asupra S1 450.000

S2 350.000

SA 65.000

% = 922CA 865.000

923S1 450.000

923S2 350.000

924 65.000

8. repartizarea cheltuielilor indirecte de productie folosind drept baza de re[partitie salariile directe si retinerile salariale aferente

S1: C1 1,13 * (1.350.000 + 405.000) = 1.990.170

C2 1,13 * (450.000 + 135.000) = 664.830

% = 923S1 2.655.000

921S1C1 1.990.170

921S1C2 664.830

S2: C1 1,42 * (450.000 + 135.000) = 832.455

C2 1,42 * (750.000 + 225.000) = 1.387.545

% = 923S2 2.220.000

921S2C1 832.455

921S2C2 1.387.545

9. repartitia cheltuielilor de administratie utilizand drept baza de repartitie costul de productie

924: 65.000 + 400.000 + 30.000 + 225.000 + 750.000 + 105.000 = 1.575.000

921S1C1 1.990.170 + 405.000 + 1.350.000 = 3.932.670

921S1C2 664.830 + 135.000 + 450.000 = 1.362.330

921S2C1 832.455 + 135.000 + 450.000 = 1.529.955

921S2C2 1.387.345 + 225.000 + 750.000 = 2.445.000

TOTAL 9.225.000

S1C1 0,17 * 3.932.670 = 668.554

S1C2 0,17 * 1.362.330 = 231.596

S2C1 0,17 * 1.529.955 = 260.092

S2C2 0,17 * 2.445.000 = 408.008 ≈ 414.758

TOTAL 1.575.000

% = 924 1.575.000

921S1C1 668.554

921S1C2 231.596

921S2C1 260.092

921S2C2 414.758

10. inregistrarea productiei in curs S1C1 101.224

S1C2 93.926

S2C1 40.047

S2C2 64.803

933S1 = % 195.150

921S1C1 101.224

921S1C2 93.926

933S2 = % 104.850

921S2C1 40.047

921S2C2 64.803

11. calculul costului si inregistrarea lui

902C1 = % 6.250.000

921S1C1 4.500.000

921S2C1 1.750.000

902C2 = % 4.250.000

921S1C2 1.500.000

921S2C2 2.750.000

12. Calculul si inregistrarea diferentelor de prêt

- C1: - diferenta nefavorabila 10.000 lei/buc. * 25 = 250.000

903C1 = 902C1 250.000

- C2: - diferenta nefavorabila 2.500 lei/buc * 20 = 50.000

903C2 = 902C2 50.000

13. decontarea costului efectiv al productiei obtinute

901 = % 10.500.000

931C1 6.250.000

931C2 4.250.000

14. decontarea diferentelor de prêt

931C1 = 903C1 250.000

931C2 = 903C2 50.000

INDICATORII METODEI DIRECT-COSTING Xerox

Analiza cost - volum - profit

Ideea metodei direct-costing consta in separarea cheltuielilor de productie in variabile si fixe. Cheltuielile fixe se scad pe total din rezultatul brut al intreprinderii si deci nu se iau in considerare la calcului costului de productie. Costul unitar se calculeaza ca raport intre costurilor variabile si cantitatea de productie:

marja pe costuri variabile (marja bruta) (Mcv)

Mcv = CA - cv -> per total

Mcv = Pvu - cu -> per bucata, unde Pvu - pret de vanzare unitar

Se poate definii astfel :

rata marjei pe costuri variabile:

rata costurilor variabile:

r = 1 - r' sau r + r' = 1

Marja pe costurile variabile este destinata acoperirii costurilor fixe. Din aceasta cauza ele se programeaza si se urmaresc global si nu se includ in costul produselor, ci afecteaza rezultatul brut de exploatare.

Rezultatul brut = Mcv - CF

Punctul de echilibru (Pe)

Este indicatorul care reprezinta nivelul vanzarilor ce permite acoperirea totalitatii costurilor variabile aferente volumului vanzarilor si a costurilor fixe aferente perioadei de referinta.

APLICATIE:

CF este 200.000 lei, pretul de vanzare nitar 9 lei si costul unitar (conform metodei direct-costing) 5 lei.

intreprinderea isi va acoperii integral costurile totale doar in conditiile in care vinde 5.000 buc.

Mai poate fi determinat punctul de echilibru valoric ca raport intre costurile fixe totale si rata marjei pe costurile variabile.

In cazul in care productia este eterogena, punctul de echilibru poate fi determinat astfel:

_____ Mcvu)

a.       se determina contributia bruta medie unitara (

b.      se calculeaza punctul de echilibru teoretic (Pet)

c.       se determina punctul de echilibru pentru fiecare parte (Pei)

APLICATIE

Determinarea punctului de echilibru in timp:

APLICATIE:

Presupunem ca CA este 5.000.000, iar Pe este 3.500.000 sa se calculeze punctul de echilibru in timp.

-> punctul de echilibru va fi atins la 12 septembrie

3. Indicele de siguranta dinamic si intervalul de siguranta

Intervalul de siguranta (Is) arata cu cat pot sa scada vanzarile pentru ca intreprinderea sa atinga punctul critic. Se determina ca diferenta intre CA si CA la nivelul punctului de echilibru.

Is = CA - Cae = CA - Pe

Indicele de siguranta dinamic (Id) reprezinta indicatorul prin care se determina procentajul de diminuare a CA pentru ca intreprinderea sa atinga punctul critic. Se calculeaza ca raport intre intervalul de siguranta si CA totala.

Is = CA - Cae (valoric) CAe - desfaceri la nivelul punctului de echilibru

APLICATIE

Presupunem ca productia vanduta este de 100.000 buc, pretul de vanzare este 9.000 lei/buc si Pe este 50.000 buc.

CAe = 50.000 * 9.000 = 450.000.000 lei

Is = 900.000.000 - 450.000.000 = 450.000.000 -> in mod absolut vanzarile pot sa scada cu 450 mil.

pentru ca intreprinderea sa nu inregistreze pierderi

si sa se mentina la nuvelul punctului de echilibru

4. Factorul de acoperire (FA)

Exprima procentajul din cifra de afaceri necesar pentru acoperirea costurilor si obtinerea unui profit. Se poate determina:

prin raportarea marjei brute la cifra de afaceri totala

ca raport intre costurile fixe si volumul vanzarilor in punctul de echilibru

Cu cat acest indicator este mai mare cu atat si profirul va fi mai mare. Pe baza acestui indicator se poate determina pretul de vanzare.

Indicatorul arata cate procente din valumul vanzarilor sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor fixe si obtinerea unui beneficiu.

Pe baza datelor din aplicatia pe produse determinam:

5. Indicele de prelevare (Ip)

Exprima procentajul din CA care serveste acoperirii cheltuielilor fixe.

Cu cat acest indicator este mai mic cu atat intreprinderea poate mai usor sa atinga punctual de echilibru.

6. Coeficientul de valabilitate sau levierul operational (Lo)

Exprima procentajul variatiei rezultatului obtinut pentru o variatie procentuala a cifrei de afaceri

∆R = R₁ - R₀

∆CA = CA₁ - CA₀

Costul subactivitatii = CF * (1 - nivel real / nivel normal)