Proiect contabilitate si informatica de gestiune - contabilitatea exportului si importului de marfuri

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT

FINANCIAR-CONTABIL

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE

GESTIUNE

TEMA : CONTABILITATEA EXPORTULUI SI IMPORTULUI

DE MARFURI

1.PREZENTAREA GENERALA A S.C. UPETROM 1 MAI S.A. PLOIESTI

1.1. SCURT ISTORIC AL DEZVOLTARII SOCIETATII COMERCIALE UPETROM 1MAI S.A. PLOIESTI

Documentele de arhiva atesta ca inceputul constituirii societatii dateaza din anul 1908, sub forma unui mic atelier de reparatii pentru sculele folosite in industria extractiva de titei, compus din circa 50 de salariati.

Activitatea atelierului se dezvolta treptat astfel incat in perioada 1914-1922, obiectul de activitate devine mai complex prin repararea utilajului pentru exploatarea sondelor, numarul de salariati ajungand pana la 750, sub patronajul societatii 'Creditul minier'.

Incepand cu anul 1922, atelierele trec in administratia societatii 'Concordia' care concentreaza intreaga activitate de reparatii si intretinere a utilajelor petroliere precum si executia unor scule, dispozitive si echipamente necesare forajului si extractiei titeiului din bazinul petrolifer al Vaii Prahovei. Incepand din anul 1935, necesitatile impuse de cresterea accentuata a volumului de reparatii si constructii de instalatii si agregate pentru extractia, depozitarea si prelucrarea titeiului si gazelor, s-au materializat in dezvoltarea unitatii prin constructii de noi hale si dotare cu masini unelte de precizie si tehnicitate ridicata si cresterea numerica a fortei de munca la peste 1400 salariati.

La inceputul celui de-al doilea razboi mondial o parte a societatii a fost profilata pe productia de armament (tunuri antitanc si munitie de artilerie) restul sectoarelor continuand reparatia si constructia de utilaj petrolier, numarul de personal ajungand la peste 3000 salariati in anul 1944. In vara anului 1944 orasul Ploiesti si societatea 'Concordia' au suferit grave avarii datorita bombardamentelor ceea ce a impus sistarea activitatii si dispersarea utilajelor in ateliere improvizate la Buda-Prahova si Schitul Golesti-Campulung Muscel. Incepand cu primavara anului 1945 societatea incepe sa-si refaca capacitatile de productie. Dupa nationalizare, la 11.06.1948 societatea se transforma in 'Intreprinderea constructoare de utilaj petrolier 1 Mai'Ploiesti, care in afara profilului de baza a inceput repararea fondurilor fixe distruse de razboi (vagoane, utilaj chimic, constructii metalice pentru hale industriale).

Anul 1950 marcheaza inceputul fabricatiei in serie a instalatiilor si echipamentelor pentru forajul si extractia titeiului, dupa documentatie straina si apoi de conceptie romaneasca furnizata de Institutul de proiectare si cercetare pentru utilaj petrolier (IPCUP) infiintat in anul 1955. Intreprinderea a suferit cinci etape de dezvoltare tehnologica si extindere teritoriala.

Produsele de utilaj petrolier au fost exportate in peste 30 de tari din care amintim: fosta URSS, Brazilia, China, Argentina, India, Algeria, Filipine, Turcia si chiar in SUA recunoscut ca cel mai mare fabricant si exportator din lume.

Ultima etapa de evolutie a intreprinderii o constituie transformarea ei in societatea comerciala UPETROM 1MAI S.A. Ploiesti, societate pe actiuni infiintata prin H.G. nr.11 04/16.10.1990.

Analizand situatia firmei in contextul intregii economii nationale (inflatia, decapitalizarea, blocaj financiar, o situatie sociala inca instabila, legislatie inca incompleta), tinand cont de marimea societatii, a importantei acesteia pentru economia nationala, atat din punct de vedere al produselor pe care le realizeaza, cat si al efectelor sociale pe care le realizeaza, cat si al efectelor sociale pe care poate sa le propage, s-a impus restructurarea activitatii urmata de privatizarea in etape, incepand cu activitatile auxiliare.

Pe termen scurt, este vital pentru societate asigurarea resurselor financiare pentru realizarea ritmica a productiei (cash - flow).

Pe termen lung, se impune modernizarea tehnologiilor, reutilarea cu utilaje moderne, cresterea nivelului tehnic si calitativ al produselor.

1.2. GESTIUNEA, ACTIVITATEA SI ORGANIZAREA S.C. UPETROM 1MAI S.A. PLOIESTI

Gestiunea societatii este controlata de actionari si comisia de cenzori, formata din trei membrii care trebuie sa fie asociati cu exceptia cenzorilor contabili. Cenzorii se aleg de adunarea generala a actionarilor. Adunarea generala alege acelasi numar de cenzori supleanti care vor inlocui in conditii legale pe cenzorii titulari. Pentru a putea exercita dreptul de control, actionarilor li se pot prezenta la cerere date cu privire la activitatea societatii, situatia patrimoniului, a beneficiilor si a pierderilor.

Comisia de cenzori are urmatoarele atributii:

a) in cursul exercitiului financiar verifica gospodarirea fondurilor fixe si a mijloacelor circulante, casa si registrele de evidenta contabila si informeaza consiliul de administratie asupra neregulilor constatate.

b) la incheierea exercitiului financiar controleaza exactitatea inventarului, a documentelor si informatiilor prezentate de consiliul de administratie asupra conturilor societatii, a bilantului si a contului de profit si pierdere, prezentand adunarii generale a actionarilor un raport scris.

c) la lichidarea societatii controleaza operatiunile de lichidare.

d) prezinta adunarii generale a actionarilor punctul sau de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului si obiectului societatii.

Exercitiul economic financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui an. Primul exercitiu incepe de la data constituirii societatii. Personalul de conducere al societatii si cenzorii sunt desemnati de adunarea generala a actionarilor. Restul personalului este angajat de catre consiliul de administratie sau de directorul general al societatii. Nivelul salariilor pentru personalul societatii se stabileste pe categorii de functii si poate fi modificat de catre adunarea generala a actionarilor in functie de studii si munca efectiv prestata, cu respectarea limitei minime de salarizare prevazuta de lege.

Plata salariilor, impozitelor pe acestea si a cotei de asigurari sociale se va face potrivit legii. Drepturile si obligatiile personalului societatii sunt stabilite de catre consiliul de administratie sau de catre directorul general al societatii. Consiliul de administratie stabileste, in conditiile legii modul de amortizare a mijloacelor fixe.

Societatea va tine evidenta contabila, in lei, va intocmi anual bilantul si contul de profit si pierdere, avand in vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor. Bilantul si contul de profit si pierdere vor fi publicate in Monitorul Oficial, conform legii. Beneficiul societatii se stabileste pe baza bilantului aprobat de adunarea generala a actionarilor. Beneficiul impozabil se stabileste in conditiile legii. Din beneficiul societatii se pot constitui fonduri destinate modernizarii, cercetarii si dezvoltarii de produse noi, investitiilor, reparatiilor precum si pentru alte destinatii stabilite de adunarea generala a actionarilor.

Din beneficiul anual se stabileste fondul de rezerva care va fi cel mult 5% din totalul beneficiului prevazut in bilantul anual, precum si alte cote prevazute in reglementarile in vigoare.

Din beneficiul prevazut in bilant se scade impozitul legal, rezultand beneficiul cuvenit actionarilor, care se repartizeaza intre acestia proportional cu aportul la capitalul social, precum si pentru alte nevoi ale societatii. Plata beneficiului cuvenit actionarilor se face de societate in conditiile legii in cel mult doua luni de la aprobarea bilantului de catre adunarea generala a actionarilor. In cazul inregistrarii de pierderi, adunarea generala a actionarilor va analiza cauzele si va hotari in consecinta. Suportarea pierderilor de catre actionari se va face proportional cu aportul la capital si in limita capitalului subscris.

Structura organizatorica a S.C. UPETROM 1MAI S.A., reprezinta totalitatea organismelor si relatiilor de functionare si organizare, grupate astfel:

a) organisme si organe de decizie strategica (Adunarea Generala a Actionarilor)

b) organisme de decizie tactica si operativa (directii, departamente si compartimente functionale si operationale cu atributii de organizare, programare decizie, coordonare, executie si control).

Directorul general conduce urmatoarele directii:

- DIRECTIA TEHNICA COMERCIALA

- DIRECTIA PRODUCTIE

- DIRECTIA ECONOMICA

- DIRECTIA ASIGURAREA CALITATII

si are in subordonare directiile:

- COMPARTIMENTUL CONTROL FINANCIAR

- OFICIUL JURIDIC

- COMPARTIMENTUL PROTOCOL-CANTINA

1.3. ACTIVITATEA SOCIETATII COMERCIALE REFLECTATA IN INDICATORI ECONOMICI

Masurarea rezultatelor economico-financiare ale societatii S.C. UPETROM 1MAI S.A. este relevata in calculul indicatorilor de lichiditate, din analiza gradului de indatorare, de gestiune, din analiza solvabilitatii, a indicatorului profitabilitatii si a performantei.

A)Indicatori de lichiditate

Indicatorul lichiditate arata daca unitatea are sau nu disponibilitati pentru plata la termen a datoriilor.

Indicatorul lichiditatii curente

Acest raport reflecta capacitatea firmei de a satisface angajamentele pe termen scurt. Coeficientul este valabil cand raportul este mai mare ca 1.

LICHIDITATEA CURENTA TABEL 1.6

Sursa: Bilant contabil la data de 31 decembrie 2004, 2005, 2006

Indicatorul lichiditatii curente are cea mai mare valoare in anul 2005 comparativ cu 2004 si 2006. Totusi valorile sunt destul de apropiate, variind de la an la an cu 0,5. Aceasta evolutie se datoreaza cresterilor datoriilor curente si a activelor curente an de an. In plus activele curente permit achitarea datoriilor curente, fapt pozitiv, deoarece se asigura independenta firmei in ceea ce priveste resursele proprii de finantare pe termen scurt. Reducerea lichiditatii curente din 2006 fata de 2005 se datoreaza cresterii activelor curente intr-un ritm mai lent decat cresterea datoriilor curente.

2) Indicatorul lichiditatii imediate =

Acest raport reflecta capacitatea firmei de a-si acoperi imediat datoriile si este influentat de calitatea debitorilor (daca sunt sau nu buni platnici). Acest coeficient este favorabil cand raportul este mai mare de 0,6.

LICHIDITATEA IMEDIATA TABEL 1.7

Sursa: Bilant contabil la data de 31 decembrie 2004, 2005, 2006

Lichiditatea imediata a crescut in cursul celor trei ani datorita cresterii creantelor si disponibilitatilor banesti intr-un ritm superior datoriilor curente. Aceasta se reflecta in asigurarea lichiditatilor imediate pentru plata datoriilor curente.

B)Analiza gradului de indatorare

Gradul de indatorare a firmei caracterizeaza gradul de participare al creditului la finantarea activelor circulante. In acelasi timp acest indicator reflecta capacitatea firmei de a se indatora, respectiv care sunt posibilitatile firmei de a primi credite.

Gradul de indatorare

GRADUL DE INDATORARE TABEL 1.8

Sursa: Bilant contabil la data de 31 decembrie 2004, 2005, 2006

Gradul de indatorare a scazut de la an la an in medie cu 5 , aspect pozitiv deoarece sursele proprii de finantare au crescut in timp ce creditele la banci au scazut. Deci se asigura independenta firmei fata de creditori. Astfel se explica lichiditatea si solvabilitatea ridicata a firmei ceea ce inseamna ca partenerii de afaceri se pot baza pe credibilitatea firmei.

C) Indicatori de gestiune

Acesti indicatori reflecta modul in care s-a realizat gestiunea activelor fixe si circulante, a productiei, a resurselor materiale si financiare.

Nivelul indicatorilor de gestiune demonstreaza ca societatea nu produce pe stoc, nivelul acestora fiind mic si durata de stocare este mica.

1) Viteza de rotatie a stocurilor

Reflecta rapiditatea cu care societatea isi ruleaza stocurile de-a lungul exercitiului financiar.

Numarul de rotatii =

VITEZA DE ROTATIE A STOCURILOR TABEL 1.9

Sursa: Balanta de verificare la data de 31 decembrie 2004, 2005, 2006

Numarul de zile de stocare

Indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate.

Numarul de zile de stocare

NUMARUL DE ZILE DE STOCARE TABEL 1.10

Sursa: Balanta de verificare la data de 31 decembrie 2004, 2005, 2006

Viteza de rotatie a stocurilor de produse finite a scazut in 2005 fata de 2004 si 2006, datorita cresterii numarului zilelor de stocare. Acest aspect este negativ deoarece, cresc cheltuielile cu depozitarea si se reduc lichiditatile prin incetinirea vanzarilor si implicit a incasarilor aferente. De aceea, se impun masuri in ceea ce priveste cresterea vitezei de rotatie a materiilor prime si a productiei in curs de executie, elemente de care depinde viteza de rotatie a produselor finite. Astfel se impune cresterea productivitatii utilajelor prin efectuarea reparatiilor curente si imbunatatirii rapide a performantelor acestora.

3)Viteza de rotatie a debitelor clienti

Viteza de rotatie a debitelor clienti calculeaza eficacitatea intreprinderii in colectarea creantelor sale si exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre intreprindere.

Viteza de rotatie a debitelor -clienti

VITEZA DE ROTATIE A DEBITELOR - CLIENTI TABEL 1.11

Sursa: Balanta de verificare la data de 31 decembrie 2004, 2005, 2006

Viteza de rotatie a debitelor clienti a crescut destul de mult in 2005 in comparatie cu 2004 si 2006, ceea ce inseamna ca in 2005 s-au incasat creante curente dar si mai vechi, crescand astfel lichiditatile firmei.

4)Viteza de rotatie a creditelor-furnizori

Viteza de rotatie a creditelor-furnizor aproximeaza numarul de zile de creditare pe care intreprinderea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditori comerciali.

Viteza de rotatie a creditelor-furnizor =

VITEZA DE ROTATIE A CREDITELOR - FURNIZORI TABEL 1.12

Sursa: Balanta de verificare la data de 31 decembrie 2004, 2005, 2006

Faptul ca durata medie de rotatie a scazut de la 68 zile la 20 zile arata ca societatea a reusit sa-si plateasca datoriile fata de furnizori, care in caz contrar ar intrerupe sistarea materiilor prime si a materialelor necesare productiei.

D) Analiza solvabilitatii

Analiza solvabilitatii reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente. Scopul analizei lichiditatii il constituie identificarea starii societatii comerciale la un moment dat, pentru a preveni insolvabilitatea acesteia si a aproba masurile necesare pentru a asigura stingerea obligatiilor. Indicatorul folosit:

Rata solvabilitatii =

RATA SOLVABILITATII TABEL 1.13

Sursa: Bilant contabil la data de 31 decembrie 2004, 2005, 2006

Solvabilitatea a crescut anual datorita cresterii activelor intr-un ritm superior cresterii datoriilor, in 2005 fata de 2004, sau datorita reducerii activelor intr-un ritm inferior reducerii datoriilor, in 2006 fata de 2005. Deci firma este solvabila pe termen scurt deoarece activele detinute acopera datoriile de achitat.

E) Indicatorul profitabilitatii si a performantei

Exprima eficienta societatii in realizarea de profit din sursele disponibile. Indicatorul folosit marja bruta de profit exprima rentabilitatea societatii, cat profit obtine la 100 lei vanzari.

Marja bruta din vanzari =

MARJA BRUTA DIN VANZARI TABEL 1.14

Sursa: Contul de profit si pierdere la data de 31decembrie 2004, 2005, 2006

Profitul brut din vanzari s-a dublat in 2005 fata de 2004, dar a scazut in 2006 ajungand cam la acelasi nivel cu cel din 2005. Acesta inseamna ca cererea pentru produsele societatii a scazut sau concurenta din domeniul utilajului petrolier a crescut.

2.CONTABILITATEA EXPORTULUI SI IMPORTULUI DE MARFURI

2.1.CONTABILITATEA EXPORTULUI DE MARFURI

Exportul de marfuri ocazioneaza cheltuieli si genereaza venituri specifice a caror structura influenteaza organizarea contabilitatii lor. Dintre cheltuielile ocazionate mentionam: costul marfurilor vandute, cheltuielile interne si externe de circulatie (transport, manipulare, asigurare), cheltuieli generale (salarii, energie si apa, posta si telecomunicatie, amortizarea imobilizarilor, provizioanele), diferentele nefavorabile de curs, dobanzile platite, amenzile si penalitatile platite. In mod corespunzator, dintre veniturile generate mentionam: incasarile din vanzarile de marfuri exportate, reluarile de provizioane la venituri, diferentele favorabile de curs valutar, dobanzile incasate, amenzile si penalitatile incasate.

Respectand prevederile Regulamentului pentru aplicarea Legii contabilitatii potrivit caruia cifra de afaceri se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din incasarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestari de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor, in comertul exterior, aceasta se constituie la nivelul pretului extern incasat, indiferent de conditia de livrare a marfurilor.

Evidenta veniturilor din exploatare care se constituie ca cifra de afaceri poate fi realizata in doua variante.

Prima varianta. Veniturile din vanzarea marfurilor la extern sa se constituie la nivelul pretului extern corespunzator conditiei efective de livrare, dar sa se reflecte in conturi diferite de venituri: 707 Venituri din vanzarea marfurilor, pentru partea pretului extern corespunzatoare valorii externe FOB net si 708 Venituri din activitati diverse, pentru celelalte componente ale valorii externe: serviciile de transport extern, de asigurare, comisioanele externe, cu exceptia dobanzii externe la exporturile pe credit, care este un venit financiar (cont 766 Venituri din dobanzi). In mod corespunzator, cheltuielile se reflecta in contul 607 Cheltuieli privind marfurile, pentru costul marfurilor vandute si diverse conturi de cheltuieli de exploatare pentru celelalte componente ale pretului extern: 613 Cheltuieli cu primele de asigurare, 622 Cheltuieli cu comisioane si onorarii, 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal.

Varianta de mai sus se incadreaza in prevederile Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii privind determinarea cifrei de afaceri. Ea se justifica insa, numai in masura prestarii serviciilor externe, ca activitati de sine statatoare, generatoare de rezultate financiare. Avantajele variantei: este simpla in aplicare si permite o metodologie contabila unitara pentru toate operatiunile de comert exterior de export efectuate pe cont propriu. Dezavantaje: majorarea cifrei de afaceri cu diferenta dintre cifra valoarea CIF minus dobanda si valoarea FOB facand necomparabile cifrele de afaceri dintre diferite societati de comert exterior; implica reflectarea in cheltuieli a costului serviciilor externe la nivelul cursului de schimb din data facturarii marfurilor la extern pentru a nu denatura indicatorii de analiza ai contului de rezultate: valoarea adaugata, rezultatul din exploatare. In plus, in conditiile in care serviciile externe nu sunt generatoare de rezultate financiare, varianta implica si regularizarea diferentelor dintre cheltuielile externe de transport antecalculate si cele efective intre cele doua conturi de venituri din exploatare 707 si 708 in vederea determinarii corecte a marjei comerciale, indicator de analiza al contului de rezultate.

A doua varianta. Veniturile, si cifra de afaceri se constituie la nivelul valorii externe a FOB net cu ajutorul contului 707, iar cheltuielile cu marfurile cu ajutorul contului 607. Celelalte componente ale pretului extern care nu sunt generatoare de rezultate financiare: transportul extern, asigurarea, comisioanele externe se reflecta direct cu ajutorul conturilor de terti: creanta externa in contul 411 Clienti si angajamentele in conturile 401 Furnizori sau 408 Furnizori - facturi nesosite, dupa caz , 462 Creditori diversi.

Avantajele variantei constau, in calculul corect al cifrei de afaceri, in asigurarea comparabilitatii cifrelor de afaceri intre societatile de comert exterior si asigurarea unei metodologii contabile unitare, specifice, pentru toate operatiile de export. Dezavantaj: amplificarea calculelor de regularizare de cheltuieli si de curs valutar.

2.1.1 Contabilitatea operatiunilor privind exportul de marfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen mediu

Exportul pe cont propriu pe credit comercial pe termen mediu se practica, in majoritatea cazurilor, pentru marfuri complexe, cu valoare ridicata, decontabile intr-o perioada mai mare de timp. Ca modalitate de plata se foloseste acreditivul documentar.

Efortul financiar ridicat al exportatorului determina ca punerea in fabricatie a produselor sa se faca numai dupa incasarea unui avans convenit prin contractul extern, circa 10-15% din valoarea FOB net.

Decontarea marfurilor cu furnizorii interni se face la livrarea acestora la extern, dupa retinerea prealabila a avansului acordat. Plata se face din credite bancare purtatoare de dobanzi.

Decontarea cu clientii externi se face esalonat, si anume: avansul incasat inainte de punerea in fabricatie a produselor. Avansul respectiv se retine de clientii externi din valoarea marfurilor facturate. Totodata, la livrare, clientii, externi retin din valoarea externa FOB net o cota de garantie de buna executie, calculata pe baza unei cote procentuale convenite. Cota respectiva poate fi retinuta efectiv de clientii externi sau poate fi pastrata la banca comerciala a exportatorului. In acest caz clientii externi vor primi o scrisoare de garantie bancara pentru o valoare egala cu cota de garantie.

Cota de garantie retinuta de clientii externi se restituie de acestia la expirarea

perioadei de garantie sau, dupa caz, se elibereaza scrisoarea de garantie bancara daca derularea contractului a decurs in mod normal: la livrarea marfurilor se mai incaseaza o parte din valoarea externa FOB, calculata pe baza unei cote procentuale convenite, precum si cheltuielile externe in totalitatea lor; restul din valoarea externa FOB net plus dobanda calculata se incaseaza in rate platibile la intervale stabilite prin contractul extern, anual, semestrial, trimestrial.

Modul de decontare cu clientii externi pune in evidenta ca marimea creditului

comercial pe termen mijlociu sau lung acordat de SC UPETROM 1 MAI S.A. reprezinta de fapt 75-80% din valoarea FOB a marfurilor exportate.

Dobanda pentru creditul comercial acordat pe termen mijlociu si lung se calculeaza dupa formula dobanzii compuse. Calculul se face in mod diferentiat, in functie de caracteristicile perioadei de creditare si anume:

in care :

Suma ce trebuie incasata in final

Suma creditului acordat

K= procentul dobanzii

n = numarul de ani

1+K=factorul de fructificare

sau

in care:

Dc= Dobanda compusa

Daca perioada de creditare este un numar intreg de perioade si o fractiune dintr-o

perioada, atunci se aplica urmatoarele relatii de calcul:

in care:

F= fractiunea de perioada (luni sau zile)

sau

Din analiza ultimei relatii de calcul se desprinde concluzia ca pentru perioada intreaga de creditare se aplica dobanda compusa, iar fractiunea de perioada dobanda simpla.

Pretul extern al marfurilor complexe exportate include in plus fata de pretul extern al marfurilor generale o cota de asistenta tehnica si de service si o cota de risc, penalitati si neprevazute pentru acoperirea eventualelor cheltuieli cu aceasta destinatie in perioada de garantie. Aceste componente ale pretului extern, fiind in afara valorii externe FOB net, nu se constituie ca venit din vanzarea marfurilor, ci venit din activitati diverse.

In sfarsit, trebuie mentionat ca, pentru cota de garantie retinuta si pentru cheltuielile probabile din cota de risc, penalitati si neprevazute SC UPETROM 1 MAI S.A. a constituit provizioane.

Din punct de vedere contabil, reflectarea operatiunilor se face cu ajutorul conturilor proprii exportului pe cont propriu cu incasarea la vedere si celui pe credit comercial pe termen scurt, la care se adauga conturile specifice acestei modalitati de export si anume:

419 Clienti-creditori, cont pasiv. In creditul sau se inregistreaza avansurile in valuta incasate de clientii externi transformate in lei la cursul de schimb, iar in debit avansurile retinute cu ocazia decontarii marfurilor livrate. Diferentele de curs valutar rezultate din decontarea avansurilor se reflecta, dupa caz, ca cheltuieli sau ca venituri financiare;

409 Furnizori-debitori, cont de activ. In debitul contului se inregistreaza avansurile in lei acordate producatorilor, iar in credit avansurile retinute cu ocazia decontarii marfurilor cumparate;

472 Venituri inregistrate in avans, cont pasiv. In credit se inregistreaza dobanda facturata clientilor externi, inclusa in pretul extern transformata in lei la cursul de schimb de la data facturarii, iar in debit dobanda constituita ca venit financiar pe masura incasarii ratelor si dobanzilor aferente. Soldul creditor exprima dobanzile;

267 Creante imobilizate, cont de activ care, in cazul operatiunilor de export pe credit comercial, inregistreaza in debitul sau cota de garantie incasata de la partenerii externi la expirarea perioadei de garantie;

1621 Credite bancare pe termen lung si mediu, cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza imprumutul primit de la banca comerciala pentru plata furnizorilor interni, iar in debit rambursarea imprumutului la scadenta stabilita;

1682 Dobanzii aferente creditelor bancare pe termen lung si mediu, cont pasiv. In credit se inregistreaza dobanda calculata datorata bancii pentru creditul acordat, iar in debit dobanda platita;

151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli, cont pasiv. In cazul exporturilor pe credit pe termen mijlociu si lung in credit se inregistreaza provizioanele constituite pentru cota de garantie retinuta de clientii externi (cont 1512 Provizioane pentru garantii acordate clientilor), precum si cele pentru cota de service si cota de risc, penalitati si neprevazute pentru eventualele cheltuieli cu aceasta destinatie (cont 1518 Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli). In debit se inregistreaza sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli. Constituirea si majorarea provizioanelor, respectiv diminuarea sau anularea lor se reflecta in contabilitate in corespondenta cu conturile de cheltuieli si de venituri din provizioane: 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru riscuri si cheltuieli si 7812 Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

S.C. UPETROM 1 MAI S.A. exporta la 1.06.2004 o instalatie complexa pe credit comercial pe termen mediu de 2 ani, cunoscand ca:

• la 1.03.2004 incaseaza de la clientul extern un avans de 3000 $ (15% din valoarea

externa FOB net) la cursul de 3,00 lei/$

• la 20.05.2004 unitatea producatoare factureaza marfa la pretul de livrare de

25.056,00 lei;

• la 30.05.2004 se contracteaza cu banca comerciala un credit pe termen mediu de 2 ani

pentru suma de 210.00,00 lei . Dobanda perceputa de banca pentru creditul acordat se calculeaza pe baza procentului de 10%. Creditul bancar si dobanda aferenta se ramburseaza bancii pe masura incasarii ratelor de la extern (doua rate egale: 1.06.2005 si 1.06.2006);

• la 1.06.2004 se factureaza marfa clientului extern in conditia de livrare CAF pentru

suma de 2.322 $ din care: transport extern efectiv 200 $, dobanda externa 122 $ (4% din creditul comercial acordat de 1.500 $) ;

• decontarea exportului cu clientul extern se face astfel: 15% din valoarea FOB avans

incasat la 1.03.2004; 10% din valoarea externa FOB + cheltuielile externe de transport la livrare (1.06.2004); restul de 1.500 $ din valoarea FOB + dobanda aferenta de 122 $ se incaseaza in doua rate anuale egale. Din suma facturata, la livrare, clientul extern retine cota de garantie de 5% din valoarea FOB, adica 100 $ care se restituie integral la expirarea perioadei de garantie (1.06.2007) ;

• la 1.06.2004 se inregistreaza si factura unitatii prestatoare de servicii pentru

transportul extern de 200$, plata facandu-se in aceeasi zi, la cursul de 3,05lei/$;

Evolutia cursului in lei al dolarului in perioada de derulare a contractului extern: la 1.03.2004. = 3,00 lei, la 1.06.2004. = 3,05 lei, la 31.12.2004. = 3,10 lei, in exercitiile 2005, 2006 si 2007 = 3,15 lei.

Pe baza datelor de mai sus, operatiunile contabile proprii exportului pe credit pe termen mediu si lung sunt urmatoarele:

Operatiunile in cursul exercitiului 2004

Incasarea avansului de 15% din valoarea externa FOB net de la partenerul extern:

20.000 $ x 15% = 3000$ x 3,00 lei = 9.000 lei

Factura externa de uz intern TABEL 3.1

= 1500 $ * (1.04)² - 1500 $ = 122 $

1500 $ = valoarea creditului comercial ( valoarea FOB de 2000 $ - avansul de 300$ si plata la livrare de 200$)

1.06.2004

5124 Conturi la banci in valuta = 419 Clienti-creditori 9.000 lei

4111.2 Clienti externi = % 7.082,10 lei

701 Venituri din 6.100,00 lei

vanzarea produselor

finite

708 Venituri din 610,00 lei

activitati diverse

472 Venituri inregistrate 372,10 lei

in avans

Concomitent se scad produsele finite din gestiune la costul de achizitie de 25.056 lei.

711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 25.056 lei

3. Contractarea cu banca comerciala a creditului necesar efectuarii cheltuielilor cu obtinerea produsului finit de 21.000 lei. Dobanda se calculeaza pe baza cotei de 10% si se achita o data cu ratele scadente.

5121 Conturi la banci in lei = 1621 Credite bancare pe termen lung 21.000 lei

4. Se inregistreaza retinerile facute de clientul extern din valoarea facturata:

Avans : 3000 $ x 3,05 lei = 9.150 lei

Cota de garantie: 100 $ x 3,05 lei = 305 lei

Total retineri: 9.455 lei

1.06.2004

% = 4111.2 Clienti 9.455 lei

419 Clienti creditori 9.150 lei

267 Creante imobilizate 305 lei

5. Concomitent se calculeaza si inregistreaza diferenta de curs valutar aferenta avansului incasat de la clientul extern:

Dcv (-) = 3000 $ x (3,00 lei - 3,05 lei) = 150 lei

665 Cheltuieli din diferente = 419 Clienti-creditori 150 lei

de curs valutar

6. Se inregistreaza incasarile la livrarea la extern :

200 $ (10% din val. FOB) *3,05 = 610 lei

200 $ transportul extern * 3,05 = 610 lei

1.220 lei

1.06.2004

5124 Conturi la banci in valuta = 4111.2 Clienti externi 1.220 lei

7. Factura unitatii prestatoare de servicii de 200 $ x 3,05 lei = 610 lei si plata acesteia:

624 Cheltuieli cu transportul = 401 Furnizori 610 lei

de bunuri si personal

401 Furnizori = 5124 Conturi la 610 lei

banci in devize

8. La sfarsitul exercitiului 2004 se inregistreaza diferenta de curs valutar aferenta creantei neincasate

debit cont 4111.2 : 2322 $

credit cont 4111.2 : 800 $

sold cont 4111.2 : 1522 $

valoarea in lei la cursul de la 31.12.2004: 1522$ * 3,10 = 4.718 lei

valoarea in lei la cursul de la facturare ( soldul in lei al 4111.2):

1522$ * 3,05 = 4.642,10 lei

diferenta de curs valutar (+) 76,10 lei

4111.2 Clienti externi = 765 Venituri din diferente de curs valutar 76,10 lei

9. La sfarsitul exercitiului 2004 se inregistreaza diferenta de curs valutar aferenta cotei de garantie

valoarea in lei la cursul de la 31.12.2004 : 100 $ *3,10 = 310 lei

valoarea in lei la cursul de la retinerea garantiei 100 $ * 3,05 = 305 lei

diferenta de curs valutar (+) 5,00 lei

267 Creante imobilizate = 765 Venituri din diferente de curs valutar 5,00 lei

10. Constituirea provizionului pentru cota de garantie retinuta de clientul extern: 100 $ x 3,10 lei = 310 lei

30.05.2004

6812 Cheltuieli de exploatare = 1512 Provizioane pentru 310 lei

privind provizioane pentru garantii acordate clientilor

riscuri si cheltuieli

Diferentele de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta:

debit cont 5124 : 3000 $ + 400 $ = 3400 $

credit cont 5124 : 200 $

3200 $

valoarea in lei la cursul de la 31.12.2004 : 3200 $ * 3,10 = 9.920 lei

valoarea in lei a soldului contului 5124 9.610 lei

diferenta de curs valutar (+) 310 lei

5124 Conturi la banci in valuta = 765 Venituri din diferente de curs valutar 310 lei

12. Cheltuieli financiare aferente exercitiului 2004 cu dobanda datorata bancii pentru finantarea exportului:

666 Cheltuieli privind dobanzile = 1682 Dobanzi aferente 1.225 lei

creditelor bancare

pe termen

lung si mediu

13. Incasarea ratelor anuale si dobanzilor aferente de la clientii externi:

Rata anuala: 1.500 $ - 100 $ cota garantie: 2 ani = 700 $

Dobanda anuala: 122 $: 2 = 61 $

Total 761 $

Scadentar TABEL 3.2

Val. in lei a incasarilor la cursul zilei: 1.522 $ x 3,15 lei = 4.794,30 lei

Val. in lei a incasarilor la cursul de la fact.: 1.522 $ x 3,05 lei = 4.642,10 lei

Dcv (+) ........................152,20lei

1.06.2005, 2006

5124 Conturi la banci in devize = % 4.794,30 lei

4111.2 Clienti externi 4.642,10 lei

765 Venituri din 152,20 lei

diferente de

curs valutar

14. Rambursarea creditelor bancii comerciale:

21.000 lei: 2 ani = 10.500 lei/anual

1.06.2005, 2006

1621 Credite bancare = 5121 Conturi la 21.000 lei

pe termen lung si mediu banci in lei

15. Cheltuielile financiare cu dobanda aferenta creditelor obtinute de la banca:

Operatiunile in cursul exercitiului 2005:

a)     perioada 1.01-1.06.2005

b)     perioada 1.06-31.12.2005

Total 2002 .................. .1.487,50 lei

Operatiunile in cursul exercitiului 2006

a)     perioada 1.01-1.06.2006

Total 2005, 2006 ............... 1.925 lei

31.12.2005,2006

666 Cheltuieli privind = 1682 Dobanzi aferente 1.925 lei

dobanzile creditelor bancare

pe termen

lung si mediu

16. Plata dobanzilor bancare aferente creditelor obtinute:

Rata 2005

Rata 2006

Credit ramas: 21.000 - 10.500 = 10.500 lei

Total dobanzi: 2.100 lei + 1.050lei = 3.150 lei

1.06.2005, 2006

1682 Dobanzi aferente = 5121 Conturi la 3.150 lei

creditelor bancare banci in lei

pe termen

lung si mediu

17. Constituirea veniturilor financiare din dobanzile facturate la extern:

Pentru 2005 : dobanda anuala 61 $

Pentru 2006 : dobanda : 61 $ /12 luni =5.10 $ * 5luni = 26 $

Total 87 $

Valoarea in lei la cursul de facturare: 87 $ * 3,05 = 265,35 lei

31.12.2005, 2006

472 Venituri inregistrate in avans = 766 Venituri in dobanzi 265,35 lei

18. Incasarea cotei de garantie de la clientul extern la expirarea perioadei de garantie

Valoarea in lei la cursul zilei : 100$ * 3,15 = 315 lei

Valoarea in lei la data retinerii: 100$ * 3,05 = 305 lei

diferenta de curs valutar (+) 10 lei

5124 Conturi la banci in valuta = % 315 lei

267 Creante imobilizate 305 lei

765 Venituri din diferente 10 lei

de curs valutar

19. Anularea provizionului pentru cota de garantie restituita de clientul extern: 100 $ *3,10 = 310 lei

1512 Provizioane pentru garantii = 7812 Venituri din provizioane 310 lei

acordate clientilor pentru riscuri si cheltuieli

2.1.2 Contabilitatea operatiunilor privind exportul in comision pe credit comercial pe termen scurt

Efectuarea de operatiuni de export in comision pe credit comercial constituie o problema de decizie a unitatilor producatoare, deoarece asigurarea refinantarii exportului revine acestora.

Operatiunile contabile privind exportul de marfuri in comision pe credit comercial pe termen scurt privesc: facturarea marfurilor la extern, efectuarea decontarilor externe si interne, calculul cheltuielilor, veniturilor proprii si rezultatelor financiare. S.C. UPETROM

1 MAI S.A. efectueaza operatiuni de export in comision prin intermediul unor firme care comisioneaza exportul de marfuri, de exemplu:S.C. UPETROM TRADING S.A. cu sediul in S.U.A.

Consideram ca se efectueaza in exercitiul 2006 un export de marfuri in comision pe credit comercial pe termen scurt in urmatoarele conditii:

1.02.2006 factureaza marfurile clientului extern la pretul stabilit in conditia de

livrare FOB brut de 4.120 $. Perioada de creditare este de 9 luni cu o dobanda de 4% pe an. Comisionul este de 5% din valoarea externa FOB net;

1.11.2006 incaseaza marfurile de la clientul extern;

2.11.2006 achita unitatii producatoare contravaloarea marfurilor exportate mai putin

comisionul cuvenit;

evolutia cursului in lei al dolarului: 1.02.2006 = 3,40 lei; 1.11.2006 = 3,45 lei;

2.11.2006 = 3,46 lei ; 31.12.2006 = 3,50 lei ;

Dobanda externa inclusa in pret s-a calculat pe baza valorii externe FOB net de 4.000 $ si procentului de dobanda de 4%:

Operatiunile contabile specifice exportului in comision pe credit comercial pe termen scurt sunt:

Inregistrarea marfurilor livrate clientului extern:

Factura externa de uz intern TABEL 3.3

1.02.2006

4111.2 Clienti externi = 701 Venituri din vanzarea 14.008 lei

produselor finite

Inregistrarea comisionului pe baza facturii emise catre unitatea producatoare:

Factura (interna):

1.02.2006

622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile = 401 Furnizori 680 lei

Incasarea marfurilor de la clientul extern:

Val. in lei la incasare: 4.120 $ x 3,45 lei = 14.214 lei

Val. in lei la facturare: 4.120 $ x 3,40 lei = 14.008 lei

Dcv(+) ................206 lei

1.11.2006

5124 Conturi la banci = % 14.214 lei

in devize 4111.2 Clienti externi 14.008 lei

765 Venituri din 206 lei

diferente de curs

valutar

Repartizarea cheltuielilor si veniturilor asupra rezultatului exercitiului:

31.12.2006

121 Profit si pierdere = 622 Cheltuieli privind 680 lei

comisioanele si onorariile

si

% = 121 Profit si pierdere 14.214 lei

701 Venituri din 14.008 lei

vanzarea produselor finite

765 Venituri din diferente 206 lei

de curs valutar

CONCLUZII

Din punct de vedere al concurentei, pe piata produselor petroliere pe care activeaza SC UPETROM-1MAI SA se manifesta o concurenta de tip oligopol, deoarece pe aceasta piata se infrunta firme puternice cu potential mare. De aceea, cota de piata a celorlalte firme de pe aceasta piata este nesemnificativa in comparatie cu cea a firmelor leader.

In plus mediul de afaceri romanesc, in care inflatia si politica manageriala defectoasa au influente negative puternice asupra economiei, sunt doar cateva din problemele cu care firmele romanesti se confrunta.

Cum S.C. UPETROM 1 MAI S.A detine o pondere de peste 50% din cifra de afaceri provenita din activitatea de export, legislatia in domeniu ar trebui sa incurajeze aceste initiative, dar din pacate lipsa masurilor legislative pentru promovarea exportului influenteaza negativ activitatea firmei.

Un aspect destul de important care caracterizeaza piata echipamentelor de utilaj petrolier este faptul ca produsele se realizeaza in urma unui ciclu lung de fabricatie care influenteaza direct rezultatele economico-financiare datorita raportului creante-datorii. Astfel, exista permanent riscul ca anumiti clienti sa nu-si onoreze obligatiile, ceea ce pe termen scurt si mai ales mediu conduce la un lant de efecte economico-financiare negative, inclusiv falimentul. De aceea, se prefera relatiile comerciale cu parteneri traditionali care garanteaza onorarea obligatiilor.

Inflatia face ca furnizorii de materiale, subansamble, combustibili, sa mareasca preturile de vanzare, depasind prevederile la costurile antecalculate mai ales la produsele cu ciclu lung. Societatea poate sa contracareze aceste efecte prin stipularea in contract a unor conditii care sa permita depasirea pretului final sau fixarea pretului intr-o moneda stabila.

Avand in vedere ca nu se cunosc strategiile nationale privind utilajul petrolier, orientarile generale privind viitorul subramurii de utilaj, cererea interna de utilaje si reparatii ale acesteia, societatea va trebui sa realizeze strategii care sa permita prognoze de dezvoltare, sa realizeze importuri numai pentru produsele care nu se realizeaza in tara si prin scoaterea la licitatie publica a produselor necesare investitiilor in societatile de exploatare a petrolului.

Societatea UPETROM 1 MAI S.A este singura din tara care detine mijloacele necesare producerii unor echipamente de utilaj petrolier complexe cu inalta tehnologie de fabricatie. Datorita acestei dotari tehnice, firma isi poate adapta productia la cerintele clientilor, realizand astfel o gama diversificata de produse. Totusi gradul de uzura al utilajelor este destul de ridicat ceea ce nu permite realizarea intr-un timp record a unui numar mare de piese sau a unei calitati exceptionale care sa diferentieze firma de celelalte firme concurente, desi productia intruneste conditiile internationale de calitate.

In plus politica de marketing si de management nu favorizeaza realizarea unor relatii comerciale cu noi clienti si nici nu sprijina initiativa in acest domeniu. Acest aspect este specific multor firme romanesti care au trecut prin stadiul de privatizare, respectiv de trecere la economia de piata. Clientii firmei sunt traditionali, aceasta datorita faptului ca firma isi desfasoara activitate in domeniul productiei de utilaj petrolier, incepand din anul 1922. Astfel, experienta si traditia in domeniu, precum si flexibilitatea productiei au creat un nume firmei de-a lungul timpului. Totusi cheia mentinerii acestor relatii cu clientii traditionali, precum si atragerea de noi clienti consta in onorarea la timp a contractelor, respectand normele de calitate convenite si favorizand plata avantajoasa pentru clientii firmei prin utilizarea unor diverse modalitati de plata avantajoase atat pentru producator cat si pentru beneficiar.

In plus, preturile practicate de firma sunt rezonabile deoarece furnizorii de materii prime si utilaje sunt preponderent locali, ceea ce permite reducerea costurilor de aprovizionare. Furnizorii romani permit, de asemenea plata avantajoasa a datoriilor catre acestia, aspect care favorizeaza asigurarea lichiditatii firmei mai ales in conditiile unui ciclu mediu si lung de fabricatie.

Capacitatea de productie nu este utilizata in totalitate, deoarece in fiecare luna cererea difera in functie de contractele incheiate.

S.C UPETROM 1 MAI S.A. este unic producator pentru toata gama de utilaje petroliere, sape foraj, poate produce instalatii si utilaje unicat de mare complexitate datorita dotarii cu masini-unelte, instalatii ce permit asimilarea rapida a utilajelor unicat de mare complexitate. Societatea isi poate imbunatatii activitatea prin diversificarea productiei, prin actiuni de publicitate care sa releve potentialul tehnic al societatii, fiind dotata cu un sistem complex si complet de depozite mecanizate, cai de transport, locomotive, vagoane, auto, dotarea cu echipamente tehnice deosebite si flexibilitatea tehnologiei.

Societatea produce armaturi industriale pe o linie tehnologica de produse in serie pentru ciclu scurt de fabricatie, ceea ce permite o viteza de rotatie a fondurilor financiare.

Din punct de vedere al amplasarii geografice este favorabil pentru mediul de afaceri deoarece este amplasata intr-un nod feroviar, aproape de Bucuresti si de aeroport.

Pe de alta parte calitatea produselor este atestata la standarde internationale, multe produse le livreaza sub licenta API. Societatea poate profita prin participare la export cu produse certificate de institutii internationale.

In ceea ce priveste politica de distributie, societatea are o retea proprie de distributie in Comunitatea Statelor Independente promovand exportul prin contracte directe cu utilizatorii echipamentelor; poate obtine informatiile necesare privind piata si concurenta; negociaza direct preturile si alte conditii contractuale; fundamenteaza prognozele privind piata de utilaj petrolier in C.S.I.

Capacitatea economica de adaptare la cerintele pietei este satisfacatoare, existand rezerve de imbunatatire prin organizarea subunitatilor ca centre de profit, care sa asigure controlul costurilor si a veniturilor.

Ponderea capitalului imprumutat in cifra de afaceri este nesatisfacatoare. Pentru a se elimina este necesar sa creasca cifra de afaceri si sa scada datoriile totale prin cresterea cotei de piata si a incasarilor.

Gestiunea interna necorespunzatoare datorita lansarii unei comenzi unice pe societate pentru toti colaboratorii permite cresterea nejustificata a costurilor. Pentru eliminare este necesar realizarea centrelor de profit si costuri pentru orice subunitate. Depasirea ciclurilor de fabricatie produce cheltuieli financiare (dobanzi) sau penalitati de intarziere care nu se regasesc in bilantul subunitatilor. Pentru a se elimina se recomanda realizarea unor bilanturi de venituri si cheltuieli adoptate pe centrul de profit care sa evidentieze cheltuielile de exploatare financiare si exceptionale.

Avand in vedere ca S.C. UPETROM-1MAI S.A. este pentru tara noastra unic producator pentru toata gama de utilaj petrolier si ca are experienta in domeniu precum si dotarea tehnica necesara, iar piata ofera oportunitati de dezvoltare, se poate recurge la urmatoarele strategii pentru mentinerea pe aceasta piata: realizarea unei politici sustinute de cucerire a noilor piete de desfacere pentru utilajul petrolier; determinarea necesarului de utilaj petrolier si participarea la licitatiile organizate de firmele de foraj; intensificarea activitatii de cercetare-dezvoltare pentru crearea de produse noi.

Incasarea creantelor ar trebui sa fie printre principalele obiective pe termen scurt si mediu, deoarece neincasarea lor poate duce la falimentul firmei prin incapacitate de plata. Studiile de bonitate, precum si atentionarea principalilor clienti privind prestatiile firmelor neautorizate si analiza solvabilitatii clientilor inainte de incheierea contractului sunt doar cateva din posibilitatile de eliminare a creantelor incerte.

Cum societatea practica contabilitatea de angajamente, la furnizor veniturile si cheltuielile aferente trebuie inregistrate in momentul primirii bunurilor sau in momentul consumarii sau vanzarii, a bunurilor achizitionate. Face exceptie dobanda care se constituie ca venit financiar in fiecare perioada scadenta incasarilor.

S.C. UPETROM 1 MAI S.A., ca si celelalte firme romanesti, aplica contabilitatea de angajamente la vanzarile pe credit comercial, mai ales de valori mari, ceea ce are implicatii asupra gestiunii intreprinderii. Primul aspect pe care il are in vedere este contabilitatea unor venituri nete (venituri din vanzari, mai putin costul vanzarilor) care nu au corespondent in disponibilitatile banesti in perioada de gestiune in care s-a facut vanzarea. Consecinta: calculul unui impozit pe profit care trebuie platit afecteaza trezoreria societatii. Al doilea aspect al aplicarii contabilitatii de angajamente este contabilizarea unei datorii privind T.V.A. catre buget cu exigibilitate imediata, dar cu incasare ulterioara. Consecinta acestei masuri: afectarea trezoreriei intreprinderii fie prin plata T.V.A. colectata, fie prin compensarea T.V.A. deductibila cu T.V.A. colectata .

Constituirea provizioanelor de catre SC UPETROM S.A. reprezinta un avantaj financiar, cel putin temporar, deoarece pe aceasta cale, diminuandu-se profitul scad obligatiile fiscale si de alta natura (exemplu dividende), ce decurg din profit.

Constituirea provizioanelor reprezinta o masura de echitate financiaro-fiscala, deoarece profitul se determina pe baza veniturilor obtinute. O parte din acestea provin (de exemplu pentru provizioanele privind creantele) din creantele constituite la livrare si ulterior depreciate, care deci nu sunt realizate efectiv. Prin constituirea provizioanelor efectul veniturilor concretizate in creante depreciate, asupra profitului, este anihilat de cheltuielile inregistrate prin constituirea de provizioane. Au un regim de deductibilitate fiscala urmatoarele categorii de provizioane: provizioane pentru litigii, in cazul clientilor declarati falimentari, provizioanele pentru garantii de buna executie, acordate clientilor conform clauzelor contractuale si provizioane pentru pierderi de curs valutar. Deductibilitatea fiscala se refera la posibilitatea diminuarii masei veniturilor inainte de calculul impozitului pe profit, de aici rezultand in mod implicit diminuarea valorii acestuia.

Contabilitatea solicita un rezultat calculat cu prudenta. Chiar daca provizioanele pentru depreciere nu sunt deductibile fiscal, neinregistrarea lor in contabilitate conduce la un profit net supraevaluat. O supraevaluare a profitului contabil net are implicatii negative, deloc neglijabile, dividente fictive la actionari, capitaluri proprii fictive, fond de participare a salariatilor la profit ireal, toate cu consecinte asupra capitalizarii firmei.

In relatiile cu diverse tari S.C UPETROM 1 MAI S.A trebuie sa ia o serie de masuri menite sa evite intarzierea platilor sau riscul neincasarii contravalorii marfii livrate.

In cazul exporturilor a caror plata urmeaza sa se faca prin acreditiv, trebuie sa fie luate urmatoarele masuri: primirea acreditivului prin banca in timp util inainte de expedierea marfurilor; clauzele acreditivului sa corespunda strict cu cele prevazute in contractele externe; sa solicite partenerului extern modificarea acreditivului astfel incat sa corespunda cu cele prevazute in contractele externe; sa solicite partenerului extern modificarea sau completarea acreditivului tot prin intermediul bancii, in eventualitatea unor neconcordante fata de contract; sa intocmeasca documentele ce urmeaza a fi prezentate la banca in conformitate cu prevederile din acreditiv.

In cazul exporturilor a caror plata urmeaza sa se faca prin incasso, personalul trebuie sa stabileasca masuri care sa nu permita intrarea in posesia clientului extern a marfurilor livrate decat dupa ce acesta face dovada platii prin banca sau dupa ce a acceptat efectele de comert.

In acest scop in functie de natura relatiilor comerciale cu partenerul extern se pot adopta diverse solutii: solicitarea unei garantii bancare pentru achitarea incassoului; expedierea marfurilor pe adresa unor case de expeditie acceptate; expedierea marfurilor pe adresa unei banci corespondente ale bancilor centrale; emiterea de trate asupra cumparatorului si obtinerea acceptarii acestora.

Raspunderea pentru exactitatea datelor mentionate in documentele de plata revine exclusiv vanzatorului, totusi bancile intervin si pot face rezerve sau refuza documentele in situatia in care acestea nu sunt conforme cu prevederile din acreditiv sau din scrisoarea de garantie bancara precum si in cazul in care documentele contin mentiuni care ar leza interesele cumparatorului si de la care trebuie sa primeasca instructiuni suplimentare.

S.C UPETROM 1 MAI S.A va acorda o mare atentie la intocmirea documentelor de plata pentru evitarea imobilizarii sumelor in valuta, in care scop agentii economici trebuie sa organizeze si sa tina la zi evidenta incasarilor la termenele scadente si sa intervina operativ pentru: efectuarea platilor la termen de catre partener; ridicarea rezervelor de plata; informarea bancilor asupra masurilor luate si rezultatele obtinute pentru ridicarea restrictiilor de plata.

In relatiile cu partenerii externi neplata in termen rezonabil a facturilor de import poate duce la slabirea increderii partenerului extern, fata de agentul economic iar pentru viitoarele tranzactii va fi tentat sa includa in pret daunele cauzate de neplata in termen sau sa solicite fie plata prin acreditiv, fie garantii bancare.

Practica incasarilor in avans de la clienti reflectate in contul 'clienti-creditori' este favorabila societatii, deoarece ea beneficiaza de un flux valoric de numerar ce-i permite reluarea procesului de aprovizionare, comparativ cu situatia in care ar fi incasat dupa livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

O posibilitate pentru cresterea lichiditatilor societatii este forfetarea care reprezinta o modalitate de finantare a operatiunilor de comert exterior, care contribuie la asigurarea operativa a lichiditatilor necesare rularii tranzactiilor si acopera sau distribuie, intr-o anumita masura, riscurile ce insotesc respectivele tranzactii.

Forfetarea consta in vanzarea catre o institutie financiara specializata, a creantelor provenite din operatiunile de comert exterior, efectuate pe credit, institutia urmand a face plata imediat, recuperandu-si contravaloarea, la scadenta de la debitorul importator. In cazul incapacitatii de plata a debitorului, institutia financiara nu are drept de recurs asupra exportatorului.

Folosind forfetarea, exportatorul are avantajul ca intra rapid in posesia contravalorii marfurilor exportate, se elimina o creanta din patrimoniu impreuna cu toate incertitudinile aferente si se amelioreaza situatia cash-flow-ului intreprinderii, institutia financiara nu are drept de recurs in cazul incapacitatii de plata a debitorului, este protejat de intarzierile la plata si de eventualele riscuri.

Importatorul are avantajul ca poate evita efectuarea unor plati in avans, exportatorul nemaiexercitand presiuni in acest sens, in conditiile in care are posibilitatea de a opta pentru o operatiune de forfetare, care este mult mai sigura, beneficiaza de livrari ritmice din partea partenerului contractual.

Pentru institutia financiara forfetarea are avantajul ca permite utilizarea laborioasa a portofoliului de servicii, poate sconta instrumentele financiare pe piata interbancara sau le poate plasa pe piata secundara a titlurilor financiare.

O alta modalitate eficienta pentru incasarea mai rapida a facturilor o reprezinta factoringul traditional care presupune plata creantelor de catre export-factor, catre aderent, in momentul prezentarii lor. Factoringul la scadenta presupune plata creantelor de catre export factor, catre aderent, in momentul scadentei, factorul export asumandu-si doar riscurile de neplata, din partea importatorului.

Factoringul a devenit atractiv o data cu scaderea ratei dobanzii, intrucat dobanda se scade din suma pe care comerciantul o are de incasat. Astfel, agentii economici isi asigura finantarea, urmarirea incasarii creantelor, precum si protectia impotriva riscurilor de neplata, cedand bancii cu titlu de vanzare sau de gaj, creantele aparute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti. Banca va realiza profit in masura in care va reusi sa recupereze sumele scontate. Factoringul consta in posibilitatea pe care bancile o acorda societatii de a-si sconta efectele primite in schimbul marfurilor livrate.

O alta solutie ar reprezenta utilizarea acelor conditii de livrare avantajoase mai mult pentru exportator, prin care acesta sa nu plateasca transportul si asigurarea marfii. Dar aceste conditii de livrare sunt stabilite prin contract de ambele parti, ceea ce inseamna o putere de convingere mai mare pentru exportator.

Compensarea datoriilor este o alta modalitate de a asigura lichiditatile firmei pe termen scurt si mediu, si respectiv de a evita blocajul financiar. Aceasta se stabileste de comun acord cu importatorul, nu multe fiind cazurile in care se aplica in practica aceasta modalitate de decontare.

Stabilirea de penalitati foarte mari pentru neachitarea datoriei ar putea conduce la autoselectia clientilor, evitandu-se astfel incheierea de contracte cu clienti cu solvabilitate scazuta. O alta solutie o reprezinta incasarea creantelor esalonat, la intervale mai dese de timp, decat practicarea platii doar la scadenta, in functie de gradul de realizare a lucrarii sau a serviciului.

Practica financiara in ceea ce priveste creantele si datoriile le controleaza, in primul rand prin consultarea extraselor de cont ale exportatorului, respectiv importatorului, iar pentru eventualele diferente se trimit note explicative.

BIBLIOGRAFIE

1. Barbulescu Constantin Diagnosticarea intreprinderilor in dificultate economica, Strategii si politici de redresare si dinamizare a activitatii, Editura Economica, Bucuresti, 2002

2. Bivolaru Dana, Bombos Sever Gabriel, Bajan Doru Contracte interne si internationale, Tribuna Economica, Bucuresti,

3. Boulescu Mircea, Barnea Corneliu, Audit Financiar. Editura Fundatiei Romania de Maine

4. Cojol Ana, Matei Mirela Relatii valutar-financiare internationale, Editura Universitatii din Ploiesti, 2002

5. Dutescu Adriana Ghid pentru intelegerea si aplicarea standardelor internationale de contabilitate, Editura CECCAR, Bucuresti, 2002

6. Florin Coman Contabilitatea financiara a societatilor comerciale Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002

7. Georgescu Nicolae, Robu Vasile Analiza economico-financiara, Editura ASE, Bucuresti, 2001

8. Legros G., Avare Ph., Ravary L., Lemonnier P. Gestiunea si analiza financiara, Editura Economica, Bucuresti, 2002

9. Manolescu Maria, Cristescu Nicolae, Petre Georgeta, Lazar Alexandra, Dragoi Mariana, Antofiei Mariana, Ghinet Doina, Iordache Elena, Amuza Conabie Anca, Popescu Roxana, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate, Editura Economica, Bucuresti, 2001

10. Morosan Iosefina, Analiza economico-financiara, Editura Fundatiei Romania de Maine,2006

11. Pandea Petru Iacob, Bodea Gheorghe, Contabilitatea romaneasca, Editura Intelcredo, Deva, 2003

12. Stoian Ion, Dragne Emilia, Stoian Mihai, Comert International, Volumul I si Volumul II, Editura Caraiman, Bucuresti, 2000

13. Toma Mihai, Alexandru Felicia, Finante si gestiune financiara de intreprindere, Editura Economica, Bucuresti, 2003

*** Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale , republicata in M.Of.nr.1.066/17.11.2004 cu modificarile si completarile ulterioare.

*** Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata in M.Of.nr.48/14.01.2005 cu modificarile si completarile ulterioare.