Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » economie » contabilitate
Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului

Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului



FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENTA

Tema lucrarii:“POLITICI SI TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND LEASINGUL (IAS 17). PREVALENTA ECONOMICULUI ASUPRA JURIDICULUI”

CAPITOLUL I STADIU CUNOASTERII IN DOMENIU. SINTEZA DIN LITERATURA DE SPECIALITATE



1. Aria de definitie si aplicabilitate a temei. Definitii si concepte cheie

Aria de definitie

Operatiunile de leasing financiar sunt un exemplu specific al contabilitatii bazata pe principiul prevalentei economicului asupra formei juridice a tranzactiilor. Operatiunile de leasing financiar constituie, in esenta, achizitionarea unui activ utilizand un imprumut garantat cu respectivul activ.

1.2. Aria de aplicabilitate

Acest standard trebuie aplicat in contabilizarea tuturor tranzactiilor de leasing, cu exceptia celor de mai jos:

(a) leasing-uri privind explorarea sau utilizarea mineralelor, petrolului, gazelor si altor resurse non- regenerabile; si

(b) contracte de acordare a licentei pentru bunuri ca: filme cinematografice, inregistrari video, piese de teatru, manuscrise, brevete si drepturi de autor.

Standardul nu se aplica ca pentru evaluarea:

a) de catre locatari a investitiei imobiliare detinute in baza unui contract de leasing financiar (a se vedea lAS 40 ,,Investitii imobiliare”)

b) de catre locatori a investitiei imobiliare inchiriata in baza unui contract de leasing operational (a se vedea lAS 40 ,,Investitii imobiliare”)

c) de catre locatari a activelor biologice detinute in baza unui contract de leasing financiar (a se vedea lAS 41 ,,Agricultura”)

d) de catre locatori a activelor biologice inchiriate in baza unui contract de leasing operational (a se vedea lAS 41 ,,Agricultura”)

1.3. Definitii

Leasingul este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, in schimbul unei plati sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioada convenita de timp.

Leasingul financiar este operatiunea de leasing care transfera, in mare masura , toate riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi transferat, in cele din urma, sau nu.

Leasingul operational este operatiunea de leasing ce nu intra in categoria leasingului financiar.

Leasingul irevocabil reprezinta operatiunea de leasing care este revocabila doar:

(a) daca survine un eveniment contingent a carui producere era putin probabila;

(b) cu permisiunea locatorului;

(c) In cazul in care locatarul contracteaza cu acelasi locator un nou leasing privind acelasi bun sau unul echivalent;

Termenul de leasing este susceptibil de interpretari diferite si mai ales de extindere la alte operatiuni care nu fac parte din sfera sa, cum ar fi inchirierea sau vanzarea afectata de termen.

Cuvantul leasing provine din latinescul “laxare”- a slabi, a destinde, preluat de vechea franceza “lais” si actualul “laisser” - a da voie, a permite. “To lease”- a inchiria, a arenda.

“Leasing-ul este o cumparare in scop de inchiriere, urmata de o inchiriere in scop de vanzare”.1

Operatiunea de leasing reprezinta transferul dreptului asupra proprietatii si folosintei unor bunuri pentru o perioada limitata de timp, in schimbul returnarii lor; vanzarea, inclusiv vanzarea cu acordul partilor sau la returnarea bunurilor, sau retentia sau crearea unei dobanzi garantate, reprezinta o operatiune de leasing”.2

Un contract de locatie (a lease) este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, pentru o perioada determinata, dreptul de utilizare a unui activ, in schimbul unei plati sau unei serii de plati.

Un contract de locatie-finantare (a finance lease) este un contract de locatie ce are ca efect transferarea la locatar a cvasitotalitatii riscurilor si avantajelor inerente proprietatii unui activ. La finalul contractului, poate sa intervina si transferul proprietatii.

Un contract de locatie simpla (an operating lease) desemneaza orice alt contract de locatie, cu exceptia contractului de locatie-finantare.

Un contract de locatie nereziliabil (a non-cancellable lease) este un contract de locatie ce poate sa fie reziliat numai:

(a)   daca survine o eventualitate putin probabila;

(b)  cu autorizarea locatorului;

(c)     daca locatarul incheie cu acelasi locator un nou contract de locatie, referitor la acelasi activ sau la un activ echivalent; sau

(d)  cu ocazia platii de catre locatar a unei sume complementare, daca exista, inca de la inceputul contractului, certitudinea rationala ca respectivul contract de locatie va fi continuat.

Inceputul unui contract de locatie (the inception of the lease) este data de semnatura a contractului de locatie sau, daca ea este anterioara, data de angajare reciproca a partilor asupra principalelor clauze ale contractului de locatie.

Durata contractului de locatie (the lease term) desemneaza perioada nereziliabila pentru care locatarul s-a angajat sa inchirieze activul, cat si toate perioadele ulterioare pentru care acesta are optiunea sa obtina continuarea contractului sau de locatie, procedand sau nu la plata unei sume complementare, in masura in care, de la inceputul contractului de locatie, poate exista certitudinea rationala ca locatarul va exercita optiunea sa.

Platile minimale in numele locatiei (Minimum lease payments) sunt plati pe care locatarul este obligat, sau poate sa fie obligat, sa le efectueze in timpul derularii contractului de locatie, cu exceptia chiriei conditionale, a costului serviciilor si a taxelor de platit sau de rambursat locatorului cat si:

(a)     pentru locatar, toate sumele garantate de acesta sau de o persoana care este legata de acesta; sau

(b)    pentru locator, orice valoare reziduala a carei plata ii este garantata:

- de catre locatar;

- de catre o persoana legata de locatar; sau

- de catre un tert independent ce are capacitatea financiara de a onora aceasta garantie.

Valoarea justa (fair value) este valoarea la care un activ ar putea sa fie schimbat sau o datorie achitata, intre parti bine informate, ce isi dau consimtamantul si actioneaza in conditii normale de concurenta.

Durata de viata economica (economic life) desemneaza fie:

(a)     perioada asteptata de utilizare economica a unui activ de catre unul sau mai multi utilizatori; sau

(b)  numarul de unitati de productie sau de unitati similare asteptate din utilizarea activului, de catre unul sau mai multi utilizatori.

Durata de utilitate (useful life) este durata ramasa de parcurs, de la inceputul contractului de locatie, in timpul caruia intreprinderea se asteapta sa consume avantajele economice legate de activ, fara sa fie limitata de durata contractului de locatie.

Valoarea reziduala garantata (guaranteed residual value) este:

(a) pentru locatar, partea din valoarea reziduala care este garantata de acesta sau de o persoana de care este legat (valoarea garantiei fiind marimea maxima care ar putea deveni exigibila in orice circumstanta); si

(b) pentru locator, partea din valoarea reziduala care este garantata de catre locatar sau de catre o persoana nelegata de locator, care are capacitatea financiara sa-si asume obligatiile de garantie.

Valoarea reziduala negarantata (unguaranteed residual value) este partea din valoarea reziduala a activului inchiriat a carei realizare de catre locator nu este garantata sau care este garantata numai de catre o parte legata de locator.

Investitia bruta in contractul de locatie (grossinvestment in the lease) este suma platilor minimale, in numele unui contract de locatie-finantare, din punct de vedere al locatorului, majorata cu orice valoare reziduala negarantata ce revine locatorului.

Venitul financiar nerealizat (unearned finance income) reprezinta diferenta intre:

(a)   suma platilor minimale, in numele locatiei-finantare, din punct de vedere al locatorului cu valoarea reziduala negarantata, majorata cu orice valoare reziduala negarantata ce revine locatorului; si

(b)  valoarea actualizata a valorii din (a), la rata dobanzii implicita a contractului de locatie.

Investitia neta in contractul de locatie (net investment in the lease) este investitia bruta in respectivul contract, diminuata cu veniturile financiare neachizitionate.

Rata dobanzii implicita a contractului de locatie (the interest rate implicit in the lease) este rata de actualizare care conduce la inceputul contractului de locatie, la o valoare actualizata cumulata:

(a)   a platilor minimale, in numele locatiei; si

(b)     a valorii reziduale negarantate egala cu valoarea justa a activului inchiriat.

Rata marginala de indatorare a locatarului (the lessee's incremental borrowing rate of interest) este rata dobanzii pe care locatarul ar avea-o de platit, pentru un contract de locatie similar sau, daca aceasta nu poate sa fie determinata, rata dobanzii pe care ar obtine-o locatarul, la inceputul contractului de locatie, pentru a se imprumuta, pe o durata si cu o asigurare similare, cu fondurile necesare achizitionarii activului.

2. Referentialul contabil . Standarde si reglemantari contabile in domeniu.

Denumirea reglementarilor contabile

Problema abordata

OMFP 1752/2005

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului

Reguli de evaluare

IAS 17 “Contabilitatea leasing-ului”

Politici si optiuni contabile;

Principiile specifice contabilitatii leasing-ului;

Clasificarea contractelor de locatie;

Evaluarea si contabilizarea contractelor de locatie finantate;

Avantajele si dezavantajele utilizarii leasing-ului;

3. Sinteza din literatura de specialitate( lista titlurilor de carti si articole cu evidentierea principalelor contributii la rezolvarea temei).

Lista titlurilor de carti, articole si studii

OMFP 1752/2005

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului

Reguli de evaluare

IAS 17 “Contabilitatea leasing-ului”

Politici si optiuni contabile;

Principiile specifice contabilitatii leasing-ului;

Clasificarea contractelor de locatie;

Evaluarea si contabilizarea contractelor de locatie finantate;

Avantajele si dezavantajele utilizarii leasing-ului;

Contabilitatea financiara a intreprinderii

Coordonator Mihai Ristea

Reglementari contabile privind leasingul operational

Leasingul financiar - in contabilitatea primara

calculul ratei implicite a dobanzii

intocmirea graficului de rambursare

contabilizarea la locator

contabilizarea la locatar

Politici si optiuni contabile

N. Feleaga

Liliana Malciu

Clasificarea contractelor de locatie – finantare

Clasificarea contractelor de locatie- simpla

IASB Standardele Internationale de Raportare Financiara Editura CECCAR

Aria de aplicabilitate Definitii; Clasificare

Ghid de aplicare a reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene

4. Recunoasterea si evaluarea elementelor, tranzactiilor si evenimentelor. Principiile si regulile evaluarii

4.1.Principiile specifice contabilitatii leasingului

Potrivit OMF nr.1752/2005 imobilizarile corporale detinute in baza unui contract de leasing se evidentiaza in contabilitate in functie de natura contractului de leasing, stabilita potrivit legii cu respectarea urmatoarelor prevederi: principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor in cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate, si nu numai de forma juridica a acestora.

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului se aplica de catre entitatile: societati comerciale, societati in nume colectiv, societati in comandita simpla, societati pe actiuni, societati in comandita pe actiuni si societati cu raspundere limitata la intocmirea situatiilor financiare individuale si a situatiilor financiare consolidate iar entitatile societati / companii nationale numai la intocmirea situatiilor financiare consolidate .

Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate.

O imobilizare corporala trebuie prezentata in bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de valoare.

Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor corporale.

Operatiunile de leasing financiar sunt un exemplu specific al contabilitatii bazata pe principiul prevalentei economicului asupra formei juridice a tranzactiilor.

Cazul cel mai des evocat pentru exemplificarea aplicarii (sau nu) a principiului prioritatii realitatii in fata formei (substance over form) este cel al contractelor de locatie-finantare.

Pozitia economica cere inregistrarea bunului in contabilitatea locatarului (in numele dreptului sau de utilizare). Se probeaza astfel esenta principiului anterior evocat: in contabilizarea si prezentarea operatiilor si altor evenimente ale vietii intreprinderii sa se tina cont de natura lor si realitatea financiara, si nu numai, de aparenta lor juridica. O atare rezolvare este specifica lumii anglo-saxone, dar ea este si punctul de vedere al normei IAS 17.

Pozitia juridica este diferita: activul este gajul comun al creditorilor: cum intreprin­derea locatara nu este proprietara unor astfel de bunuri, ele nu pot sa figureze in activ.

Ca atare, se constata ca, in masura in care 'grupul de societati' nu exista in calitate de entitate juridica, nu este' nici un inconvenient ca astfel de bunuri sa figureze in activul bilanturilor consolidate. De unde, dualitatea rezolvarii cazului contabilizarii contractelor de locatie-finantare in unele contabilitati, precum cea franceza.

IAS 17 si partizanii conceptiei economice reamintesc ca,in virtutea principiului 'prioritatii' fondului asupra formei, in cazul unui contract de locatie-finantare, locatarul beneficiaza de avantajele economice ce provin din utilizarea bunului, in cea mai mare parte a duratei lui de viata, ca si cand el ar fi proprietar. Bunul inchiriat trebuie sa figureze, deci, in bilantul locatarului. Acesta inregistreaza, de asemenea, angajamentele de plata si chiriile corespunzatoare.

Totodata, trebuie sa remarcam ca necontabilizarea contractelor de locatie-finantare, in bilantul locatarului, ar conduce la deformarea indicatorilor financiari, prin subevaluarea resurselor economice (active, in viziunea cadrului contabil conceptual IASC) si a angajamentelor financiare.

Sintetizand definitiile prezentate in subparagraful 1, un contract de locatie este o conventie prin care un proprietar (locator) cedeaza unui locatar dreptul de a utiliza un bun pe o perioada determinata, ca urmare a varsarii unei chirii.

O locatie-finantare este o locatie prin care avantajele si riscurile inerente proprietatii bunului sunt transferate locatarului, de maniera substantiala, indiferent ca are loc sau nu transferul final de proprietate.

Orice contract de locatie, care nu raspunde acestei definitii, este un contract de locatie-exploatare (sau locatie simpla).

Norma internationala IAS 17 (revizuita) furnizeaza o serie de caracteristici ale unei locatii finantare:

contractul prevede ca proprietatea bunului va fi transferata la locatar, la terminarea contractului;

proprietarul acorda locatarului optiunea de cumparare a bunului, la un pret suficient de avantajos (suficient de mic in raport cu valoarea sa justa), pentru a fi practic sigur ca acesta din urma va beneficia de optiunea sa;

contractul acopera cea mai mare parte din durata de viata economica a activului, chiar daca nu apare transferul de proprietate;

valoarea actualizata a platilor minimale, la data intrarii in vigoare a contractului, este egala cu sau mai mare decat cvasitotalitatea valorii juste a bunului, la aceasta data, din care sunt deduse subventiile si avantajele fiscale ce revin proprietarului; si

activele inchiriate au o natura specifica, astfel incat numai locatarul poate sa le utilizeze, fara sa le aduca modificari importante.

Atunci cand contractul comporta o optiune de cumparare, care va fi practic sigur exercitata, platile minimale sunt limitate la chiriile exigibile pe durata contractului, la care se adauga suma necesara pentru ridicarea (exercitarea) optiunii de cumparare.

4.2.Clasificarea contractelor de leasing

Contract cu amortizare integrala

In acest caz suma ratelor de leasing acopera in timpul derularii contractului toate costurile legate de achizitie si productie, precum si alte cheltuieli ale furnizorului de leasing, inclusiv costurile de finantare si partea sa calculata din profit.

Contract cu amortizare partiala

Ratele de leasing nu acopera costurile de mai sus si nici profitul; la inceputul contractului se stabileste o anumita valoare ramasa = valoare reziduala, care trebuie platita la sfarsitul contractului, contribuind astfel la amortizarea integrala.

Contract de leasing reziliabil

Acest tip de contract este structurat pe baza unei perioade de durata calculatorice si poate fi reziliat doar dupa expirarea a 40 % din durata legala de amortizare fiscala. Deoarece societatatea de leasing nu poarta riscul de investitie, solicita la reziliere o plata de interval, corespunzatoare ratelor de leasing (mai putin dobanda) ramase pe perioada calculatorica.

Aceasta plata se reduce cu o parte a venitului obtinut in urma valorificarii obiectului de leasing. Aceasta modalitate de contract este utilizata cu precadere in cazul bunurilor economice supuse unei invechiri tehnice si economice rapide, de exemplu echipamente si aparatura de birou.

Contract de leasing pe kilometri

Acesta are ca obiect mijloacele de transport si in special camioanele pentru care se prevad limitari de kilometraj. In cazul depasirii sau naeatingerii acestei limite, se calculeaza supra sau subkilometrajul, adica beneficiarul leasing-ului mai plateste in plus sau beneficiaza de o restituire pe baza valorilor de depasire sau neindeplinire stabilite la incheierea contractului.

4.3. Avantajele si dezavantajele utilizarii leasingului.

Leasing-ul a devenit o necesitate datorita ritmului rapid al progresului tehnic si al concurentei, ritm care devanseaza posibilitatile de autofinantare sau creditare ale agentilor economici.

4.3.1.Principalele avantaje ale leasing-ului

Avantajele leasing-ului trebuie abordate din trei unghiuri diferite.

In primul rand, la nivelul economiei nationale, reprezinta o cale de relansare a investitiilor si de retehnologizare a societatilor comerciale. Avand in vedere ca reprezinta o operatiune de finantare, leasing-ul faciliteaza atragerea unor noi surse de finantare in economie (daca finantarea este realizata din exterior), precum si o forma de promovare pe piata a unor produse pentru care cererea este limitata de posibilitatile de cumparare ale agentilor economici si, in consecinta, de antrenare a proceselor productive din unele sectoare ale economiei.

In al doilea rand, la nivelul finantatorului, leasing-ul reprezinta o forma de plasament al resurselor financiare in conditii de rentabilitate si siguranta, deoarece ramane proprietarului bunului. Cele mai mari avantaje sunt inregistrate insa la nivelul beneficiarului.

Pentru client, avantajele sunt urmatoarele:

se obtine finantarea integrala a unei investitii in lipsa unor resurse financiare suficiente;

reprezinta o cale de acces la tehnologii avansate si de dezvoltare a activitatii;

favorizeaza concentratrea resurselor asupra activitatii profitabile, simplificand procedura de gestiune a investitiilor;

ratele de leasing se inregistreaza pe costuri, diminuand astfel venitul anual impozabil;

bilantul firmei nu se modifica deoarece atat bunurile inchiriate, cat si obligatiile ce decurg din plata chiriei nu apar in acesta, chiria fiind considerata o cheltuiala a intreprinderii si nu o investitie;

marimea constanta a chiriei faciliteaza programarea mai riguroasa a cheltuielilor;

durata de inchiriere poate fi astfel stabilita incat intreprinderea sa fie dotata permanent cu masinile cele mai moderne si cu cel mai bun randament;

se creeaza o economisire importanta care se realizeaza in perioada de utilizare a masinilor, relativ scurta, si pentru care nu s-ar justifica cumpararea;

se acopera intregul program de achizitionare de bunuri, deoarece pot fi incluse, pe langa pretul acestora, si cheltuielile de transport, instalare si taxele legale;

se poate conveni ca furnizorul sa inlocuiasca utilajul inchiriat cu alt nou model, importatorul fiind astfel ferit de efectele nocive ale uzurii morale, care a devenit foarte intensa in conditiile revolutiei tehnico-stiintifice actuale;

furnizorii de leasing permit folosirea in continuare, dupa incheierea perioadei contractuale, a masinilor, solicitand chirii mai reduse;

operativitate in achizitionarea bunului.

Pentru furnizor, leasing-ul prezinta urmatoarele avantaje:

contribuie la promovarea si dezvoltarea exporturilor, furnizorul avand posibilitatea sa realizeze, pe langa exportul traditional, si pe cel in leasing, al carui mecanism permite extinderea cererii la o serie de marfuri de valoare ridicata;

se atrag noi beneficiari, care nu pot plati pretul intreg, in cazul vanzarilor la cash, sau nici avansul, in cazul vanzarilor pe credit;

castigarea de noi clienti, fapt ce explica rolul promotional al leasing-ului: un anumit echipament este mai intai inchiriat, pentru a-l convinge pe client de randamentul sau, iar in cazul unui rezultat pozitiv, acesta va achizitiona echipamentul;

rata profitului este, de regula, mai ridicata in cazul leasing-ului decat in vanzarile traditionale;

obtinerea unor castiguri suplimentare din revanzarea sau reinchirierea masinilor si utilajelor care i-au fost returnate dupa expirarea perioadei de inchiriere de baza;

bilantul nu este afectat de datorii, in ciuda refinantarii, deoarece vanzarea creantelor nu presupune o cerere de credit, ci realizarea unor castiguri din inchiriere, castiguri care n-au ajuns inca la scadenta.

Leasing-ul este o forma de privatizare ce prezinta avantaje atat pentru stat, deoarece se conserva temporar proprietatea asupra unitatilor economice respective, ele putand fi definitiv privatizate dupa ce clientul si-a dovedit calitatile manageriale, dovedindu-se astfel ca intreprinderea are sanse reale de progres, cat si pentru clientii respectivi, putand astfel sa fie atrasi in aceasta actiune de mare complexitate social-economica manageri capabili care, neavand capital, nu ar fi putut spera la asemenea afaceri rentabile.

4.3.2.Limite si riscuri

Limite si riscuri pentru client:

este eficient numai in conditiile in care se poate exploata obiectul contractului de leasing in toata perioada de inchiriere;

adeseori este mai costisitor decat cumpararile pe credit, optiunea pentru o astfel de operatiune justificandu-se numai daca sumele eliberate pot fi investite in alte domenii rentabile;



operatiunea devine realmente rentabila intr-un numar limitat de situatii (avem in vedere in special leasing-ul financiar). Cu alte cuvinte, leasing-ul are limite in ceea ce priveste posibilitatile de a oferi importatorului avantaje economice certe. In conditiile folosirii leasing-ului ca metoda de privatizare, aceste limite, in general, nu mai apar.

Limite si riscuri pentru furnizor (exportator)

instraineaza numai folosinta, conservand proprietatea, deci bunurile furnizorului pot fi deteriorate prin utilizarea necorespunzatoare a masinilor de catre beneficiar, iar cauzele, adeseori, sunt greu de stabilit;

dupa prima inchiriere, este posibil ca utilajul sa nu-si mai gaseasca utilizatori.

Decizia asupra folosirii leasing-ului este, deci, rezultanta optimizarii a numerosi factori, dintre care unii au o actiune contradictorie. In ansamblu insa, leasing-ul se dovedeste o forma moderna de finantare si circulatie a marfurilor, cu perspective insemnate de extindere in afacerile economice interne si internationale.

5. Tratamentele si practicile contabile specifice

5.1. Contabilitatea primara. Sistemul de conturi si contabilitatea primara

Contabilitatea operatiunilor de leasing

O problema specifica a contabilitatii datoriilor pe termen lung este cea a inscrierii sau nu in bilant a bunurilor detinute de intreprindere cu titlu de imprumut. Este cazul leasingului ca metoda de finantare realizata prin transmiterea de catre proprietar (locator,finantator,capitalist) a dreptului de utilizare asupra unui bun unei alte parti denumita utilizator (locatar.beneficiar) la solicitarea acestuia.

Inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni privind leasingul operational

51.1.1. In contabilitatea societatilor de leasing (locator)

a) Achizitionarea de imobilizari corporale cc urmeaza a fi predate in regim de leasing, se inregistreaza pe baza facturilor emise de furnizorii interni, prin articolul contabil:

= 404 ‘Furnizori de imobilizari”

21 “Imobilizari corporale”

4426 “TVA deductibila”

b) Achizitionarea de bunuri mobile de natura imobilizarilor corporale de la furnizori externi ce urmeaza a fi predate in regim de leasing se inregistreaza prin articolul contabil:

21 “Imobilizari coprporale” = 404 “Furnizori de imobilizari”

c) Amortizarea imobilizarilor corporale achizitionate si predate utilizatorilor conform contractelor de leasing potrivit duratelor normale de functionare legale in vigoare:

6811 “Cheltuieli de exploatare = 281 “Amortizari privind imobilizarile

privind amortizarea imobilizarilor” corporale”

d) Inregistrarea facturii emise de locator reprezentand ratele de incasat:

411 “Clienti” = %

706 “Venituri din redevente locatii de gestiune si chirii”

e) Inregistrarea transferului dreptului de proprietate, la valoarea reziduala, stabilita intre parti in cazul in care este prevazuta in contract aceasta clauza, in baza contractului de vanzare - cumparare si a facturii:

461 “Debitori diversi” = %

7583 “Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital activelor”

4427 “TVA colectata”

f) Scoaterea din patrimoniu a bunurilor care au constituit obiectul contractului de leasing:

2811 “Amortizari privind imobilizarile” = 21 “Imobilizari corporale”

6583 “Cheltuieli privind activele cedate si alte operatiuni de capital”

5.1.1.2. In contabilitatea utilizatorului (locatar)

a) Imobilizarile corporale primite in cazul tranzactiilor de leasing conform prevederilor din contractele incheiate intre parti, se inregistreaza in debitul contului de ordine si evidenta 8036 “Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate”. Acest cont se crediteaza pe masura platii ratelor de leasing potrivit contractului, astfel incat soldul debitor sa reflecte valoarea ratelor ramase de rambursat.

Valoarea inscrisa in debitul contului 8036 “Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” se compune din:

- Valoarea initiala a bunului reprezentand costul de achizitie la societatile de leasing;

- Beneficiul, respectiv marja de profit stabilita intre parti.

b) Inregistrarea facturii emise de proprietarul bunurilor (persoana juridica romana), reprezentand ratele de achitat:

612 “Cheltuieli cu redeventele locatiile de = 401 “Furnizori”

gestiune si chiriile”

4426 “TVA deductibila”

c) Inregistrarea facturii emise de proprietarul bunurilor (persoana juridica straina),

reprezentand ratele de achitat:

612 “Cheltuieli cu redeventele, locatiile de = 401 “Furnizori”

gestiune si chiriile”

si,

4426 “TVA deductibila” = 5121 “Conturi la banci in lei”

sau

inregistrarea taxei pe valoarea adaugata datorata

4428 “TVA neexigibila” = 446 “Alte impozite taxe si varsaminte asimilate”

In cazul societatii de leasing (proprietarul bunurilor), persoana juridica straina cu sediul in strainatate, se va inregistra si impozitul pe redevente, datorat de acesta (conform prevederilor dinconventiile incheiate pentru evitarea dublei impuneri) dar achitat de beneficiar la cursul de schimb in vigoare la data respectiva, efectuandu-se articolele contabile:

401 “Furnizôri” = 446 “Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”

si respectiv,

446 “Alte impozite, taxe si = 5121 “Conturi la banci in lei”

varsaminte asimilate

“Impozitul pe redeventa se va calcula prin aplicarea cotei de impozit prevazuta in conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu alte state sau potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri obtinute din Romania de persoane fizice si juridice nerezidente, asupra redeventei asa cum este ea definita la pct. 20 de la Titlu II, art. IV din Legea nr. 99/1999”.

In situatia existentei unor diferente de curs valutar la data achitarii redeventei, acestea se inregistreaza la venituri sau cheltuieli fmanciare, dupa caz.

dl) Inregistrarea transferului dreptului de proprietate pentru bunuri achizitionate din tara (cand exista optiunea de cumparare a bunurilor), la valoarea reziduala a bunului achizitionat de la persoana juridica romana, pe baza contractului de vanzare- cumparare si a facturii:

= 404 “Fumizori de imobilizari”

21 Imobilizari corporale”

4426 “TVA deductibila”

d2) Inregistrarea transferului dreptului de proprietate pentru bunuri achizitionate din

strainatate (cand exista optiunea de cumparare a bunurilor), la valoarea reziduala a bunului

achizitionat de la persoana juridica romana, pe baza contractului de vanzare- cumparare si a facturii:

% = 404 “Fumizori”

21 “Imobilizari corporale”

4426 “TVA deductibila”

si

inregistrarea si achitarea taxei vamale de catre utilizator conform prevederilor art. IV pct. 21(4) de la Titlu II din Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice:

446 “Alte impozite, taxe si = 5121 “Conturi la banci in lei”

varsaminte asimilate”

respectiv,

21 „Imobilizari corporale” = 446 „Alteimpozite,taxe si varsaminte asimilate”

e) Inregistarea transferului dreptului de proprietate (cand exista optiunea de cumparare a bunurilor) la valoarea reziduala a bunului achizitionat de la persoana juridica straina, pe baza contractului de vanzare-cumparare si a facturii:

21 “Imobilizari corporale” = 404 “Furnizori de imobilizari’

4426 “TVA deductibila” = 5121 “Conturi la banci in lei”

Inregistrarea taxei pe valoarea adaugata datorata

4428 “TVA neexigibila” = 446 “Alte impozite si varsaminte asimilate”

si in cazul taxelor vamale, accizelor, dupa caz,

446 “Alte impozite, taxe = 5121 “Conturi la banci in lei”

si varsaminte asimilate”

respectiv,

21 “Imobilizari corporale” = 446 “Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”

f) Inregistrarea diferentei de amortizare pana la nivelul costului de achizitie initial inregistrata la locator (din debit cont 8036 “Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” mai putin beneficiul convenit intre parti):

21 “Imobilizari corporale” = 281 “Amortizari privind imobilizarile corporale”

5.1.2.Inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni privind leasingul financiar

5.1.2.1.In contabilitatea societatilor de leasing (locator)

a) Achizitionarea de imobilizari corporale de la furnizori interni care urmeaza a fi predate in regim de leasing:

% = 404 “Furnizari de imobilizari”

21 “Imobilizari corporale”

4426 “TVA deductibila”

b) Achizitionarea de bunuri mobile de natura imobilizarilor corporale de la furnizori externi, care urmeaza a fi predate in regim de leasing:

21 “Imobilizari corporale” = 404 “Furnizari de imobilizari”

c) Predarea catre beneficiar (utilizator) a bunurilor care fac obiectul contractului de leasing la valoarea inscrisa in contract, respectiv la costul de achizitie si evidentierea creantei inclusiv a dobanzii de incasat:

2673 “Imprumuturi acordate = 21 “Imobilizari corporale”

pe termen lung”

2674 “Dobanzi aferente = 472 “Venituri inregistrate in avans”

imprumuturilor acordate pe termen lung

Imobilizarile corporale predate in leasing financiar de catre locator se reflecta in debitul contului in afara bilantului 8038 “Alte valori in afara bilantului” analitic “Bunuri predate in leasing financiar”.

Acest cont se crediteaza pe masura facturarii ratelor de leasing potrivit contractului, astfel incat soldul debitor sa reflecte valoarea ratelor ramase de incasat.

d) Emiterea facturilor reprezentand ratele de incasat potrivit contractului si inregistrarea acestora in contabilitate:

411 “Clienti” = %

706 “Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii”

2674 “Dobanzii aferente imprumuturilor acordate pe termen lung

4427 “TVA colectata”

si concomitent, urmatoarele operatiuni:

dl) Inregistrarea la venituri a dobanzii aferente

472 “Venituri inregistrate = 706 “Venituri din redevente, locatii de

in avans” gestiune si chirii”

d2) Credit cont 8038 “Alte valori in afara bilantului” analitic „Bunuri predate in leasing financiar”

d3) Inregistrarea diminuarii creantei inregistrate la pct. 2.1 lit.c) in debitul contului 2673 “Imprumuturi acordate pe termen lung, cu cota parte din veniturile facturate si inregistrate in creditul contului 706 “Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii”:

658 „Alte cheltuieli = 2673”Imprumuturi acordate pe termen

de exploatare”  lung”

Fata de inregistrarile de mai sus instrumentare prin norma Ministerului de Finante, apreciem ca leasingul financiar trebuie tratat in resura de creditare-finantare si in consecinta venitul capata forma de castig si nu de venit propriu-zis asa cum este definit prin Cadrul general IASC. Un asemenea tratament obliga inegistrarea la venituri financiare numai a dobanzii realizate. Astfel inregistarile capata forma:

461 “Debitori diversi”  = 2673 “Imprumuturi acordate pe termen lung”

2674 “Dobanzii aferente imprumuturilor acordate pe termen lung”

Iar pentru castigul sub forma de dobanda, inregistrarea de mai sus este in sensul lAS 17 “Leasing” potrivit caruia ratele de incasat, se trateaza, de catre locator ca ramburasare a principalului (ratei imprumutului) si ca venit financiar aferent, aceasta din urma reprezentand recompensa locatorului pentru investitia si serviciile sale. Recunoasterea venitului financiar trebuie sa se bazeze pe un model care reflecta o rata periodica constanta rentabilitatii aferenta investitiei totale nete neamortizate a locatorului, corespunzatoare leasingului financiar.

472 “Venituri inregistrate = 766 “Venituri din dobanzi”

in avans”

e) La expirarea contractului de leasing, odata cu facturarea ultimei rate se consemneaza si transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala, pe baza contractului de vanzare - cumparare.

4111 “Clienti” = % 706 “Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii”

4427 “TVA colectata”

si concomitent:

658 “Alte cheltuieli de exploatare” = 2673 “Imprumuturi acordate pe termen lung”

Normal ar trebui sa se efectueze inregistarile contabile:

Daca utilizatorul nu isi exercita optiunea pentru transferul dreptului de proprietate si restutuire mijlocul fix, inregistarea contabila este de tipul:

21 “Imobilizari corporale” = 281

Amortizari privind imobilizarile corporale

(amortizarea calculata)

2673

Imprumuturi acordate pe termen lung

(valoarea reziduala)

758

Alte venituri din exploatare

( diferenta pana la valorea contabila de intrare daca

durata de amortizare este superioara duratei

contractului)

e. 1 pentru pretul de vanzare plus TVA:

461 = 7583

Debitori diversi Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital

4427

Tva colectata

e.2 pentru valoarea reziduala:

658 = 2673

Alte cheltuieli de explatare Imprumuturi acordate pe termen lung

sau 6583

Cheltuieli privind activele cedate

si alte operatii de capital

5.1.2.2.In contabilitatea utilizatorului (locatar)

a) Inregistrarea in contabilitate a imobilizarilor corporale primite conform prevederilor din contractele incheiate intre parti si evidentierea datoriei, inclusiv a dobanzilor aferente:

21 “Imobilizari corporale” = 167 “Alte imprumuturi si datorii asimilate”

471 “Cheltuieli inregistrate  = 1687 “Dobanzi aferente altor imprumuturi in avans” si datorii asimilate”

si

- Debit cont 8036 “Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” cu valoarea imobilizarilor corporale conform documentelor, inclusiv dobanda.

b) Amortizarea imobilizarilor corporale achizitionate conform contractelor de leasing, se face potrivit duratelor normale de functionare legale, in vigoare.

Inregistrarea in contabilitatea utlizatorilor a amortizarii imobilizarilor corporale primite in cazul contractelor de leasing financiar:

6811 “Cheltuieli de exploatare = 281 “Amortizari privind imobilizarile

privind amortizarea corporale”

imobilizarilor”

c) Inregistrarea obligatiei de plata a ratelor pe baza facturilor emise de proprietarul bunurilor:

% = 404 “Furnizori de imobilizari”

167 “Alte imprumuturi si

datorii asimilate”

1687 “Dobanzi aferente

altor imprumuturi

si datorii asimilate”

4426 “TVA deductibila”

si concomitent,

666 “Cheltuieli privind = 471 “Cheltuieli inregistrate in dobanzile” avans”

si

- Credit cont 8036 “Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate”.

In cazul in care societatea de leasing (proprietarul bunurilor) este persoane juridica straina, cu sediul in strainatate, se va inregistra si impozitul pe dobanzi datorat de acesta (conform prevederilor din Conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu alte state sau potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului 83/1998, privind impunerea unor venituri obtinute in Romania de persoane fizice si juridice nerezidente) dar achitat de beneficiar la cursul de schimb in vigoare la date respectiva, precum si taxa pe valoarea adaugata, efectuandu-se articolele contabile:

404 “Furnizori de = 446 “Alte impozie, taxe si varsamjnte

imobilizari” asimilate”

si, respectiv

446 “Alte impozite, taxe = 5121 “Conturi la banci in lei”

si varsaminte asimilate”

iar pentru taxa pe valoarea adaugata, *)

4426 “TVA deductibila” = 5121 “Conturi curente la banci”

sau

inregistrarea taxei pe valoarea adaugata datorata:

4428 “TVA neexigibila” = 446 “Alte impozite, taxe si varsaminte

asimilate”

d) La expirarea Contractului, odata cu achitarea ultimei rate, se consemneaza si transferul dreptului de proprietate, dupa cum urmeaza:

dl) in cazul bunurilor produse in tara

167 “Alte imprumuturi = 404 “Furnizori de imobilizari”

si datorii asimilate”

4426 “TVA deductibila” *)

d2) in cazul bunurilor din import se va inregistra si achita de catre utilizator si taxa vamala, conform prevederilor art. IV pct. 2 1(4) de la Titlu II din Legea 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, precum si taxa pe valoarea adaugata, efectuandu-se articolele contabile:

167 “Alte imprumuturi = 404 “Furnizori de imobilizari”

si datorii asimilate

4426 “TVA deductibila” *)

si

446 “Alte impozite, taxe = 5121 ‘Conturi la banci in lei”

si varsaminte asimilate”

respectiv,

21 “Imobilizari corporale” = 446 “Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”

d3) in cazul in care societate de leasing (proprietarul bunurilor) este persoana juridica straina cu sediul in strainatate, se inregistreaza si taxa pe valoarea adaugata *) platita sau de platit (datorata):

4426 “TVA deductibila” = 5121 “Conturi la banci in lei”

sau

4428 “TVA neexigibila” = 446 “Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”

- Credit cont 8036 “Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” cu valoarea imobilizarilor corporale achizitionate si care au devenit proprietatea utilizatorului.

Daca utilizatorul nu isi exercita optiunea pentru transferul dreptului de proprietate si in

consecinta, resituie mijocul fix:

281 = 21

Amortizari privind imobilizarile corporale Imobilizari corporale

(pentru amortizarea cumulata)

Alte imprumuturi si datorii asimilate

(valoarea reziduala)

Alte cheltuieli de exploatare

sau 471

Cheltuieli inregistrate in avans

(pentru valoarea neamortizata daca

durata de amortizare este mai mare decat durata contractului)

In aplicarea prevederilor art. 16 lit.b) din Legea 90/1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, partile au obligatia de a stabili prin contract atat valoarea ratelor initiale cat si criteriile de indexare a acestora, criterii care vor sta la baza calcularii valorii ratelor de leasing indexate inscrise in facturi, unde pe un rand distinct intitulat “Diferente de pret” se va reflecat valoarea indexarii.

In contabiijtatea locatoru1ui “Diferentele de pret” inscrise distinct in factura se vor reflecta in creditul contului 758 “Alte venituri din exploatare” - analitic distinct, iar la contabilitatea utilizatorului in debitul contului 658 “Alte cheltuieli de exp1oatare” - analitic distinct.

*) Inregistrarea taxei pe valoarea adaugata se face numai de catre societatile comerciale luate in evidenta ca platitoare de taxa pe valoarea adugata.

In cazul societatilor comerciale neinregistrate ca platitoare de taxa pe valoare adaugata, TVA achitata sau datorata se va inregistrata in costul de achizitie al bunurilor in conformitate cu prevederile punctului 19 din Regu1amentul de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991.

In contabilitatea utilizatorului diferentele de pret aferente ratelor dintr-un an fiscal, conform contractului inregistrate in debitul contului 658 “Alte cheltuieli de exploatare” pot majora valoarea imobilizarilor corporale potrivit prevederilor H.G. 22/1998 privind unele masuri pentru reflectarea in contabilitatea agentilor economici a unor operatiuni economico-financiare (artico1 contabil 21 = 758).

In cazul leasingului operational in bilantul contabil anual al utilizatorului valoarea ratelor ramase de rambursat (soldul debitor al contului 8036 “Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate”) se va inscrie in formularul “Date informative” pe rand distinct.

In cazul leasingului financiar:

a) in bilantul contabil al locatorului, valoarea ratelor ramase de incasat se reflecta in soldul conturilor 2672 “Imprumuturi acordate pe termen lung” si 2678 “Dobanzi aferente creantelor imobilizate” care se vor inscrie in formularul cod 23 “Situatia creantelor si datoriilor” randul 02 si respectiv 03;

b)in bilantul contabil al utilizatorului valoarea ratelor ramase de rambursat se reflecta in soldul conturilor 167 “Alte imprumuturi si datorii asimilate” si 1687 “Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate” care se vor inscrie in formularul cod 23 “Situatia creantelor si datoriilor”, pe randul 33 si respectiv 37.

6. Interpretari si analize financiare

Leasingul financiar evidentiaza in bilantul contabil atat activul , cat si valoarea neta a datoriei. In baza contabilitatii leasingului financiar , plata totala de leasing este impartita in componenta de dobanda si rambursarea principalului ; se distinge , de asemenea, si o componenta de amortizare atunci cand principalul (portiunea de capital) este amortizata in conformitate cu IAS 16.

Fractiunea de dobanda din plata de leasing aferenta unui leasing financiar este raportata, in mod normal, drept iesire de numerar din exploatare, in timp ce rambursarea obligatiei aferente leasingului este tratata drept iesire de numerar din activitatea de finantare.

Acea fractiune a obligatiei aferente leasingului care este platita sau eliminata in termen de 1 an sau in cursul unui ciclu de exploatare, daca acesta se intinde pe o perioada mai lunga de 1 an, este clasificata drept datorie curenta. Restul se clasifica drept datorie pe termen lung.

Efectul contractelor de leasing financiar asupra situatiilor financiare si indicatorilor

financiari cheie:

Element sau indicator

Leasingul financiar-efecte

Bilant

Un activ inchiriat in regim de leasing si o obligatie aferenta sunt create in momentul in care este inregistrat leasingul

Cont de profit si pierdere

Se genereaza atat o cheltuiala cu dobanda cat si o cheltuiala  cu amortizarea.

Situatia fluxurilor de numerar

lesirea de numerar generata de platile de leasing este alocata numerar

partial unei iesiri de numerar din exploatare ( cheltuiala cu dobanda) si partial unei iesiri de numerar din finantare ( rambursarea componentei de capital din obligatia aferenta leasingului).Amortizarea nu reprezinta element al fluxurilor de numerar.

Marja profitului

Mai mica in primii ani, deoarece cheltuialatotala raportata este, in mod normal, mai mare decat plata de leasing.

Viteza de rotatie a activelor

Mai mica datorita activului achizitionat in regim de leasing

financiar. Va creste in timp, pe masura ce activul este amortizat.

Rata lichiditatii curente

Mai mica, deoarece fractiunea curenta din obligatia aferenta leasingului este o datorie curenta. Acest indicator scade in continuare in timp pe masura ce fractiunea curenta a obligatiei de leasing creste.

Grad de indatorare

Mai mare. scade in timp ,deoarece scade si obligatia aferenta leasingului

Rentabilitatea activelor



Mai mica in primii ani, deoarece rezultatelor sunt mai scazute si activele Sunt mai mari.

Rentabilitatea capitalurilor

Mai mica in primii ani, deoarece rezultatele sunt mai scazute.  proprii

Aceasta creste in timp datorita unei tendinte pozitive a rezultatelor.

Acoperirea dobanzilor

Mai mica, deoarece cheltuiala cu dobanda este creata de metoda leasingului financiar. Acest indicator creste in timp, pe masura micsorarii cheltuieli cu dobanda.

CAPITOLUL II: CONTRIBUTII PERSONALE. PROIECT DE PERFECTIONARE SI APROFUNDARE

O solutie de o simplitate dezarmanta – leasing – a fost imaginata pentru a da un nou impuls lumii afacerilor. In ultimii ani, in tara noastra, termenul de “leasing” a devenit din ce in ce mai frecvent utilizat, cu preponderenta in sfera economicului.

Indiferent daca se infiinteaza o noua companie, se extinde una existenta sau doar se achizitioneaza utilaje noi, metoda folosita pentru obtinerea acestor active are un impact puternic asupra afacerii respective.

Achizitionarea activelor se poate face cu plata imediata (cash), prin credit bancar, prin rate sau prin leasing. Desi cumpararea “cu banii jos” e in general considerata cea mai putin costisitoare, e recomandabil ca inainte de “semnarea carnetului de cecuri” sa se analizeze si celelalte optiuni, nu numai prin prisma costului total dar si prin modul in care acestea afecteaza respectiva afacere.

Se stie ca principala cauza pentru majoritatea falimentelor o reprezinta insuficienta capitalizare si managementul defectuos al cash-flow-ului. Daca suntem de acord cu aceste premize, atunci plata cash a activelor poate avea un efect nefavorabil asupra succesului in afaceri.

In principiu este vorba de o alegere intre a inchiria sau a cumpara echipamentul, aceasta fiind o alegere de ordin financiar. Societatea comerciala trebuie sa-si calculeze propriile avantaje si dezavantaje ale cumpararii sau inchirierii in regim de leasing, inainte de a face alegerea respectiva.

Leasing-ul nu este intotdeauna cea mai buna solutie de a achizitiona un echipament. In anumite situatii este recomandabil; in altele, cumpararea echipamentului este decizia potrivita. Chiar daca a inchiria un anumit echipament nu este intotdeauna o decizie usoara, in fiecare situatie utilizatorul trebuie sa cantareasca toate avantajele si dezavantajele.

In comparatie cu un credit bancar, o operatiune de leasing poate necesita mai putine documente si mai putin timp. Prin urmare, exista situatii in care cheltuielile si timpul afectat intocmirii documentatiei necesare unui imprumut bancar, pot ridica rata creditului peste rata de leasing, mai ales in cazul echipamentelor de valoare mica.

Operatiunile de leasing sunt componente relativ noi ale activitatilor financiare. Ele au fost introduse in SUA in anul 1952 si extinse in urmatorul deceniu in principalele tari dezvoltate ale lumii, ocupand apoi o pozitie principala intre formele de finantare si creditare a investitiilor.

Forme apropiate operatiunilor de leasing sunt semnalate inca din antichitate. Astfel, prin anii 210 i.e.n., in orasul samaritean Ur, proprietarii de unelte agricole le inchiriau fermierilor, consemnand aceste operatiuni pe placi de argila.

Reglementari referitoare la proprietatea personala arendata apar evidentiate in codul de legi al regelui babilonian Hammurabi in anul 1750 i.e.n., iar operatiunea de arenda a bunurilor aflate in proprietate personala a cunoscut raspandire la greci si romani.

Astfel, in anul 1950, americanul D. P. Bootle care era managerul unei fabrici de produse alimentare, s-a confruntat cu o problema neintalnita de el pana atunci si anume: a primit o comanda foarte profitabila de produse alimentare pentru care nu dispunea de utilajele necesare si nici de banii necesari a le achizitiona. Cum “nevoia invata omul”, tot asa si Bootle, dorind sa nu piarda comanda, s-a decis sa imprumute utilajele necesare.

Ideea aceasta, experimentata pe firma lui, l-a determinat pe Bootle sa-si infiinteze o firma specializata de inchirieri (U.S. Leasing Corporation), reusind in doi ani de la infiintare, cu numai 20 000 de dolari cat reprezenta capitalul social, sa finanteze anumite echipamente in valoare de trei milioane de dolari. In acelasi timp, apareau tot mai multe societati de leasing, iar guvernul SUA le sprijinea in vederea promovarii la export a produselor.

In Europa leasing-ul a patruns mai tarziu – prin Anglia – raspandindu-se cu deosebire in tarile occidentale (R.F.G., Franta, Olanda, Belgia, s.a.). Aici apar reglementari juridice specifice fiecarei tari, iar terminologia cunoaste unele nuantari: spre exemplu, in Franta apare sub denumirea de “credit-bail”.

In anul 1972 se infiinteaza Federatia Europeana a Societatilor de Leasing, denumita LEASEEUROPE si care controleaza circa 80% din industria leasing-ului european, printre membri numarandu-se si Uniunea Nationala a Societatilor de Leasing din Romania (UNSLR). Aceasta, dupa opt ani, la un activ de 25 miliarde de dolari, finanta un sistem al tranzactiilor de 82 miliarde ECU.

In prezent, operatiunile de leasing cunosc o rata ridicata de crestere de la an la an, reprezentand poate un caz unic in economiile nationale de pe mapamond.

Accelerarea progresului tehnico-stiintific si adancirea specializarii si cooperarii in productie, modificarile semnificative care au loc in durata ciclului de viata al produselor, ca si aparitia unor noi riscuri in sfera productiei si in cea a comercializarii, au generat in ultimele decenii abordari noi ale pietelor interne si internationale, acestea reflectand imperativul adaptarii la un mediu economic complex si dinamic.

In acest context, al diversificarii formelor de promovare si comercializare in special pe pietele externe, a aparut si s-a extins leasing-ul, aceasta tehnica ce reuneste finantarea, productia si comercializarea ca etape distincte ale aceleiasi afaceri.

Obiectul operatiunilor de leasing il formeaza, in special, echipamentele electronice de calcul, aparatele si instrumentele de mecanica grea, masinile agricole, unele bunuri de folosinta indelungata, etc. In ultimul timp, leasing-ul a cuprins si sectorul imobiliar, avand ca obiect inchirierea de cladiri cu destinatie industriala sau comerciala, cladiri administrative.

Leasing-ul se dovedeste o forma accesibila de privatizare a intreprinderilor de stat, fiind adeseori o prima treapta in acest proces complex, cu numeroase consecinte social-economice.

Aparuta dupa 1990 si in Romania, aceasta activitate din domeniul industriei serviciilor a fost sustinuta nu de un cadru legislativ corespunzator, ci mai degraba de vointa pionierilor acestei activitati, primele societati de leasing fiind infiintate in 1992.

Avand in vedere potentialul acestei industrii si gradul scazut de risc al unor astfel de societati, finantatorii interni sau chiar si cei externi ar trebui sa fie mai activi si sa sustina dezvoltarea acestor servicii.

Potentialul de crestere al industriei leasing-ului este foarte mare, iar stabilitatea pe termen lung a acestei activitati este sustinuta de existenta unei rezerve mari de viitori clienti, neexistand pericolul scaderii acestei cereri sub nivelul ofertei.

1. SISTEME DE FINANTARE A INTREPRINDERII: LOCUL SI ROLUL CONTRACTELOR DE LOCATIE-FINANTARE IN SISTEMUL DE FINANTARE AL INTREPRINDERII

1.1.Notiunea de leasing

Leasingul se poate defini ca fiind operatiunea prin care o parte, denumita finantator, se angajeaza la cererea unui utilizator, sa-i asigure posesia sau folosinta unui bun, cumparat sau realizat de finantator, contra unei redevente, iar la sfarsitul perioadei de folosinta convenite, sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a dobandi proprietatea bunului la un pret rezidual, sau de a prelungi contractul de leasing, ori de a inceta raporturile contractuale.

Nu am considerat util a include in cadrul definitiei destinatia bunurilor contractate, pentru a evita confuziile. Despre problemele pe care le creeaza precizarea destinatiei bunurilor in cadrul definitiei va fi vorba in unul dintre paragrafele urmatoare.

Raspunzand intereselor specifice mediului romanesc, legiuitorul se delimiteaza de reglementarile statelor occidentale, dand leasingului nu numai scop economic, ci si unul social.

Tinta economica este incurajarea investitiilor, prin punerea la dispozitie a unui instrument de finantare cu multiple avantaje, inclusiv de ordin fiscal si care, in acelasi timp, ofera securitate creditului fara sa greveze bunurile cu sarcini speciale.

Scopul social urmarit este sprijinirea achizitionarii de locuinte si bunuri de folosinta indelungata de catre persoanele fizice.

1.2.Terminologie

Termenul de leasing este susceptibil de interpretari diferite si mai ales de extindere la alte operatiuni care nu fac parte din sfera sa, cum ar fi inchirierea sau vanzarea afectata de termen. Echivocul subzista si urmare a diferentelor de sens ale termenului de leasing chiar in tarile anglo-saxone unde desemneaza multiple tranzactii, dar in care doar „financial leasing” corespunde operatiei ce ne intereseaza, aspect ce va fi analizat in cele ce urmeaza.

Este de observat ca termenul de leasing este preluat si de legislatia noastra ca un neologism, renuntandu-se implicit la termenul fancez de credit-bail; fiind un neologism, pare firesc a se aplica numai unei operatiuni noi, distincte de institutiile juridice deja reglementate.

Leasingul – in forma preluata de la europeni, respectiv „financial-lease”, se deosebeste de „operating lease” care este o ampla locatiune cunoscuta si sub numele de „renting”.

In legislatia germana si suedeza se intalneste contractul numit „konsumgiiterleasing” (inchirierea bunurilor destinate consumatiei).

Prin natura sa, aceasta operatie se apropie de locatiunea denumita „operational leasing”, insa atunci cand utilizatorul dispune de dreptul de a cumpara bunul, vom fi in fata unor modalitati a leasingului care, de altfel, a fost precizata si de legea romana, anume leasingul bunurilor de folosinta indelungata.

Termenul „leasing” se alatura celorlalti termeni din sfera economica, consacrati la scara internationala, avand o origine anglo-americana. Marketing, factoring, forfaiting, joint-venture, know-how sunt termeni care vorbesc de vocatia economico-practica a spiritului american.

Etimologie

Etimologic, cuvantul „lease” este de origine franceza. La randul sau, „lease” provine din mai vechiul „lais”, derivat al verbului „laisser”, care isi are originea in latinescul „laxare” si semnifica:

Financial lease

Expresia „financial lease” care, cum afirmam, corespunde acceptiunii continentale asupra „leasingului”, a aparut in perioada cand contractele de „lease” desemnau exclusiv o tranzactie imobiliara.

Noua operatiune transforma vechiul contract intr-un mijloc de finantare a achizitiilor de imobile. Ulterior, „financial lease” avea sa desemneze atat operatiunile de finantare a imobilelor, cat si a echipamentelor mobiliare.

Elementul de trecere catre un mijloc de finantare a fost aparitia dreptului de achizitie a bunului la un pret rezidual.

Termenul leasing sau expresia echivalenta „credit bail” din dreptul francez isi descopera semnificatia reala ca tehnica de inchiriere ce permite realizarea operatiunilor de creditare; diferenta fata de contractul de vanzare in rate consta tocmai in faptul ca finantatorul ramane proprietarul bunului pana la finele operatiunii, dreptul de proprietate avand rolul unei garantii reale. In fine, utilizatorul este considerat un simplu locatar care poate deveni proprietar numai la sfarsitul contractului.

Lease-back

Trebuie specificat ca in definirea completa a leasingului este necesara si analiza 'lease-back'-ului, ca forma particulara a leasingului in care finantatorul transmite lucrul spre folosinta fostului proprietar; aceasta modalitate a leasingului intareste caracterul de operatiune de finantare.

'Lease-back'-ul imobiliar este, de altfel, prima forma de “financial leasing” care a aparut si s-a dezvoltat in America. 'Lease back' a avut primul success, pentru ca este cea mai simpla forma de leasing. El nu presupune un furnizor al bunului, ceea ce elimina sistemul relativ mai complicat al raporturilor tripartite. Pe de alta parte, 'lease-back' este expresia cea mai evidenta

ca 'leasingul'este in finalitatea sa o operatiune de finantare, garantata

ca un drept de proprietate. De observat ca denumirea completa data

de americani acestei operatiuni este 'sale and lease-back', adica

vanzare si inchiriere inapoi'.

1.3. Scurt istoric cu privire la leasing

Fiducia cum creditare

Inca din antichitate s-a observat ca beneficiile sunt obtinute prin folosinta unui lucru, avand mai putina importanta cine detine bunul de proprietate. Aristotel exprima ideea ca  bogatia nu se masoara prin titlurile de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor lucruri, chiar daca sunt proprietatea altora“.

Leasingul isi afla radacinile in forma arhaica a creditului pe care o constituia in dreptul roman 'fiducia': imprumutatorul isi rezerva pentru garantia creantei sale proprietatea unui lucru.

Exista o mare asemanare a leasingului si in special a modalitatii 'sale and lease-back' cu forma arhaica a gajului din dreptul roman 'fiducia cum creditare'.

In cadrul operatiunii 'fiducia cum creditare', imprumutatul (fiduciant) transfera proprietatea unui lucru mobil sau imobil in patrimoniul imprumutatorului (fiduciar), cu titlu de garantie a imprumutului primit. La randul sau, fiduciarul se obliga sa-i restituie bunul dupa inapoierea datoriei.

In practica, datorita necesitatilor economice sau sociale, imprumutatul pastra in mod frecvent folosinta bunului vandut.

Debitorul devenea astfel un detentor precar al lucrului vandut, platind periodic o suma de bani cu titlu de chirie, ca pret al folosintei lucrului.

Desi in mod cert nu exista o continuitate evolutiva de la feducie catre 'leasing', vechea institutie juridica romana ne-ar putea folosi in demersurile teoretice de stabilire a naturii juridice a contractului de leasing.

Safeway Stores

In epoca moderna, spre sfarsitul secolului al XlX-lea, aveau loc in S.UA. primele operatiuni care prefigurau leasingul.

In 1877 aparatele de telefon au fost inchiriate abonatilor, iar acest contract avea sa fie denumit 'lease' insa, cum am vazut, nu din cauza bunurilor mobile avea sa se nasca noua figura juridica.

In 1937, ''Safe Stores Inc.' a cumparat un teren pe care ulterior a ridicat super-magazinul 'Safeway Stores'; avand nevoie de capital mobil, acesta l-a vandut imediat unui grup de investitori care, la randul lor, l-au lasat spre exploatare fostului, proprietar, in regim „lease pe o perioada indelungata.

Cam in aceeasi perioada, o operatiune similara lease-back-ului avea loc in Ohio. Operatiunea consta in vinderea unui imobil catre o banca, cu titlu de garantie (trustee), imobil ce urma sa fie exploatat de vanzator in regim de 'lease' timp de 99 de ani, dupa care utilizatorul avea optiunea cumpararii bunului.

Sale and lease-back

Leasingul (lease financing) s-a folosit in S.U.A. in anii '30 pentru finantarea bunurilor imobile. La inceputul anilor '50, el a inceput sa fie folosit si ca instrument de finantare a echipamentelor Operatiunile de 'lease financing' s-au dezvoltat foarte mult dupa al II-lea razboi mondial si datorita incurajarilor pe care S.U.A. le-a dat prin facilitatile fiscale.

In 1950, peste 150 de universitati si colegii americane erau anga ajate in tranzactii de 'sale and lease-back', ele fiind considerate alaturi de alic organisme (cx: fondurile de pensii) 'taxe exempt institulions'. beneficiind in acest fel de multiple avantaje fiscale. In jurul acestor institutii s-au grupat mari finantatori pentru a derula prin intermediul lor. operatiuni economice cu fiscalitate redusa.

Principalele sustinatoare ale operatiunilor de 'sale and lease-back' au fosl marile companii de asigurare. Concursul lor financiar a fost decisiv in afirmarea operatiunii de leasing.

Leasingul echipamentelor (finance equipment leasing) a aparut in 1952. o data cu primele societati specializate de leasing.

United States Leasing Corporation

'Leasingul financiar' este strans legat de numele omului de afaceri californian Schoenfeld, care a fondat in 1952, alaturi de cativa parteneri, intre care si D.P. Booth Jr. 'United States Leasing Corporation' - prima societate specializata in operatiuni de leasing al echipamentelor mobiliare, societate care este si astazi una din cele mai puternice in domeniu. Schoenfeld si D.P. Boolh pot fi considerati, pe drept cuvant, 'parinti' ai leasingului modern.

Implicarea bancilor in leasing

Principalele sustinatoare ale leasingului echipamentelor industriale au fosl bancile, fie indirect prin intermediul unor societati specializate de leasing, Ile direct dupa ce acestea au primit autorizatia sa desfasoare asemenea operatiuni.

In 1963, cea mai importanta retea bancara, National Banks, a primit aceasta autorizatie, urmata de Bank Holding Companies in 1970.

Pana in anul 1975, deci in mai putin de 15 ani, bancile fusesera autorizate sa desfasoare operatiuni de leasing in mod direct de statele americane.

Dezvoltarea exploziva a leasingului in America a avut loc pe fondul unei economii expansive si intr-un climat fiscal incurajator.

Leasingul englez

Foarte rapid, aceasta operatiune a fost preluata in Marea Brianie, pentru ca apoi, incepand cu anii '60, sa se raspandeasca in Europa continentala.

Leasingul si-a gasit locul firesc in dreptul britanic datorita similitudinilor pe care acesta le are cu dreptul american.

Precum in tara de origine, prima forma a leasingului care s-a raspandit in Marea Britanie a fost 'sale and lease-back'.

In Marea Britanie, cele mai multe dintre societatile de leasing - „leasing companies” - sunt infiintate si sustinute de banci. Ele beneficiaza de un regim fiscal extrem de favorabil. Valoarea bunului, spre exemplu, poate fi dedusa pana la 100% din profitul impozabil.

Acest fapt a determinat ca si Marea Britanie sa cunoasca o dezvoltare exploziva a acestor societati, ele finantand un sfert din totalul investitiilor de la finele deceniului opt.

1.4. Aspecte generale ale operatiilor de leasing

Definitii

Cuvantul leasing provine din latinescul “laxare”- a slabi, a destinde, preluat de vechea franceza “lais” si actualul “laisser” - a da voie, a permite. “To lease”- a inchiria, a arenda.

“Leasing-ul este o cumparare in scop de inchiriere, urmata de o inchiriere in scop de vanzare”.1

“Operatiunea de leasing reprezinta transferul dreptului asupra proprietatii si folosintei unor bunuri pentru o perioada limitata de timp, in schimbul returnarii lor; vanzarea, inclusiv vanzarea cu acordul partilor sau la returnarea bunurilor, sau retentia sau crearea unei dobanzi garantate, reprezinta o operatiune de leasing”.2

”Leasing-ul este o forma de comert si finantare prin locatie (inchiriere) de catre societati financiare specializate in aceste operatiuni, a unor masini, utilaje, mijloace de transport si a altor bunuri, intreprinderilor a caror motivatie sa recurga la aceasta tehnica de comert rezida in specificul unor operatiuni pe care le realizeaza (pe termen scurt si nerepetabile) sau in faptul ca nu dispun de suficiente fonduri proprii ori imprumutate pentru a le cumpara”. 3

“Forma de dare in folosinta, contra unei taxe, a masinilor, utilajelor, mijloacelor de transport si altor bunuri mobiliare si imobiliare, unor intreprinderi care nu dispun de resursele financiare necesare achizitionarii lor, pe o perioada determinata, in conditii de plata si utilizare precizate in contract” .4

Leasing-ul reprezinta operatiunea “prin care o parte, denumita finantator, transmite pentru o perioada determinata de timp dreptul de folosinta asupra unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acestuia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing, ori de a inceta raporturile

contractuale. Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, inainte de sfarsitul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate obligatiile asumate prin contract”.5

“Leasing-ul este operatia in care o parte (locatorul) incheie, la indicatia unei alte parti (locatarul), un contract (contract de cumparare) cu o a treia parte (furnizorul), in virtutea careia ea cumpara un bun (un echipament, un utilaj) in conditiile acceptate de catre locatar, referitor la aspectele care il privesc, si incheie un contract (contractul de leasing) cu locatarul, dandu-i acestuia din urma dreptul de a utiliza bunul respectiv contra platii lunare a ratelor de leasing”.6

Leasing-ul este “o forma de inchiriere a unor masini, utilaje, mijloace de transport si altor bunuri intreprinderilor care, in general, nu dispun de suficiente fonduri proprii ori imprumutate, nici de credite bancare traditionale, de catre societatile financiare care le cumpara de la producatori si le inchiriaza pe o perioada anumita, cu conditii de plata si utilizare clar stipulate intr-un contract ce constituie suportul juridic al actiunii”.7


Stefanescu, B., Rucareanu, I. – Dreptul Comertului International, EDP, Bucuresti, 1987.

Codul comercial Uniform Sec.2A – 103 (1) (j) - Legislatia SUA

Puiu, Al. – Management in afacerile economice internationale, Editia a II-a, Editura Independenta Economica, Bucuresti, 1997

I.Stoian – Cartea specialistului in comert exterior vol. II, Editura Caraiman, Bucuresti, 1994

Folosirea conceptului de ”leasing” se justifica printr-o operatiune de tip nou, diferita de alte tehnici de afaceri.

Prin ce se deosebeste leasing-ul de vanzarea in rate?

Dintr-un anumit punct de vedere leasing-ul reprezinta o operatiune de vanzare – cumparare cu plata in rate (daca bunul trece in proprietatea beneficiarului).

Asemanarea survine insa numai prin prisma finalitatii. Deosebirea consta in faptul ca daca prin operatiunea de vanzare un anumit bun este schimbat ca marfa, obtinandu-se echivalentul ei banesc, prin leasing se cedeaza dreptul de folosinta a unui bun.

Din punctul de vedere al beneficiarului, leasing-ul constituie o forma de creditare in cadrul careia sumele necesare achizitionarii bunului se obtin din exploatarea acestuia, iar rambursarea lui se face esalonat sub forma ratelor de leasing

si, in final, a pretului rezidual. Creditul obtinut este insa sub forma de echipamente si nu sub forma baneasca.

Rezulta ca pentru beneficiar leasing-ul este o afacere pe banii societatii de finantare, el asigurand managementul afacerii. Tot din acest unghi de vedere, leasing-ul apare ca o vanzare in rate in cadrul careia dreptul de proprietate se transfera odata cu ultima rata.

Deosebirea fata de vanzarea in rate apare in durata de rambursare a ratelor (care in unele tari este de minim 75% din durata de functionare normala a bunului).


Ordonanta Guvernului nr.51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing.

Conventia Unidroit asupra Leasing-ului International (Ottawa, 20 Mai 1988).

Coras, M., Voiculescu, D. – Leasing, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1989

Prin ce se deosebeste leasing-ul de un contract de inchiriere?

Cu toate asemanarile, leasing-ul nu este unul si acelasi cu inchirierea traditionala.

Criterii

Leasing

Inchiriere

1. Factorul “uzura”

Se au in vedere bunuri care, chiar daca nu sunt utilizate, sufera o anumita uzura morala si-si pierd treptat valoarea de intrebuintare.

Se au in vedere bunuri care-si pastreaza integral caracteristicile initiale si care permit utilizarea lor fara sa intre in calcul fenomenele de uzura.

2. Calculul ratelor de plata

Ratele de leasing (chiria) se stabilesc in functie de pretul de achizitie a bunului (cuprinzand cote parti din acesta) si de unele elemente predefinite (dobanda, profit, TVA, s.a.)

Chiria se stabileste in functie de conditiile existente pe piata si reprezinta contravaloarea dreptului de folosinta.

3. Dreptul de proprietate

La finele perioadei de locatie bunul poate trece in posesia beneficiarului in baza chiriei platite si a unui pret rezidual.

Bunul inchiriat nu poate trece in proprietatea chiriasului la sfarsitul locatiei (decat in baza unui contract distinct de vanzare – cumparare).

Tabel nr.1

Deosebiri intre contractul de leasing si cel de inchiriere

Leasing-ul este deci o tranzactie care intruneste urmatoarele caracteristici:

disocierea dreptului de proprietate de cel de posesiune;

riscul nu este un risc de productie, ci unul de proprietate asupra bunurilor (proprietarul se asigura inainte de a cumpara bunurile ca are cui sa le inchirieze pe o durata destul de lunga care sa-i asigure acoperirea cheltuielilor si o anumita rentabilitate);

societatea de leasing nu este dezinteresata de rezultatele productiei, ea trebuind sa sprijine activitatea chiriasului (intretinere, reparatii, service);

leasing-ul lasa la latitudinea chiriasilor potentiali alegerea bunurilor si furnizorilor, exercitandu-se insa o puternica influenta asupra acestora de catre firma de leasing;

societatile de leasing exercita o influenta mare asupra pietei, mai ales cand sunt specializate pe anumite sortimente de bunuri sau pe un anumit segment de piata, ceea ce conduce chiar la organizarea de catre producatori a unor sectoare proprii de leasing.

Prin toate acestea, leasing-ul apare in comertul mondial ca o cale noua si promitatoare de castig in care beneficiarii sunt: producatorul, finantatorul si utilizatorul.

Felurile contractelor de leasing

Contract cu amortizare integrala

In acest caz suma ratelor de leasing acopera in timpul derularii contractului toate costurile legate de achizitie si productie, precum si alte cheltuieli ale furnizorului de leasing, inclusiv costurile de finantare si partea sa calculata din profit.

Contract cu amortizare partiala

Ratele de leasing nu acopera costurile de mai sus si nici profitul; la inceputul contractului se stabileste o anumita valoare ramasa = valoare reziduala, care trebuie platita la sfarsitul contractului, contribuind astfel la amortizarea integrala.

Contract de leasing reziliabil

Acest tip de contract este structurat pe baza unei perioade de durata calculatorice si poate fi reziliat doar dupa expirarea a 40% din durata legala de amortizare fiscala. Deoarece societatatea de leasing nu poarta riscul de investitie, solicita la reziliere o plata de interval, corespunzatoare ratelor de leasing (mai putin dobanda) ramase pe perioada calculatorica.

Aceasta plata se reduce cu o parte a venitului obtinut in urma valorificarii obiectului de leasing. Aceasta modalitate de contract este utilizata cu precadere in cazul bunurilor economice supuse unei invechiri tehnice si economice rapide, de exemplu echipamente si aparatura de birou.

Contract de leasing pe kilometri

Acesta are ca obiect mijloacele de transport si in special camioanele pentru care se prevad limitari de kilometraj. In cazul depasirii sau naeatingerii acestei limite, se calculeaza supra sau subkilometrajul, adica beneficiarul leasing-ului mai plateste in plus sau beneficiaza de o restituire pe baza valorilor de depasire sau neindeplinire stabilite la incheierea contractului.

1.5. Dimensiuni ale campului de aplicare a leasingului in Romania

Piata leasingului in Romania in anul 2004

Piata de leasing din Romania este formata din cateva mii de agenti economici care indeplinesc cele doua conditii impuse de lege pentru a fi operatori pe aceasta piata si anume: includerea “activitatii de leasing” in obiectul de activitate si un capital social de ROL 500 mil. Dintre acestea, aproximativ 200 de societati sunt active, iar din acestea 36 sunt membre ASLR ( Asociatia Societatilor de Leasing din Romania), detinand insa o cota de piata de peste 57 %.

Piata de leasing din Romania este structurata astfel ( si procentual in cadrul ASLR):

firme de leasing afiliate unor banci (10 %) ;

firme de leasing afiliate unor producatori sau furnizori de produse ( 15 %) ;

firme de leasing independente (75 %).

Numarul membrilor ASLR la sfarsitul anului 2004 era de 37, fata de 35 in 2003. Aceasta evolutie confirma ascensiunea pe care o inregistreaza activitatea de leasing. Piata leasingului se dezvolta in parametrii anticipati, volumul bunurilor, la nivelul ASLR, care fac obiectul contractelor incheiate in anul 2004 atingand 841 mil. Euro. Dinamica evolutiei pietei de leasing poate fi urmarita si in tabelul urmator ( dupa valoarea totala a contractelor):

- mil Euro -

Anul



2004

Societati membre ASLR

Societati nemembre ASLR

n/a

786

TOTAL

Mentionam ca in raportarile pe anul 2004, valoarea totala a a bunurilor finantate in leasing realizate de nemembri ASLR este estimativa, neexistand inca o baza de raportare unitara pentru acesti participanti.

Dupa cum se observa, incepand cu 1998, volumul tranzactiilor incheiate, la nivelul membrilor ASLR, a crescut continuu, astfel ca la sfarsitul anului 2004 s-a inregistrat o valoare a bunurilor finantate in leasing de aproximativ 0,84 mld Euro, respectiv o valoare totala a contractelor de aproximativ 1,02 mld. Euro.

Aceasta evolutie poate fi explicata prin prisma mai multor factori: cresterea de la an la an a numarului de membri (17 in 2000, 37 in 2004), dezvoltarea pietei, constientizarea in randul clientilor a importantei tranzactiilor in leasing, ca mod de finantare a investitiilor.

Leasingul financiar continuaa sa reprezinte principala directie de derulare a contractelor :

LEASING FINANCIAR- membri ASLR

LEASING OPERATIONAL- membri ASLR

2004

2004

cross-border

cross-border

cross-border

cross-border

Nr. contracte

Valoare bunuri

Cei mai importanti clienti ai firmelor de leasing sunt persoanele juridice. In anul 2004 valoarea bunurilor finantate in leasing pentru persoane juridice a reprezentat cca. 74.90 % din total piata, 17.40 % fiind reprezentat de sectorul public si ONG-uri , restul de 7.70 % fiind reprezentat de persoanele fizice. Este demn de remarcat cresterea semnificativa(de peste 17%), fata de datele statistice din primele luni, a finantarilor pentru sectorul public si ONG-uri.

Prezentam alaturat situatia contractelor incheiate cu persoane juridice ,comparativ cu anul 2003, raportat la total piata membri ASLR, in functie de valoarea bunurilor finantate si numarului de contracte, astfel:

Leasing financiar persoane juridice

Leasing operational persoane juridice

Total

2004

2004

2004

Valoare bunuri

(mil Euro)

% din total piata

Nr. contracte

% din total piata

De asemenea, in cadrul tuturor utilizatorilor de leasing se poate face distinctie intre sectorul privat si cel public. Astfel, din totalul de 49361 contracte aflate in derulare in 2004, majoritatea sunt legate de sectorul privat, adica 84.47 %, iar sectorul public, sectorul altor clienti si ONG-urile semnificand aproximativ 15.52 % .

Cea mai mare parte a contractelor de leasing incheiate in anul 2004 a fost reprezentata de contracte cu furnizori externi: 75.4 % din valoarea bunurilor finantate in leasing. Structura contractelor de leasing (la nivelul ASLR), in functie de obiectul contractului, infatiseaza urmatoarele:

% din total - 2003

% din total - 2004

Autovehicule

Autoturisme

Autoutillitare

Vehicule comerciale

Autobuze

Echipamente industriale

Echipamente agricole

Avioane/vapoare

Material rulant - cai ferate

Altele (birotica, tehnica medicala)

Imobiliare - office

Imobiliare - rezidential

Din analiza datelor furnizate de membrii ASLR rezulta ca cel mai important segment al pietei de leasing continua sa il reprezinte cel al autovehiculelor. Ponderea acestui segment a ajuns in anul 2004 la nivelul de aproximativ 92.67 %. Autoturismele raman cel mai important segment al acestei categorii (61.06% din totalul pietei de leasing).

Problemele cu care se confrunta societatile de leasing din Romania sunt: cadrul legal inca insuficient structurat, lipsa de informare a potentialilor clienti despre leasing (unde se include si preferinta de natura psihologica a proprietatii asupra bunului in dauna unui contract de leasing in care dreptul de proprietate asupra bunului trece asupra utilizatorului numai dupa efectuarea platii integrale de catre acesta); stadiul actual al economiei nationale; riscul de tara inca ridicat(mediu legislativ volatil) si implicit nivelul redus al investitiilor straine; puterea de cumparare redusa a populatiei.

Principalele solutii pentru remedierea unora dintre aceste probleme sunt implicarea societatilor de leasing in imbunatatirea cadrului legislativ si o activitate sustinuta in promovarea industriei de leasing si a societatilor ce actioneaza pe aceasta piata.

Avand in vedere stadiul actual al pietei de leasing, caracterizata printr-o crestere constanta a cererii, concurenta redusa si rate ridicate de profitabilitate, este de asteptat ca acest sector sa cunoasca o dezvoltare sustinuta in urmatorii ani.

1.6. Caile de finantare a intreprinderii: locul contractelor de locatie-finantare in sistemul de finantare al intreprinderii.

Finantarea prin leasing – o perspactiva manageriala

In general, firmele detin in proprietate active (mijloace) fixe pe care le raporteaza in bilant. Totusi, importanta este utilizarea cladirilor si echipamentelor, nu proprietatea in sine. O modalitate de obtinere a dreptului de utilizare a mijloacelor fixe este cumpararea acestora; o alternativa la aceasta modalitate este inchirierea lor (leasing-ul).

Decizia va determina importanta chiriilor in situatiile financiare ale unei companii. In anumite companii, de exemplu in domeniul alimentatiei publice, echipamentele sunt inchiriate pe un termen egal cu durata contractului. Astfel, compania nu trebuie sa cumpere anumite active. Cu fiecare nou contract sunt inchiriate si date in folosinta noi active specifice clientilor.

In cazul alternativei inchirierii, se incheie un contract prin care proprietarul mijlocului fix (locatorul) permite celeilalte parti (locatarul) utilizarea serviciilor mijlocului fix respectiv, pentru o perioada specificata de timp, in schimbul unei serii de plati.

Titlul de proprietate asupra mijlocului fix inchiriat ramane la locator, iar locatarul poate sa cumpere mijlocul fix la expirarea contractului de locatie, numai daca aceasta optiune a fost specificata in contractul de locatie (leasing).

Locatia a devenit pentru prima oara importanta in cazul activelor mobiliare – pamant si cladiri. In prezent poate fi inchiriat aproape orice tip de mijloc fix.

Leasing-ul asigura achizitia si finantarea simultana a mijloacelor fixe. Leasing-ul este oarecum similar cu imprumutul; ambele situatii impun o serie de plati contractuale fixe, pe o durata stabilita. Avantajul leasing-ului fata de un credit este ca locatorul are o pozitie mai buna decat un creditor, daca firma utilizatoare se confrunta cu dificultati financiare.

Daca locatarul nu indeplineste obligatiile contractului de leasing, locatorul are un drept legal mai puternic de recuperare a mijlocului fix, deoarece acesta este inca proprietarul mijlocului fix.

Un creditor, chiar unul garant, se poate confrunta cu costuri si intarzieri in recuperarea activelor care au fost finantate direct sau indirect. Deoarece locatorul are un risc mai mic decat alte surse de finantare utilizate la achizitia de mijloace fixe, cu cat firma care solicita finantarea este mai riscanta, cu atat mai puternic este motivul furnizorului de finantare sa propuna o tranzactie de leasing si nu un imprumut.

Totusi, deoarece leasing-ul poate fi considerat o forma de finantare prin indatorare, acesta ofera o parghie financiara, crescand astfel atat riscul, cat si rentabilitatea anticipata pentru investitorul in actiuni. Existenta platilor fixe pentru chirie adauga, de asemenea, un risc pentru acei creditori care se subordoneaza platilor locatiei.

De ce prefera mananagerii leasing-ul?

Sunt cazuri in care o firma are nevoie de echipament pentru o perioada limitata de timp, in mod semnificativ mai mica decat durata de viata a echipamentului. De exemplu, o firma de constructii are nevoie de o macara pentru o perioada de 5 ani, insa durata de viata a macaralei este de 10 ani.

In alt caz, o companie are nevoie de un computer pentru 5 ani de zile si stie ca la sfarsitul acestei perioade va avea nevoie de un alt sistem, ca urmare a expansiunii viitoare a activitatii. Daca va cumpara computerul, va trebui sa-l revanda dupa 5 ani de utilizare, iar compania nu vrea sa-si asume riscul anticiparii situatiei pietei computerelor peste 5 ani.

In scopuri contabile cumpararea echipamentului are ca rezultat inregistrarea unui activ in bilantul contabil pe termen lung, care va fi luat in calcul in fixarea datoriilor (imprumutului) rezultate din achizitionarea echipamentului.

Aceasta se poate intampla pe o perioada mai lunga sau mai scurta de timp.In schimb, obligatiile locatarului prin contract nu genereaza nici un activ aflat in gestiunea societatii, nici o obligatie in bilantul financiar.

Societatea de leasing poate oferi termeni mai avantajosi - din punct de vedere financiar - decat imprumutul bancar, care necesita, de regula, o garantie.

Vanzarile si lease-back-ul. In cazul in care locatarul doreste sa stranga fonduri, el poate vinde proprietatea pe care o detine si o poate reinchiria apoi in regim de leasing. Locatorul evita astfel riscul ca valoarea echipamentului sa creasca in timp si isi asuma obligatia de a plati permanent o taxa pentru chitanta banilor pe care i-a dobandit prin vanzarea proprietatii, in timp ce poate in continuare sa foloseasca echipamentul; aceasta tranzactie este un imprumut cu garantie.

Impozitele pot motiva de asemenea alegerea. Proprietarul are posibilitatea sa deprecieze valoarea echipamentului, iar locatorul poate reduce taxele de leasing in functie de aceasta depreciere.

Astfel, daca suma pe care locatarul o poate scade din venitul sau impozabil este mai mare decat suma pe care ar putea sa o elimine din deprecierea echipamentului, in cazul in care ar fi proprietarul acelui echipament, operatiunea de leasing este recomandabila.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE








Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu