Studiu de caz : S.C. S.A. - imobilizari corporale

1. Prezentarea generala a societatii S.C. S.A.

Sediul social: Tg.- Mures, str. Calea Sighisoarei, nr. 80.

Data constituirii: 1991 in baza Legii 15/1990 si a Legii nr. 31/1990 fiind inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J16/12/1991.

Scurt istoric: A fost fondata in anul 1949 ca unitate principala constructoare de echipament electroenergetic si mijloace de transport feroviar structurata initial in patru divizii: Transformatoare, Locomotive, Masini Electrice Rotative, Aparataj Electric de Inalta Tensiune. Productia bazata pe licente internationale renumite a avut in anii 1950 - 1970 ca destinatie principala exportul. Intre anii 1970 - 1990 s-a manifestat o stagnare in privinta tehnologizarii intreprinderii. Prin HGR nr. 1296/13 dec. 1990 Electroputere s-a divizat in 7 societati comerciale organizate conform Legii nr. 31/1990 care au functionat ca atare pana in 19.09.199 Din acel an S.C. S.A. functioneaza intr-o structura de tip Holding cu centre de profit sau de cheltuieli.

Valori mobiliare emise de societate: capitalul social subscris si varsat integral in valoare de 12.416.795 lei este divizat in 12167.954 actiuni emise in forma dematerializata cu o valoare nominala de 0.1 lei/actiune, cu urmatoarea structura a actionariatului:

- AVAS - 78.009.632 actiuni reprezentand 62.83 % din valoarea capitalului social;

- Actionari persoane fizice si juridice - 46.158.322 actiuni reprezentand 37.17 % din valoarea capitalului social.

In exercitiul financiar 2007 nu au fost emise actiuni sau obligatiuni.

Pozitia societatii pe piata : cifra de afaceri a provenit in anul 2007 in proportie de 97.08% din activitatea industriala si 2.92 % din activitatea comerciala, 59% din export si 41% din intern.

Clienti principali: Grecia PPC, NEPCO Iordania, RODAX Grecia, SIEMENS Grecia, Bombardier Suedia, SNCFR, SNTF Calatori, Termoelectrica, Transelectrica, Smart Bucuresti, Hidroelectrica, Electrica.

Furnizori semnificativi: Intertrade Resources, AK Steel Sedan, Romsteel Berings, ICME 2, Reinhausen Germania.

Conducerea:

administrarea societatii in anul 2007 a fost asigurata de un Consiliu de administratie format din cinci persone;

conducerea executiva a fost asigurata printr-un comitet director format din 9 persoane.

Obiectul de activitate al societatii a fost structurat pe 7 mari domenii in anul 2007, astfel:

executia, repararea capitala si modernizarea locomotivelor diesel electrice, a ramelor si trenurilor de calatori si a ramelor de metrou;

executia unor statii de tractiune urbana ;

executia unor statii de foraj ;

executia de aparataj de medie si inalta tensiune ;

executia de transformatoare de putere si de distributie ;

executia de masini electrice de curent alternativ si de curent continuu;

reparatii de masini electrice.

Structura de activitate este compacta si se desfasoara la sediul social din str. Calea Sighisoarei, nr. 80 unde sunt organizate cele 7 sectoare de activitate:

- 4 fabrici corespunzatoare celor 4 produse de baza ce produc si livreaza:

a)     echipamente pentru transportul feroviar si urban;

b)     transformatoare de putere;

c)     motoare si generatoare;

d)     aparataj electric de medie si inalta tensiune pentru sistemul energetic national.

- 2 sectii care asigura

a)     piese turnate si forjate;

b)     producerea si modificarea utilajelor cu specific electrotehnic.

- o fabrica de sarcini generale care asigura:

a)     aprovizionarea;

b)     transporturi;

c)     paza;

d)     metrologie, laboratoare.

Numarul mediu de personal aferent exercitiului 2007 a fost de 2.762 din care:

muncitori in acord - 1.434

muncitori in regie - 570

maistri - 40

personal TESA - 610.

2. Inregistrarea operatiunilor privind intrarea in patrimoniu a imobilizarilor corporale

2.1. Intrarea imobilizarilor corporale cu titlu oneros, din subventii pentru investitii, in leasing

A) Cu titlu oneros

Documentul justificativ este factura (factura fiscala) care precizeaza toate elementele de detaliu privind costul istoric (costul de achizitie) al mijlocului fix. Se intocmeste Procesul verbal de receptie, iar pentru evidenta analitica Fisa mijlocului fix care cuprinde categoria, codul de clasificare, data darii in folosinta, anul, luna, data amortizarii complete (anul si luna), durata de serviciu normata, si norma de amortizare %. Orice mijloc fix trebuie inventariat cu simbol cifric, documentul (data, felul si numarul), operatiile care privesc miscarea, cresterea sau descresterea valorii mijlocului fix, numarul de bucati, debitul si creditul, soldul contului. Achizitia de mijloace fixe este urmata de Nota contabila, careia i se ataseaza factura fiscala, documentul de receptie si punere in functiune.

Pe baza facturii si documentelor complementare prezentate mai sus se face inregistrarea: = 404

21 Furnizori de imobilizari (pentru costul

Imobilizari corporale de achizitie plus TVA de dedus)

(pentru costul de achizitie)

4426

TVA - deductibila

Exemplu. Factura nr.15 din 10.01.2007 pentru un utilaj cuprinde:

valoarea la pret de cumparare 1000 lei

cheltuieli de transport facturate de furnizor 50 lei

TVA - deductibila 19% 199.5 lei

Total factura: 1249.5 lei

avans acordat 400 lei

TVA la avans 76 lei

Valoare neta de plata: 773.5 lei

a) inregistrarea avansului acordat, pe baza cecului bancar:

% = 512 476 lei

400 lei 2322 Conturi curente la banci

Avansuri acordate pentru

instalatii tehnice si masini

76lei 4426

TVA - deductibila

b) receptia utilajului intrat in patrimoniul intreprinderii:

% = 404 1249.5 lei

1050 lei 2131 Furnizori de imobilizari

Echipamente tehnologice

(masini, utilaje si instalatii de lucru)

199.5 lei 4426

TVA - deductibila

c) achitarea furnizorului, cu retinerea avansului acordat pe baza de cec bancar:

1249.5 lei 404 = %

Furnizori de imobilizari 2322 400 lei

Avansuri acordate pentru

instalatii tehnice si masini

4426

TVA - deductibila 76 lei

512

Conturi curente la banci 773.5 lei

Conturile creditoare se diferentiaza in functie de sursa de constituire a fondului, amortizari, rezultate, sau alte surse decat amortizarea.

B) Din subventii pentru investitii

Planul contabil general delimiteaza subventiile in doua categorii:

a) Subventii de exploatare in beneficiul intreprinderii primite de unitatea patrimoniala pentru acoperirea pierderilor, numite si subventii de echilibru, si pentru diferente de pret la produsele subventionate (subventii de exploatare);

b) Subventii de investitii in beneficiul intreprinderii, cu scopul de a acoperi sau a crea valori imobilizate (subventii de echipament) sau de a finanta activitatea pe termen lung. Din punct de vedere contabil sunt asimilate subventiilor si activelor imobilizate constatate ca plusuri cu ocazia inventarierii patrimoniului.

Contul Subventii pentru investitii asigura o dubla informatie; reflecta in contabilitatea financiara si in bilantul contabil marimea sumelor primite pentru subventii pana isi ating scopul; permite unitatii subventionate sa-si esaloneze pe mai multe exercitii constatarea sporirii patrimoniului, ca urmare a primirii subventiilor pentru investitii si punerii lor in functiune.

In Romania, indiferent de destinatia subventiei (active fixe amortizabile sau nu), cota parte de subventie virata la venituri exceptionale este egala cu marimea amortizarii anuale stabilita la nivelul finantarii din subventii chiar in exercitiul N de formare a subventiilor.

Contabil, cota parte a subventiilor virate in contul 74511 Venituri din subventii pentru investitii nu poate fi solutia cea mai buna din moment ce nu exista o conectare a cheltuielilor, de exemplu 6811 Cheltuieli de exploatare cu amortizarea activelor imobilizate cu veniturile, respectiv cota parte a subventiilor fiind inregistrata in contul 7451.

O solutie la cele aratate mai sus, atunci cand investitia este destinata activitatii de baza, ar fi ca subventia amortizata sa fie transferata asupra veniturilor din exploatare, spre exemplu in contul 7451 Venituri din subventii cu analitic distinct.

Virate in contul de rezultate al exercitiului, subventiile pentru investitii intra in algoritmul de calcul al capacitatii de autofinantare. Transferul subventiei la venituri ar trebui sa se faca incepand cu exercitiul N+1. Este o solutie impusa de natura fiscala a subventiilor. Daca in exercitiul N in plan contabil se inregistreaza virarea subventiei de investitii in determinarea rezultatului fiscal aceasta va face obiectul deducerilor fiscale pe cale extracontabila. In exercitiul N+1 se reintegreaza extracontabil veniturile prin cota parte aferenta amortizarii subventiei concomitent cu amortizarea activelor imobilizate.

Normele contabile fiscale si internationale au permis doua reguli si anume:

cota de subventii este virata la venituri

subventia pentru investitii reprezinta o problema fiscala si, in consecinta, trebuie utilizata categoria impozitului amanat la plata. Suma calculata este egala cu soldul creditor al contului 472 Venituri in avans inmultita cu rata impozitului pe profit stabilita potrivit legii.

Cota de subventii virata la venituri are la baza doua impozite:

a) finantarea partiala a mijlocului fix prin subventii, cea mai des intalnita in practica presupune, ca suma virata la venituri sa fie egala cu marimea amortizarii anuale la nivelul partii finantate din subventii sau determinata procentual prin raportul:

(Subventii primite/ Costul de achizitionare al imobilizarilor) *100

b) finantarea prin subventii a imobilizarilor nu este amortizabila. In aceasta situatie, cota parte a subventiei virate la venituri este determinata prin fractiuni, in functie de numarul de ani in timpul carora aceste imobilizari sunt inalienabile, sau in lipsa clauzei de inalienabilitate din contract, venitul este esalonat pe zece ani.

In ceea ce priveste aplicarea celor doua reguli, Romania a optat pentru una intermediara, si anume impozitarea subventiilor, indiferent de obiectul lor. Cresterea productivitatii muncii prin factori intensive (retehnologizare, dezvoltarea sectorului investitional productiv) ar avea ca efect dimensionarea efortului statului pentru finantarea intreprinderilor in incapacitate de a obtine profit, ce are drept consecinta pe de o parte, pierderi substantiale ale veniturilor la buget din cauza lipsei de profit, iar pe de alta parte efortul intreprinderilor de a plati impozitul este ineficient.

Revenind la subventiile acordate de buget sau intreprinderi interesate in investitii productive, chiar daca implica ideea de sprijin financiar acordat fara contraprestatii, subventiile sunt intotdeauna grevate de impozite. Utilizarea impozitului amanat la plata nu presupune scutirea de impozite, ci amanarea lor pe exercitii ulterioare. Un exemplu edificator de contabilizare a mijloacelor corporale primite prin subventii, in conditiile aplicarii in tara noastra a metodei impozitului amanat la plata ar fi stimulativ pentru toate intreprinderile care doresc dezvoltarea investitiilor prin subventii primite. Contabilitatea subventiilor

pentru investitii este analizata in exemplul de mai jos.

Pentru finantarea unei imobilizari amortizate liniar pe o durata de cinci ani se acorda o subventie de la o intreprindere privata pentru 1000 lei. Valoarea contabila a imobilizarii este de 2000 lei. In contabilitate au loc urmatoarele inregistrari:

Anul 2006

Subventia primita:

445 = 472 1000 lei

Subventii de primit Venituri in avans

Extrasul de cont prin ordinul de plata confirma incasarea subventiei:

5121 = 445 1000 lei

Conturi la banci in lei Subventii de primit

Achizitia mijlocului fix:

% = 404 2440 lei

Furnizori de imobilizari

2000 lei

Echipament tehnologic

4426 440 lei

TVA deductibila

Se intocmeste Fisa mijlocului fix si planul de amortizare si se inregistreaza prorat amortismentului practicat aferenta subventiei primite.

6811 = 281 400 lei

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea imobilizarilor corporale

activele imobilizate (2000 x 20%)

Prorata amortismentului pentru subventia primita:

(2000/5) * (1000/2000) = 200

472 = 741 200 lei

Venituri in avans Venituri din subventii pentru investitii

Imputarea fiscalitatii amanate. Cota de impozit legala de 16% se aplica o data cu virarea cotei parti din soldul subventiei la venituri, adica:

1000 - 200 = 800 lei x 16% = 128 lei.

6912 = 4412 128 lei

Cheltuieli cu impozite amanate Datorii din impozite amanate

privind subventiile pentru investitii

La sfarsitul anului 2006, soldurile conturilor de mai sus se prezinta astfel:

lei

Anul 2007

Soldurile finale din anul 2006 devin solduri initiale la inceputul anului 2007.

Rectificarea fiscalitatii amanate prin deschiderea de conturi:

691 = 441 128 lei

Cheltuieli cu datorii din Impozite amanate privind subventiile

impozite amanate pentru investitii

Cheltuieli cu amortizarea imoblizarii corporale :

6811 = 281 400 lei

Cheltuieli cu amortizarea Amortizare imobilizarii

Imobilizarii corporale

Cota parte din subventia de investitii:

748 = 7582 200 lei

Venituri amanate Venituri din subventii pentru investitii

Imputarea fiscalitatii amanate cu cota de impozabil de 16% aplicata la soldul contului 131 Subventii pentru investitii, adica:

800- 200= 600 lei * 16% = 96 lei

441 = 791 96 lei

Creante din impozite amanate privind Venituri din impozite amanate

subventiile pentru investitii

Inregistrarile contabile se vor repeta pe parcursul celor cinci exercitii financiare, pana cand subventia va fi amortizata complet.

C) In leasing

Desi firma nu realizeaza operatii de leasing financiar in 2007, vom prezenta un caz fictive.

Leasing-ul este un contract prin care proprietarul unui activ il inchiriaza pentru folosinta unei alte parti, pe o perioada determinata, contra unei chirii solicitate.

Aceasta forma de finantare a investitiilor reprezinta o alternativa de achizitie a activelor imobilizate (computere, nave, avioane, vagoane de cale ferata, uzine, utilaje si instalatii).

Operatiunea de leasing este initiata de firma care doreste inchirierea bunului si care se adreseaza societatii de leasing cu o cerere de oferta. Societatea de leasing, in urma acceptarii cererii, procedeaza la stabilirea contractului cu producatorul bunului solicitat in vederea achizitionarii lui, fiind implicat si viitorul beneficiar. Pentru utilizarea bunului, beneficiarul va plati societatii de leasing costul sub forma de rate esalonate pe perioada de valabilitate a contractului.

La sfarsitul perioadei de inchiriere, beneficiarul poate opta pentru una din variante: sa prelungeasca contractul, sa-l abandoneze sau sa cumpere bunul la valoarea reziduala. In cazul in care beneficiarul contractului de leasing se afla in imposibilitatea de a plati rata lunara, contractul se va rezilia, societatea de leasing trebuind sa gaseasca un nou client pentru activul inchiriat.

Trasaturile operatiunii de leasing:

este operatia de inchiriere de active fixe care apartin unei banci, societati financiare sau comerciale;

activele fixe sunt inchiriate pentru a satisface nevoile chiriasului in cauza;

scopul final al operatiunii este achizitia de catre chirias a bunurilor respective la un pret negociat, luand in considerare platile efectuate cu titlu de chirie;

Orice operatiune de leasing implica doua sau trei parti; locatorul (proprietarul bunului), locatarul (utilizatorul bunului) si de cele mai multe ori societatea de leasing.

Locatarul efectueaza plati periodice catre locator. Avantajul locatarului in urma operatiunii de leasing este dat de faptul ca isi asigura echipamentele necesare activitatii lui fara sa-si blocheze surse mari de finantare: costul este relativ mai mic prin plata esalonata a chiriei; asistenta tehnica este asigurata de societatea de leasing.

Leasing-ul prezinta avantaje si pentru locatori, care pot fi producatori de echipamente, bancile cat si companiile independente de leasing. Pentru banca sau societatea de leasing proprietara a bunurilor, leasing- ul asigura un plasament avantajos al capitalului. Rolul societatii de leasing este de a cumpara bunul de la furnizorul proprietar si de a- l inchiria utilizatorului care se angajeaza sa exercite pe cheltuiala sa toate actiunile pe care societatea creditoare le poate avea impotriva furnizorului proprietar, cu privire la utilitatea bunului inchiriat. Leasing-ul asigura totodata bancii sau societatii de leasing posibilitatea recuperarii intr- un timp delimitat in ani a intregii sume investite prin preluarea cu titlu de cumparare a bunurilor de catre chirias.

Dupa continutul ratei de leasing raportata la pretul de vanzare a bunului imobilizat, distingem:

a)     leasing functional (operational) care presupune recuperarea in perioada de locatie doar a unei parti din bunul inchiriat. Durata locatiei este mai redusa decat cea de functionare a bunului imobilizat. Caracteristica acestui tip de leasing este bazata pe serviciile furnizate de societatea de leasing, fara a exista o corespondenta intre pretul la care a fost achizitionat activul imobilizat de catre societatea de leasing si chiria perceputa.

b)     leasing financiar presupune ca in perioada de locatie sa se recupereze integral valoarea bunului. La sfarsitul perioadei de locatie, beneficiarul poate opta pentru intrarea in posesie a bunului prin achitarea valorii reziduale. Specificul acestei forme de leasing consta in faptul ca societatea de leasing achizitioneaza bunul sau dreptul de proprietate si folosinta de la furnizor. Activul urmeaza a fi livrat de catre furnizor direct beneficiarului.

Leasing financiar- exemplu

Societatea de leasing ALFA S.A. (locator) achizitioneaza de la furnizorul intern BETA S.A. un utilaj in valoare de 1500 lei, care urmeaza a fi redat in regim de leasing societatii GAMA S.A. (locatar sau utilizator). Durata normala de utilizare a bunului este de sase ani. Contractul de leasing este incheiat pe o perioada de cinci ani. Contractul de leasing prevede trimestrial o rata de 92.5 lei, din care 62.5 lei reprezinta amortizarea si 30 lei dobanda. Contractul se incheie 01.01. N. Bunul este predat utilizatorului. Fiscal contravaloarea ratei este supusa TVA. La sfarsitul contractului se prevede dreptul de cumparare la valoarea reziduala.

Tranzactii in contabilitatea locatarului (utilizatorului) la S.C. GAMA S.A.

Inregistrarea in contabilitate a imobilizarilor corporale primite conform prevederilor din contractele incheiate intre parti. Documentul este factura primita de la S.C. ALFA S.A.

2131 = 167 1500 lei

Echipamente tehnologice Alte imprumuturi si datorii asimilate

Se inregistreaza dobanda aferenta de achitat:

471 = 1687 600 lei

Cheltuieli inregistrate in avans Dobanzi aferente altor imprumuturi si

datorii asimilate

Reflectarea activului imobilizat primit in leasing financiar de la locator, in categoria conturilor speciale cu valoarea imobilizarii inclusiv dobanda de achitat.

In debitul contului 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate 2100 lei

Contul se va credita pe masura primirii facturilor aferente ratelor de leasing potrivit contractului, iar soldul debitor reflecta valoarea ratelor ramase de achitat.

Se primeste factura pentru trim.I exercitiul N, reprezentand ratele de achitat potrivit contractului de leasing:

% = 404 lei

Furnizori de imobilizari

167 62.5 lei

Alte imprumuturi si datorii asimilate

1687 30 lei

Dobanzi aferente altor imprumuturi si

dobanzi asimilate

4426 17.5750 lei

TVA deductibila

1.) Concomitent se inregistreaza in categoria cheltuielilor financiare dobanda de achitat:

666 = 471 30 lei

Cheltuieli financiare privind dobanzile Cheltuieli inregistrate in avans

2.) Se inregistreaza amortizarea imobilizarilor corporale primite potrivit contractului de leasing:

6811 = 2812 62.5 lei

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea echipamentelor tehnologice

amortizarea imobilizarilor

Metoda de amortizare liniara stabilita de parti:

Rata liniara = 100/6 = 16.67% (Durata normala de utilizare este de sase ani)

1500 * 16.67% = 250.05 lei

Pe trimestru amortizarea este de 62.5 lei.

3.) Se inregistreaza in creditul contului 8036 Redevente, locatii de gestiune si chirii rata scadenta pentru trimestrul I:

Credit 8036 92.5 lei

Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate

Aceste inregistrari se repeta pana la sfarsitul exercitiului N+ Potrivit contractului de leasing la sfarsitul exercitiului N se inregistreaza pentru trim.IV potrivit facturii, diferentele de pret inregistrate in debitul contului 6588 Alte cheltuieli de exploatare. Cu aceasta suma utilizatorul poate majora valoarea utilajului.

. Actualizarea la inflatie potrivit facturii pentru trim.I, exercitiul N se inregistreaza astfel:

% = 404 138.6945 lei

Furnizori de imobilizari

167 62.5 lei

Alte imprumuturi si datorii asimilate

1687 30 lei

Dobanzi aferente altor imprumuturi si

dobanzi asimilate

658 205 lei

Alte cheltuieli de exploatare

4426 22.1445 lei

TVA deductibila

In situatia in care se majoreaza valoarea utilajului, inregistrarea contabila este:

2131 = 758 205 lei

Echipamente tehnologice Alte venituri din exploatare

La expirarea contractului, o data cu achitarea ultimei rate potrivit dreptului de optiune a locatarului de a cumpara activul imobilizat, se consemneaza transferul dreptului de proprietate.

Soldurile conturilor la expirarea contractului sunt:

2131 250 lei

Echipamente tehnologice (1500-1250)

1687 0 lei

Dobanzi aferente altor imprumuturi

si datorii asimilate

471 0 lei

Cheltuieli inregistrate in avans

Debit  8036 250 lei

Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte dobanzi asimilate

Se inregistreaza factura primita de la S.C. ALFA S.A.

% = 404 297.5 lei

Furnizori de imobilizari

250 lei

Alte imprumuturi si datorii asimilate

4426 47.5 lei

TVA deductibila

2.2. Imobilizari corporale luate cu chirie

Societatea nu realizeaza pe parcursul anului 2007 operatii privind imobilizarile corporale luate cu chirie, dar se va prezenta un caz fictive.

Principiul entitatii patrimoniale presupune ca in activul si pasivul societatii comerciale sa fie incluse numai bunurile economice care sunt in proprietatea sa.

Din acest motiv, concesionarea, inchirierea sau intrarea de active fixe prin locatii de gestiune, se inregistreaza din punct de vedere contabil in clasa 8 "Conturi speciale" in partida simpla prin debitul contului 8031 "Imobilizari corporale luate cu chirii", cont in afara bilantului.

O societate comerciala inchiriaza un local de 300 m² pentru activitati distractive, pe o perioada de cinci ani, contra unei chirii lunare de 3000 lei. Pentru confort sporit timp de 12 luni, chiriasul realizeaza lucrari de investitii conform documentelor, de 67609 lei.

601 = 301 12000 lei

Cheltuieli cu materia prima Materii prime

602 = 302 1050 lei

Cheltuieli cu materiale consumabile Materiale consumabile

628 = 401 5500 lei

Alte cheltuieli cu servicii executate de terti Furnizori

641 = 421 34500 lei

Cheltuieli cu remuneratiile personalului Personal remunerati datorate

6451 = 4311 7281.225 lei

Cheltuieli privind asigurarile sociale Asigurari sociale, protectie sociala

si conturi asimilate 21.105 % asigurari

sociale

6453 = 4313 1897.5 lei

Cheltuieli privind asigurarile de sanatate Asigurari sociale, protectie sociala

si conturi asimilate 5.5 % asigurari

de sanatate

6452 = 4371 35 lei

Cheltuielile unitatii privind fondul de somaj Contributia unitatii la fondul

de somaj 0.1%

622 = 446 35 lei

Cheltuieli cu comisioane si onorarii Alte impozite, taxe si varsaminte

asimilate

635 = 447 35 lei

Cheltuieli cu alte impozite taxe Fonduri speciale analitic fond

si varsaminte asimilate de risc si accident

Receptia lucrarilor de investitii la imobilizari corporale inchiriate:

212 = 722 67609 lei

Constructii Venituri din productia de

imobilizari corporale

Daca investitia parcurge o perioada mai mare de o luna, cum este exemplul nostru, atunci inregistrarile se fac lunar, prin insumarea tuturor cheltuielilor si cu aceeasi suma se inregistreaza:

231 = 722 15000 lei

Imobilizari corporale in curs Venituri din productia de imobilizari corporale

Se repeta aceasta inregistrare pana la finalizarea lucrarilor si se inregistreaza receptia imobilizarii corporale:

212 = 231 67609 lei

Constructii Imobilizari corporale in curs

Se inregistreaza amortizarea investitiilor efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie pe perioada initiala (cinci ani) a contractului de inchiriere sau conform clauzelor contractuale.

Exercitiul N.

6811 = 2812 13521.8 lei

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea imobilizarilor corporale

amortizarea imobilizarilor (67609: cinci ani)

(67609: cinci ani)

In exercitiul N+3, contractul expira fara sa existe sumele amortizate cu investitia (413521.8) = 54087.2 lei.

Scoaterea din evidenta a investitiei neamortizate integral care potrivit clauzelor contractuale se recupereaza de la proprietarul localului:

% = 212 67609 lei

Constructii

2812 54087.2 lei

Cheltuieli cu amortizarea

constructiei

6583 13521.8 lei

Cheltuieli din cedarea activelor

Facturarea valorii de recuperat a investitiei neamortizate de la proprietar pe baza facturii fiscale:

461 = % 16090.9420 lei

Debitori diversi

7583 13521.8 lei

Venituri din cedarea activelor

4427 2569.142 lei

TVA colectata

3. Inregistrarea operatiunilor privind iesirea din patrimoniu a imobilizarilor corporale

3.1 Casarea imobilizarilor corporale

Casarea este operatiunea de scoatere definitiva din uz, implicand soldarea conturilor ce reflecta valoarea de inregistrare a activului si respectiv amortizarea aferenta. Prin recurs la prevederile reglementarilor romanesti armonizate cu Directivele Europene, casarea ca operatiune de scoatere din functiune a activului este urmata de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate prin vanzare sau prin folosirea in activitatea curenta. In momentul iesirii activelor imobilizate din patrimoniu prin casare, valoarea de intrare a acestora poate sau nu sa fie complet recuperata pe calea amortizarii. Castigul sau pierderea este data de diferenta dintre veniturile generate de operatia retragerii si valoarea neamortizata inclusive cheltuielile ocazionate de cedare.

Se demoleaza o cladire cu o valoare de intrare de 30000 lei si amortizare inregistrata in contabilitate de 16000 lei. Cu ocazia dezmembrarilor se fac cheltuieli cu salariile brute 8000 lei, CAS 19.5%, CFS 1% si CASS 5.5 % si se recupereaza materiale de constructii in valoare de 23500 lei.

- Contabilizare cheltuieli ocazionate de demolarea cladirii, in structura pe elemente primare de cheltuieli

641 = 421 8000 lei

Cheltuieli cu salariile personalului Personal - salarii datorate

6451 = 4311 1560 lei

Contributia unitatii la asigurarile sociale Contributia unitatii la asigurarile sociale

6452 = 4371 80 lei

Contributia unitatii pentru Contributia unitatii pentru

ajutorul de somaj  ajutorul de somaj

6453 = 4313 440 lei

Contributia angajatorului pentru Contributia angajatorului pentru

asigurarile sociale de sanatate asigurarile sociale de sanatate

- Materiale de constructii recuperate din demolarea cladirii

3028 = 758 23500 lei

Alte materiale consumabile Alte venituri din exploatare

- Scoaterea din evidenta a cladirii demolate (tinand cont si de amortizarea inregistrata la operatia anterioara):

% = 212 30000 lei

Constructii

2812 18000 lei

Amortizarea constructiilor

6583 12000 lei

Cheltuieli privind activele cedate

si alte operatii de capital

Daca in acceptiunea Standardelor Internationale castigul, respectiv pierderea se stabilesc ca diferenta intre valoarea contabila neta si orice incasari primite, daca exista, normele romanesti contravin prevederilor internationale considerand castigul/pierderea ca diferenta intre veniturile generate de operatie si valoarea neamortizata inclusiv cheltuielile ocazionate de cedare, insa aceasta nu implica modificari asupra rezultatului, acesta fiind acelasi ca valoare.

3.2. Vanzarea imobilizarilor corporale

Cedarea reprezinta toate acele modalitati de iesire a activelor imobilizate, altele decat scoaterea din uz, spre exemplu vanzare, schimb, donatie, aport la capitalul social. Se va analiza, pe larg, in cele ce urmeaza cedarea prin vanzare. Potrivit prevederilor IAS "castigul sau pierderea care rezulta din derecunoasterea unui element de imobilizari corporale va fi inclus(a) in profit sau pierdere cand elementul este derecunoscut. Castigurile nu vor fi clasificate ca venituri."

Masura castigului sau pierderii care rezulta din derecunoasterea unui element de imobilizari corporale, este data, in acceptiunea Standardelor Internationale de "diferenta dintre incasarile nete la cedare, daca exista, si valoarea contabila a elementului."

Societatea detine o instalatie de lucru cu o valoare contabila de 36000 lei, durata de viata utila 5 ani, valoare reziduala 4000 lei. Se decide vanzarea instalatiei dupa doi ani de utilizare, pretul de vanzare fiind estimat la 29000 lei.

Reflectarea in contabilitatea societatii a vanzarii si scoaterii din patrimoniu a instalatiei de lucru implica operatia:

% = % 41800 lei

29000 lei 5121 2131 36000 lei

Conturi la banci Echipamente tehnologice

12800 lei 2813 7583 5800 lei

Amortizarea instalatiilor, mijloacelor Venituri din cedare active

de transport, animalelor si plantatiilor

Amortizare cumulata (pentru 2 ani) = [(36000 - 4000):5 x 2] = 12800

Castigul din cedare, contabilizat in contul 7583 Castiguri din cedarea activelor de 5800 lei se determina ca diferenta intre pretul de vanzare(29000 lei) si valoarea contabila neta a instalatiei de 23200 lei (36000 lei - 12800 lei).

Daca se aplica modelul reevaluarii si atat activul cat si contul deprecierii acumulate aferent au fost ajustate pozitiv, iar cedarea are loc inainte ca activul sa fie complet amortizat, se observa ca pierderea/castigul calculat sunt similare cu situatia aplicarii tratamentului de baza. Aceasta se explica prin aceea ca, in orice moment, valoarea neta a reevaluarii (cresterea valorii contabile brute minus cresterea deprecierii acumulate) se va compensa cu exact soldul ramas in contul din excedentul din reevaluare.

Eliminarea activului, a contra-partii activului si conturile de capital se vor compensa exact si nu va exista nici un castig sau pierdere pe aceasta parte din operatia cedarii. Castigul sau pierderea se va determina pe baza discrepantei dintre valoarea contabila neta, pe baza costului istoric si incasarile din cedare.

Se considera un echipament de lucru despre care se cunosc informatiile: valoare contabila 18000 lei, durata de viata utila 6 ani, metoda de amortizare utilizata este cea liniara. Dupa patru ani de utilizare se vinde echipamentul de lucru la un pret de vanzare de 13000 lei. Utilizand mai intai pentru recunoastere tratamentul de baza, in acceptiunea Standardelor Internationale, la data vanzarii intreprinderea va contabiliza:

% = % 25000 lei

13000 lei 5121 2131 18000 lei

Conturi la banci Echipamente tehnologice

12000 lei 2813 7583 7000 lei

Amortizarea instalatiilor, mijloacelor Venituri din cedare active

de transport, animalelor si plantatiilor

Daca se aplica tratamentul alternativ, considerandu-se pentru activ o valoare justa de 13500 lei in anul trei de utilizare, informatiile se prezinta astfel:

- indice de reevaluare 1,5 (13500/9000);

- valoare bruta recalculata 27000 lei;

- amortizare cumulata recalculata 13500 lei

Se evidentiaza plusul din reevaluare astfel:

2131 = % 9000 lei

Echipamente tehnologice

2813 4500 lei

Amortizarea instalatiilor,mijloacelor

de transport, animalelor si plantatiilor

105 4500 lei

Rezerve din reevaluare

Se transfera rezerva din reevaluare la rezultatul reportat:

105 = 117 1500 lei

Rezerve din reevaluare Rezultat reportat

Se contabilizeaza amortizarea aferenta anului trei de utilizare:

681 = 2813 4500 lei

Cheltuieli cu amortizarea Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de

transport, animalelor si plantatiilor

Se considera ca in anul patru are loc vanzarea activului pentru 13000 lei. Se contabilizeaza iesirea echipamentului prin vanzare:

% = % 25000 lei

13000 lei 5121 2131 27000 lei

Conturi la banci Echipamente tehnologice

18000 lei 2813 7583 7000 lei

Amortizarea instalatiilor, mijloacelor Venituri din cedare active

de transport, animalelor si plantatiilor

lei 105

Rezerve din reevaluare

Normele contabile romanesti propun solutia contabilizarii venitului si/sau cheltuielii rezultate din cedarea activelor imobilizate la valoarea lor bruta, fara determinarea directa a castigului sau pierderii - "castigurile sau pierderile obtinute in urma casarii sau cedarii unei imobilizari corporale trebuie determinate ca diferenta intre veniturile generate din scoaterea din evidenta si valoarea lor neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta si trebuie prezentate ca venit sau cheltuiala, dupa caz, in contul de profit si pierdere" - solutie care, desi nu respecta prevederile normei IAS16, nu afecteaza marimea rezultatului exercitiului, astfel:

- Contabilizare vanzare instalatie de lucru

461 = 7583 13000 lei

Debitori diversi Venituri din vanzarea activelor

si alte operatii de capital

- Scoatere din gestiune activ vandut

% = 2131 27000 lei

Echipamente tehnologice

2813 18000 lei

Amortizarea instalatiilor, mijloacelor

de transport, animalelor si plantatiilor

105 3000 lei

Rezerve din reevaluare

6583 6000 lei

Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital

Situatia financiara a societatii S.C. S.A. si influenta diferitelor tipuri de amortizare asupra contului de profit si pierdere

Urmare a verificarii 'Situatiilor financiare' (bilant contabil, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalurilor proprii, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative), precum si a verificarii prin sondaj a documentelor financiar - contabile au rezultat urmatoarele.

Activele imobilizate in valoare neta de 135.073.189 lei reprezinta 68.89% din activul patrimonial structura acestora pe clase de imobilizari fiind urmatoarea:

- imobilizari necorporale 1 % din total imobilizari;

- imobilizari corporale 93.80 % din total imobilizari;

- imobilizari financiare 5.16 % din total imobilizari.

Acest lucru poate fi observat si in graficul de mai jos:

Imobilizarile corporale sunt prezentate in bilant la valoarea de intrare plus reevaluarile legale mai putin amortizarile ulterioare cumulate aferente si pierderile ulterioare cumulate din depreciere.

Cheltuielile cu intretinerea si reparatiile curente ale imobilizarilor corporale au fost introduse in costuri in momentul efectuarii lor. La cladiri si constructii speciale cheltuielile cu reparatiile capitale au majorat valoarea acestora. Pentru terenuri, societatea detine certificat de atestare a dreptului de proprietate, iar valoarea acestora se regaseste si in capitalul social al companiei.

Amortizarea mijloacelor fixe se efectueaza dupa metoda liniara. Amortizarea reprezinta 53.78 % din valoarea bruta a imobilizarilor din care:

- aferenta imobilizarilor necorporale - 0.08 %

- aferenta imobilizarilor corporale, din care: - 53.7%

- constructiilor si cladirilor - 22 %

- aferenta instalatiilor tehnice si masinilor - 43 %

- aferenta altor imobilizari corporale - 35 %

Valoarea terenurilor nu s-a modificat in anul 2007. Nu exista imobilizari corporale achizitionate prin contracte de leasing financiar in anul 2007.

Desi amortizarea imobilizarilor corporale se realizeaza cu metoda liniara, in continuare se va prezenta influenta diferitelor tipuri de amortizare asupra contului de profit si pierdere.

Amortizarea, respectiv deprecierea de valoare ca instrumente ale managementului,

reprezinta probleme de modelare proprii fiecarei intreprinderi, efectuate in baza rationamentului profesional, ceea ce implica o temeinica analiza a elementelor ce concura la dimensionarea lor - baza amortizabila, durata de viata utila, metoda de amortizare, valoarea reziduala, in cazul amortizarilor, respectiv valoarea justa minus costurile de vanzare, valoarea de utilizare pentru deprecierile de valoare. Schimbarile survenite in dimensionarea fie si doar a uneia dintre aceste structuri, conduc la modificari ale amortizarii, implicit deprecierii de valoare recunoscute in perioada curenta.

O intreprindere ce amortizeaza activele sale folosind ca baza a evaluarii costul istoric, in timpul perioadelor dominate de inflatie, informatiile din situatiile financiare nu reflecta realitatea - atunci cand preturile bunurilor de capital cresc in timp, amortizarea acumulata de-a lungul duratelor de viata a unor astfel de active va scadea cu valoarea necesara pentru a le inlocui la uzare. Se desprinde ideea ca, pe parcursul perioadelor dominate de inflatie, amortizarea activelor fizice pe baza costului istoric are tendinta de a subevalua adevarata cheltuiala cu amortizarea, fara a mai putea raspunde teoriei venitului de mentinere a capitalului fizic - cost de inlocuire.

Impact diferit asupra situatiilor financiare induce si utilizarea metodei de amortizare accelerata in raport de cea liniara; astfel o metoda bazata pe consumul accelerat va creste cheltuiala cu amortizarea in primii ani ai duratei de viata fata de ceea ce s-ar intampla daca s-ar folosi metoda liniara, implicand un declin al valorii contabile a activelor, respectiv un capital mult mai scazut al actionarilor. De asemenea, alegerea duratei de viata utila, respectiv a valorii reziduale afecteaza valorile din situatiile financiare, amortizarea, ca proces de modelare aflat la dispozitia managementului intreprinderii, fiind tocmai rezultatul acestui mix de parametrii a caror incidenta si interdependenta conduc la marimi diferite ale amortismentelor anuale dupa cum unul sau altul dintre parametrii a suferit modificari. Flexibilitatea de care da dovada managementul in aplicarea rationamentului profesional privitor la modelarea amortizarii are impact asupra bilantului, contului de profit si pierdere, respectiv indicatorilor financiari, astfel ca se cere prudenta in optiune.

Prepararea informatiilor ca faza de initiere a procesului modelarii amortizarii se realizeaza pornind de la realitatile fiecarei intreprinderi, cu respectarea rationamentului profesional. Pregatirea informatiilor referitoare la amortizare presupune surprinderea urmatoarelor aspecte:

identificarea, pe clase de active imobilizate a bazelor de evaluare folosite in stabilirea valorii contabile brute - baza amortizabila;

stabilirea, pe fiecare clasa de imobilizari corporale, a metodelor de amortizare folosite;

identificarea si prezentarea duratelor de functionare masurate;

existenta unor valori reziduale ale activelor imobilizate semnificative;

considerarea oricaror modificari aparute in nivelul beneficiilor viitoare estimate, respective in modul de consum al acestora, sau a valorii reziduale cu incidente semnificative asupra amortizarii de alocat pe cheltuielile perioadei.

Consideram valabile un set de reguli privind amortizarea precum:

activul este privit din optica investitorului ce asteapta o remunerare a capitalurilor investite;

activul este recunoscut in situatiile financiare la valoarea prezenta mai putin valoarea reziduala, numai asa baza amortizabila va fi egala cu valoarea de utilizare;

valoarea de utilizare ca suma a valorii prezente a viitoarelor fluxuri de trezorerie la data achizitiei bunului este egala cu costul acestuia;

rata de remunerare a capitalurilor investite este similara ratei de actualizare a fluxurilor de trezorerie viitoare;

amortizarea anuala este considerata ca descrestere a valorii de utilizare a bunului intre doua momente t-1, respectiv t.

Pornind de la aceste consideratii si in acord cu optica investitorului, potrivit caruia un activ este o investitie din a carui utilizare se asteapta recuperarea capitalului initial, vom

incerca in cele ce urmeaza o analiza a interdependentei dintre metoda de amortizare utilizata, marimea fluxurilor de trezorerie generate din utilizare si masura venitului raportat in contul de profit si pierdere. Amortizarea este considerata ecartul intre doua valori prezente (de utilizare) consecutive ale activului analizat (momentele t-1 respectiv t), valoarea prezenta fiind privita ca suma a fluxurilor de trezorerie viitoare din utilizare actualizate.

Investitorul asteapta o anumita rentabilitate a capitalului imobilizat in activ prin rata rentabilitatii; tinand seama de costul activului, durata de viata estimata, valoarea in timp a banilor, rata rentabilitatii asteptata de investitor considerata pentru simplificarea rationamentului egala cu valoarea in timp a banilor, respectiv marimea anuala a fluxurilor de trezorerie din utilizare se va incerca analiza impactului metodei de amortizare utilizata asupra marimii venitului raportat in situatiile financiare ale intreprinderii.

Societatea S.C. S.A. investeste 20000 lei intr-un activ imobilizat cu durata de viata utila de trei ani de la care se asteapta sa genereze fluxuri de trezorerie din utilizare de 13000 lei in primul an, 12000 lei in cel de al doilea, respectiv 1000 lei in anul trei. Admitand valoarea contabila a activului ca fiind valoarea actualizata a fluxurilor de trezorerie din utilizare la o rata similara ratei rentabilitatii asteptata de intreprindere de 19%, in primul an valoarea contabila este egala cu costul si se obtine dupa formula:

V_p= ( 13000/1.19¹) + (12000/1.19²) + (1000/1.19³) = 20000 lei

Aplicand formula anterioara se stabilesc valorile contabile aferente si celorlalti doi ani de utilizare, respectiv 10800 lei si 858 lei. Deoarece s-a admis ipoteza ca masura amortizarii este data de diferenta dintre doua valori prezente - de utilizare consecutive, vom urmari in cele ce urmeaza relatiile create intre amortizare, venitul de raportat in contul de profit si pierdere, respective rata de rentabilitate asteptata de intreprindere ca raport intre venitul de raportat si valoarea contabila astfel:

Tabel nr. 1: Relatiile create intre amortizare, venitul de raportat si rata de rentabilitate

-lei-

Amortizarea anului trei nu este egala cu valoarea contabila, s-a folosit asterixul pentru a indica rotunjirile efectuate. Din informatiile de mai sus, se observa ca pentru mentinerea unei rate a rentabilitatii de 19% in conditiile unor cash-flow-uri modelate pe ani de utilizare, masura amortizarii nu respecta nici una din metodele de amortizare cunoscute, inregistrand marimi semnificativ diferite de la un an la altul (daca este sa ne referim doar la ultimii doi ani). Pentru a urmari incidentele asupra amortizarii se va considera in continuare nu un cash-flow anual variabil, ci se va porni de la un venit anual constant.

Presupunem un activ cu un cost de 1850 lei, valoare reziduala de 50 lei, venit anual (cash-flow inaintea impozitarii de 500 lei), rata rentabilitatii asteptata de intreprindere de 9%, durata de viata de 5 ani pentru care intreprinderea utilizeaza metoda amortizarii degresive - varianta sum-of-the-years digits.

Intr-o prima etapa se va calcula pornind de la venitul anual un cash-flow net astfel:

Tabel nr. 2: Calcul Cash - Flow

-lei-

Se masoara mai apoi valoarea prezenta a fluxurilor de trezorerie din utilizare la o rata de

actualizare similara celei cerute de investitor de 9%, ca in tabelul urmator:

Tabel nr. 3: Valoarea prezenta la rata ceruta de investitor:

-lei-

Masura amortizarii anuale pornind de la ipoteza considerarii acesteia ca ecart intre doua

valori prezente consecutive se regaseste in urmatorul tabel:

Tabel nr. 4:Valoarea amortizarii

-lei-

Relatiile create intre amortizare, venitul de raportat in contul de profit si pierdere, respectiv rata de rentabilitate asteptata de intreprindere sunt in tabelul urmator:

Tabel nr. 5: Relatiile intre amortizare, venit de raportat si rata de rentabilitate

- lei -

*In primul, respectiv ultimul an rata rentabilitatii nu este de 9%, pentru a se pastra aceeasi rata ar fi trebuit sa intervenim la nivelul amortizarii de evidentiat. Se observa si in acest al doilea exemplu ca amortizarea obtinuta ca ecart intre doua valori prezente consecutive (momentul t-1 respectiv t) nu respecta regulile metodelor de amortizare cunoscute. Ne punem intrebarea daca s-ar respecta un set de reguli privind amortizarea, considerand viabila abordarea activului prin prisma rentabilitatii sale - valoarea contabila este egala cu valoarea prezenta actualizata a fluxurilor de trezorerie din utilizare - cum evolueaza veniturile de raportat in contul de profit si pierdere la o anumita rata a rentabilitatii?

Astfel, vom considera un activ imobilizat corporal despre care se cunosc urmatoarele: cost 10000 lei, durata de viata estimata patru ani, fluxuri de trezorerie anuale inainte de impozitare de 5000 lei, valoarea in timp a banilor este de 8%, rata de impozitare 16%; intreprinderea utilizeaza metoda amortizarii degresive - varianta SYD.

Intr-o prima etapa se masoara fluxurile de trezorerie nete de impozit asemeni tabelului urmator, ulterior procedandu-se la actualizarea pentru o valoare timp a banilor de 8%:

Tabel nr. 6: Fluxurile de trezorerie nete

-lei-

Tabel nr.7: Valoarea prezenta:

-lei-

Aceeasi valoare prezenta 15286.2 lei se obtine prin cumularea a doua componente: valoarea prezenta a fluxurilor de trezorerie viitoare (13910.3 lei), respectiv valoarea actualizata dupa impozitare a amortismentelor anuale (1375.8 lei) ca in tabelele de mai jos:

Tabel nr. 8: Calculul valorii prezente a fluxurilor de trezorerie viitoare:

-lei-

Tabel nr. 9: Calculul valorii actualizate dupa impozitare a amortismentelor anuale

-lei-

Ne propunem sa identificam in cele ce urmeaza incidenta metodei de amortizare asupra veniturilor de raportat in contul de profit si pierdere al perioadei in situatia utilizarii atat a metodei de amortizare liniare cat si a celei degresive - varianta sum-of-the-years digits atat din punct de vedere fiscal cat si contabil. Se va lua in calcul o rata de rentabilitate ceruta de investitor egala cu valoarea in timp a banilor de 8% tocmai pentru a simplifica modelul.

Rata rentabilitatii ceruta de investitor se masoara astfel:

r_i= V_net/ U_t , unde

U_t - valoarea de utilizare, prezenta a viitoarelor fluxuri de trezorerie la inceputul anului,

V_net - venitul net.

Utilizand metoda amortizarii liniare pe cei patru ani de viata utila pentru un activ corporal cu o valoare de 1000 lei, pentru a mentine o rata a rentabilitatii constanta de 8% anual venitul net dupa impozitare va descreste cu 20 lei in fiecare an ca in tabelul urmator:

Tabel nr. 10: Valoarea prezenta la inceputul anului

-lei-

Cash-flow-ul perioadei se obtine prin adaugarea la marimea amortizarii a venitului net; astfel, pentru primul an de viata cash-flow-ul generat de activ este de 330 lei, pentru urmatoarele exercitii valoarea acestuia descrescand cu 20 lei anual, ajungand la 270 lei in anul patru de viata utila. Valoarea prezenta a activului imobilizat la finele fiecarui exercitiu prin utilizarea metodei de amortizare liniara pe cei patru ani de viata utila - 250 lei anual este redata mai jos:

Tabel nr. 11: Valoare prezenta a activului imobilizat

-lei-

Daca se considera utilizarea metodei de amortizare liniara atat din punct de vedere contabil cat si din punct de vedere fiscal, obtinerea veniturilor de raportat in contul de profit si pierdere se bazeaza pe formula:

(V i - 250) - (V i - 250) * 0.16 = V_net , unde

Vi - venitul inainte de impozitare aferent perioadei i.

In situatiile financiare veniturile inaintea impozitarii, respectiv cele nete sunt urmatoarele:

Tabel nr. 12: Veniturile inainte si dupa impozitare:

-lei-

Daca se aplica din punct de vedere fiscal amortizarea degresiva - varianta sum-of-the years digits, contabil pastrandu-se amortizarea liniara, formula pentru determinarea veniturilor inainte de impozitare este urmatoarea:

(V i - 250) - (V i - 400) * 0.16 = V_net , unde

Vi - venitul inainte de impozitare aferent perioadei i, (unde i=1 in formula anterioara).

Se obtin urmatoarele venituri: 316.7 lei in primul an, 312u.m. in cel de al doilea, 307.2 lei in anul trei de viata, respectiv 302.4 lei in anul patru. Se observa o descrestere a veniturilor inaintea impozitarii in varianta utilizarii metodei degresive din punct de vedere fiscal cu 8 lei anual, fata de metoda liniara care genera o descrestere inaintea impozitarii in valoare de 23.8 anual. Se constata in ambele variante o variatie a veniturilor cu o suma constanta anual, daca se considera rata de rentabilitate ceruta de investitor egala cu valoarea in timp a banilor.

Astfel se poate observa ca pornind de la masura unor fluxuri de trezorerie din utilizare asteptate, actualizate la o rata similara rentabilitatii cerute de investitor, folosind diverse metode de amortizare - liniara, degresiva - venitul de raportat in situatiile financiare variaza cu o suma constanta anual.

Concluzii

Dupa cum se poate observa in cele aratate mai sus, imobilizarile corporale constituie un punct important pentru realizarea activitatii optime a unui producator. In aceasta lucrare, s-a pornit de la definitia activului si componentele acestuia, iar apoi s-a realizat o diferentiere a imobilizarilor corporale, atat fata de celelalte active in general, dar si fata de imobilizarile necorporale in particular.

Dupa ce s-au stabilit aceste notiuni, s-a avut in vedere modul de evaluare si reevaluare a imobilizarilor corporale, dar si metodele de amortizare ce pot fi utilizate, un punct esential pentru intelegerea partii practice a lucrarii.

Pentru a sti exact ceea ce intra, dar si ceea ce iese din intreprindere este nevoie de evidenta operativa a acestor elemente, iar pentru a realiza o contabilitate in timpi optimi evidenta sintetica nu trebuie neglijata. Tocmai din acest motiv, ele au fost tratate intr-un capitol al lucrarii.

Trecerea la partea practica a lucrarii se face printr-o prezentare a societatii pe baza datelor careia se vor urmari indeplinirea obiectivelor acestei lucrari.

Au fost realizate apoi cateva exemple din operatiunile de inregistrare a intrarii imobilizarilor corporale, adica achizitii de imobilizari cu titlu oneros, din subventii pentru investitii, din leasing, dar si intrari de imobilizari corporale luate cu chirie.

Operatiunile de iesire a imobilizarilor corporale se realizeaza prin casare sau vanzare, ambele operatiuni fiind utilizate de societatea analizata, ceea ce nu a necesitat realizarea unui caz fictiv pentru a putea fi evidentiate.

Farmecul lucrarii atinge punctul de apogeu in momentul studierii influentei diferitelor tipuri de amortizare asupra contului de profit si pierdere.

Din toate analizele efectuate in cadrul acestui subcapitol, se poate observa ca pornind de la masura unor fluxuri de trezorerie din utilizare asteptate, actualizate la o rata similara rentabilitatii cerute de investitor, folosind diverse metode de amortizare - liniara, degresiva - venitul de raportat in situatiile financiare variaza cu o suma constanta anual.

Bibliografie

1. BALTES N., CIUHUREANU A., Contabilitate financiara, Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 2007

2. BARRY J. EPSTEIN, ABBAS ALI M. Interpretarea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate si Raportare Financiara, BMT Publishing House, 2005

3. DEACONU A. Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editura Intelcredo, Deva, 1998

DUTESCU A. Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate, Editura CECCAR, Bucuresti, 2002

5. FELEAGA N. Sisteme contabile comparate, Editura Economica, Bucuresti, 2000, vol.I-III

6. ISFANESCU A., BAICUSI A. Analiza economico - financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1996

7. ISFANESCU A. - coordonator Ghid practic de analiza economico-financiara, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999

LEFEBRE F. IFRS 2005, Editions F. Lefebre

NICULESCU M. Diagnostic global - strategic,Editura Economica, Bucuresti, 1997

NICULESCU M. Diagnostic economic, vol. I-III, Editura Economica, Bucuresti, 2003

PANTEA I., BODEA GH., Contabilitatea financiara romaneasca conforma cu Directivele Europene, Editura Intelcredo, Sibiu, 2008

12. POP A. Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele contabile europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, Editura Intelcredo, Cluj, 2002

RISTEA M. Metode si politici contabile de intreprindere, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2000

1 RISTEA M. Normalizarea contabilitatii, - baza si alternativ, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2002

15. RISTEA M., DUMITRU C. Contabilitatea intreprinderii, Editura Margaritar, Bucuresti, 2002

16. STAN S. - coordonator Ghid practic de evaluare, Editura Iroval, Bucuresti, 2003

17. IASB IAS 16 - Imobilizari corporale (revizuit in 2003)

18. Legea contabilitatii nr.82/1991 republicata

19. Standarde Internationale de Raportare Financiara -IFRS 2005, Editura CECCAR,