Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » economie » contabilitate
Transparenta si credibilitate in practicile de responsabilitate sociala corporatista

Transparenta si credibilitate in practicile de responsabilitate sociala corporatista



Transparenta si credibilitate in practicile de responsabilitate sociala corporatista

Dupa o nastere in anii ’60-’70 in SUA, in piata cea mai liberala, dupa o adoptie entuziasta in Europa, in anii ’80-’90, conceptul de responsabilitate sociala corporatista (CSR) se adauga lejer vocabularului managementului romanesc. Concept straniu pentru zona liberala din care vine, pentru ca pune in discutie una dintre premisele centrale ale capitalismului - ideea dupa care scopul principal al afacerii este de a aduce profit pentru proprietari/actionari.

Dar o idee ce serveste de minune mentalitatii europene, mai cu seama sud-est-europene, care, dupa stat, a gasit un alt 'parinte' catre care sa-si proiecteze asteptarile. Idee ce prinde de minune in spatiul unei piete libere slabe, ce se cazneste sa vireze printre jaloanele mentalitatilor etatiste. Acum nu doar statul trebuie sa dea, ni se spune, ci si companiile. Ca 'buni cetateni', firmele trebuie sa se 'implice' in problemele comunitatii, sa fie sensibile la nevoile sociale. Obiectivul companiei se redefineste, nemaifiind pur economic, vizand profitul individual, ci si social, vizand binele public. Compania nu trebuie doar sa faca profit, sa produca bunuri si servicii, sa ofere locuri de munca, sa plateasca taxe la stat, ci sa faca si bine social.

Putine companii inteleg ca responsabilitate sociala inseamna nu doar a face bine, ci si a sti sa faci bine, nu doar a dona ceva cuiva, ci a urmari un proiect social, a avea o deschidere fata de o cauza a comunitatii.



In acest scop, practica etica occidentala a impus cateva solutii: parteneriate intre companii si ONG-uri sau agentii guvernamentale dedicate problemelor sociale; fundatii corporatiste sau firme care isi creeaza departamente de relatii cu comunitatea.

Dincolo de cantitatea investitiilor sociale, ceea ce e mai caracteristic CSR este modul in care se fac acestea. Dimensiunea morala, si numai aceasta, masura performantei in CSR.

Dimensiunea morala este data de intentiile si de efectele programelor sau actiunilor de CSR. Iar indaratul intentiilor si efectelor sta un ultim reper al excelentei in CSR: transparenta.

Lipsa de transparenta in politicile de CSR este una dintre cele mai frecvente erori de comunicare: pe de o parte, companiile nu isi auditeaza practicile de responsabilitate sociala si de mediu. Pe de alta parte, nu sunt evaluate programele de investitii sociale. Firmele se multumesc sa-si promoveze activitatile de implicare sociala, fara a ne spune clar in ce masura si cu ce folos s-au implicat.

De ce este importanta transparenta in strategiile de CSR ale companiilor? Pentru ca ea da credibilitatea, greutatea acestor strategii. In lipsa ei, strategiile, rapoartele de CSR, campaniile sau actiunile de implicare sociala nu sunt decat niste 'mesaje corporatiste', retorici populiste de branding sau de publicitate.

Am exemplificat doar cateva moduri in care se poate rata o campanie de CSR. Sunt cateva modalitati prin care efectele programelor de CSR se pot dovedi contrare celor asteptate. Amatorismul va denatura miza programelor de management etic. Companiile vor adopta strategii de management etic dintr-un soi de mimetism ori din dorinta de a urma un trend, si nu dintr-o nevoie interna de a se schimba si de a oferi pietei servicii mai bune. Neprofesionalismul si lipsa de transparenta vor face ca strategiile si investitiile sociale sa nu-si atinga scopurile: sa nu rezolve problemele comunitatii, sa nu se reflecte nicicum in cresterea profiturilor ori in imbunatatirea imaginii marcii pe piata.

1.1. Programul  CSR Romania

CSR Romania considera ca strategiile de CSR ale companiilor romanesti ar putea fi imbunatatite printr-un plus de cercetare, analiza si comunicare. In acest moment nu avem o cunoastere completa a domeniului responsabilitatii sociale corporatiste (CSR) in Romania. Exista informatii partiale privind programele de investitii sociale ce iau forma sponsorizarilor si donatiilor sau filantropiei corporatiste. Avem, insa, putine informatii despre strategiile de CSR, despre politicile companiilor fata de grupurile implicate in sau afectate de actiunile companiilor.

Scopul cercetarii este de a vedea care sunt opiniile oamenilor de afaceri in privinta a doua dintre problemele cele mai controversate din domeniul CSR: transparenta in politicile de responsabilitate corporatista si credibilitatea companiilor care desfasoara programe sociale.

In ultimele decenii, in mediul occidental de afaceri s-au impus cateva instrumente pentru imbunatatirea transparentei si credibilitatii in CSR: auditul social si de mediu, raportarile sociale si codurile etice. Sondajul si-a propus sa evidentieze modul in care companiile din Romania utilizeaza cele trei instrumente.

1.2. Metodologie

 Responsabilitatea sociala corporatista (CSR) se detaseaza net de celelalte forme de implicare sociala, precum filantropia corporatista sau sponsorizarea, prin cateva elemente specifice:

• luarea in consideratie a intereselor tuturor grupurilor cointeresate (stakeholders), de la actionari, angajati, parteneri de afaceri, precum furnizori, clienti, creditori, distribuitori, pana la consumatori si comunitate;

• elaborarea unei strategii de implicare sociala, strategie care sa se integreze pe termen mediu si lung in strategia de dezvoltare a companiei si in strategia de comunicare corporatista; programele de CSR nu mai pot fi concepute separat, in afara unei viziuni care sa le integreze in obiectivele de management si marketing ale companiei.

Transparenta este o conditie a unei comunicari eficiente intre companie si grupurile cointeresate. Mai mult decat transparenta in comunicare, credibilitatea presupune un acord intre declaratiile si actiunile companiei.

Pe scurt, transparenta in politicile de responsabilitate corporatista inseamna:

• a defini un cod etic, principiile care ghideaza organizatia in actiunile ei ori un set de standarde etice care sa fixeze drepturile si obligatiile pe care le are compania fata de grupurile cointeresate;

• a face public codul etic si a-l promova in randul angajatilor si partenerilor de afaceri;

• a elabora rapoarte sociale periodice care sa reflecte masura in care compania isi respecta obligatiile pe care si le asuma;

• a face publice standardele de raportare utilizate, precum si auditorul care a elaborat rapoartele;

• a evalua programele de investitii sociale, impactul acestora asupra grupurilor sociale vizate;

• a publica rezultatele programelor de investitii sociale.

Aceste criterii care definesc transparenta au fost acoperite de 19 intrebari. Studiul s-a realizat online, pe un esantion de 250 de reprezentanti ai mediului de afaceri implicati in domeniul CSR. Cercetarea a avut doua etape, cea dintai cantitativa si cea de-a doua calitativa; aceasta din urma a constat in analiza raspunsurilor la un set de intrebari adresate celor care au raspuns la chestionar.

2. Transparenta companiilor ca forma de relationare sociala

Pentru cei care inteleg contextualizarea sociala a economicului, relationarea intreprinderii cu mediul social in care opereaza nu trebuie sa fie surprinzatoare. Din acest punct de vedere, raportarea sociala este ceva firesc. Ea poate sa fie de natura formala sau informala. Informala, atunci cand discutam despre ceva firesc, ceva care a devenit rutina si care exemplifica exact ceea ce numim contextualizarea sociala a economicului.

Pentru a avea performante economice bune pe termen lung, o companie trebuie sa fie acceptata de comunitate. Pentru a-si construi reputatia, compania nu trebuie sa ignore contextul social, trebuie sa tina cont nu numai de competitori, ci si de societate. Acolo unde relatiile dintre companii si comunitati devin rutina, nu ai cum sa relationezi fara transparenta. Aceasta presupune sa publici cifre, sa comunici mai mult decat cifre, sa-ti definesti un mission statement, un set de principii etice corporatiste.

Transparenta prin rapoarte financiare

Intrebati investitori ce fel de informatii financiare doresc intreprinderile sa publice si veti auzi, probabil, doua cuvinte: mai multe si mai bune. Dar haideti sa recunoastem, situatiile financiare ale unor firme sunt concepute pentru a ascunde, mai degraba decat dezvalui informatii. Investitorii ar trebui sa se fereasca clar de companii in care exista lipsa de transparenta in operatiunile lor de afaceri, situatiile financiare sau strategii.

Cuvantul 'transparent' poate fi folosit pentru a descrie situatiile financiare de inalta calitate. Termenul a devenit rapid o parte din vocabularul de afaceri. Dictionarele ofera multe definitii pentru acest cuvant, dar sinonimele relevante pentru raportarea financiara transparenta sunt: 'usor de inteles', 'foarte clar'. Luati in considerare doua societati cu acelasi capitalizarea de piata , acelasi risc de expunere global de piata, si acelasi levier financiar. Sa presupunem ca ambele au, de asemenea, aceleasi castiguri , castigurile si rata de crestere se intoarce similare pe capital. Diferenta este ca Societatea A este o societate de afaceri, cu asociat unic la care se inteleg usor situatiile financiare. Compania B, prin contrast, are numeroase intreprinderi si filialel cu financiare complexe. Cotele sunt bune, valoarea de piata la Societatea A este mai inalta. Din cauza declaratiilor sale complexe si opace financiare, valoarea companiei B va fi redusa. Motivul este simplu: mai putine informatii inseamna mai putina certitudine pentru investitori.



Atunci cand situatiile financiare nu sunt transparente, investitorii nu pot fi siguri despre fundamentele unei companii de risc real si adevarat. De exemplu, o firma cu perspective de crestere este legata de modul in care investeste. Este dificil, daca nu imposibil sa evaluam compania de investitii, performanta daca investitiile sale sunt canalizate prin intermediul societatilor holding. Lipsa de transparenta poate obscure, de asemenea, nivelul datoriei companiei. Daca o companie ascunde datoriile sale, investitorii nu pot estima expunerea lor la riscul de faliment.

Lipsa de transparenta poate insemna surprize neplacute Motivele pentru raportare financiara inexacte sunt variate, unele firme pot elibera informatii care sunt inselatoare, dar punct de vedere tehnic in conformitate cu standardele legale. Mai mult, unele firme sunt pur si simplu mult mai complexe decat altele Multi isi desfasoara activitatea in mai multe intreprinderi care au adesea prea putin in comun. In cazul in care investitorii nu inteleg situatiile financiare, performanta si valoarea fundamentala a unei societati, aceasta ramane fie irelevanta sau distorsionata.

Dovezile sugereaza ca piata da o valoare mai mare firmelor care sunt in avans cu investitorii si analistii Informatiile relevante si fiabile ofera un risc mai redus pentru investitori si astfel un cost de capital mai mic. Constatarea cheie este ca societatile care impartasesc indicatori cheie si indicatori de performanta pe care investitorii ii considera importanti sunt mai valoroase decat acele companii care pastreaza informatiile.
Absenta unor preturi de piata pentru intreprinderi face mai greu pentru investitori evaluarea valoarii.

4. Studiu de caz:

4.1. Transparenta, raportarea financiara, controlul intern si administrarea riscului al Bursei de Valori Bucuresti

Principiul I

Structurile de guvernanta corporativa, instituite in cadrul emitentilor, trebuie sa asigure efectuarea unei raportari periodice si continue adecvate asupra tuturor evenimentelor importante referitoare la emitent, inclusiv

situatia financiara, performanta, proprietatea si conducerea acesteia..

Principiul II

Consiliul de Administratie va adopta reguli stricte, menite sa protejeze interesele societatii, in domeniile raportarii financiare, controlului intern si administrarii riscului.

Emitentii vor pregati si disemina informatii periodice si continue relevante, in conformitate cu cele mai inalte standarde de raportare financiara – Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) - si alte standarde de raportare, respectiv de mediu, sociale si de conducere (ESG – Environment, Social and

Governance). Informatiile vor fi diseminate atat in limba romana cat si in limba engleza, ca limba de circulatie internationala in domeniul financiar.

Emitentii vor promova, cel putin o data pe an, intalniri cu analisti financiari, brokeri, agentii de rating si alti specialisti de piata, in scopul prezentarii elementelor financiare, relevante deciziei investitionale.

CA va infiinta un Comitet de Audit, format din membrii sai, pentru a-l asista in indeplinirea responsabilitatilor sale in domeniul raportarii financiare, al controlului intern si acela al administrarii riscului.

Pana la infiintarea unui Comitet de Audit, CA va indeplini aceste sarcini si responsabilitati, in stransa colaborare cu auditorii interni si financiari; in acest scop CA se va intruni, cel putin de doua ori pe an, cu auditorii interni si financiari pentru a discuta chestiuni legate de raportarea financiara, controlul intern si administrarea riscului.

CA sau Comitetul de Audit, dupa caz, va examina in mod regulat eficienta raportarii financiare, controlului intern si sistemului de administrare a riscului adoptat de societate; se va asigura ca analizele de audit efectuate precum si rapoartele de audit elaborate, ca urmare a acestora, sunt conforme cu planul de audit aprobat de CA sau de Comitetul de Audit.

Comitetul de Audit va fi alcatuit in exclusivitate din administratori neexecutivi si va contine un numar suficient de administratori independenti.

Comitetul de Audit se va intalni ori de cate ori este necesar, dar cel putin de doua ori pe an, cu ocazia intocmirii rezultatelor semestriale si anuale, cand se va asigura de diseminarea acestora catre actionari si publicul larg.

Comitetul de Audit va sprijini CA in monitorizarea credibilitatii si integritatatii informatiei financiare furnizata de societate, in special prin revizuirea relevantei si consistentei standardelor contabile aplicate de aceasta (inclusiv criteriile de consolidare).

Comitetul de Audit va fi informat despre programul de activitate a auditorului financiar si va primi un raport din partea acestuia in care vor fi descrise toate relatiile existente intre acesta din urma, pe de o parte, si societate si grupul din care face parte, pe de alta. Comitetul de Audit va face recomandari CA privind selectarea, numirea, re-numirea si inlocuirea auditorului financiar, precum si termenii si conditiile remunerarii acestuia. Acest Comitet de Audit va monitoriza independenta si obiectivitatea auditorului financiar, in special prin monitorizarea rotatiei partenerilor dedicati Emitentului, in firma de audit.

4.2. Transparenta, raportarea financiara, controlul intern si administrarea riscului al CNTEE Transelectrica.

Transparenta

TRANSELECTRICA SA asigura efectuarea raportarilor periodice si continue adecvate asupra tuturor evenimentelor importante, inclusiv situatia financiara, performanta, proprietatea si conducerea. Compania pregateste si disemineaza informatii periodice si continue relevante, in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) si alte standarde de raportare, respectiv de mediu, sociale si de conducere (ESG – Environment, Social and Governance). Informatiile sunt diseminate atat in limba romana cat si in limba engleza. Compania organizeaza de doua ori pe an intalniri cu analisti financiari, brokeri, investitori si alti specialisti de piata, in scopul prezentarii situatiilor financiare semestriale si anuale, ca elemente financiare relevante deciziei investitionale.



Raportarea financiara

TRANSELECTRICA SA a infiintat un Comitet de Audit, care are ca responsabilitate principala examinarea, in mod regulat, a eficientei raportarii financiare, a controlului intern si a sistemului de administrare a riscului adoptat de Companie.

Comitetul de Audit se va asigura ca analizele de audit efectuate precum si rapoartele de audit elaborate ca urmare a acestora sunt conforme cu planul de audit aprobat. Comitetul de Audit va sprijini Consiliul de Administratie in monitorizarea credibilitatii si integritatii informatiei financiare furnizata de societate, in special prin revizuirea relevantei si consistentei standardelor contabile aplicate de aceasta (inclusiv criteriile de consolidare). Comitetul de Audit va fi informat despre programul de activitate a auditorului financiar si va primi un raport din partea acestuia in care vor fi descrise toate relatiile existente intre acesta din urma, pe de o parte, si societate si grupul din care face parte, pe de alta. Comitetul de Audit va face recomandari Consiliului de Administratie privind selectarea, numirea, re-numirea si inlocuirea auditorului financiar, precum si termenii si conditiile remunerarii acestuia. Comitetul de Audit va monitoriza independenta si obiectivitatea auditorului financiar.

4. Politica de publicare a informatiilor,Obiectivele politicii si cadrul juridic al BEI

Transparenta

1. Una dintre preocuparile de baza ale Uniunii Europene este cresterea transparentei institutiilor si organismelor sale, in scopul de a le apropia mai mult de publicul pe care il deservesc si de a evidentia contributia acestora la coeziunea sociala si economica si la dezvoltarea durabila a Europei.

2. In calitate de organism UE, BEI este hotarata sa atinga cel mai inalt nivel de transparenta in toate activitatile sale. Politica de publicare a informatiilor reprezinta un reper crucial pentru punerea in practica a politicii sale de transparenta. Regulamentul 1049/2001/CE privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului si ale Comisiei constituie un reper cheie pentru politica bancii privind publicarea informatiilor. BEI respecta Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 privind aplicarea, pentru institutiile si organismele comunitare, a dispozitiilor Conventiei de la Aarhus privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziilor si accesul la justitie in domeniul mediului („Regulamentul Aarhus”). Politica de publicare a informatiilor se interpreteaza in conformitate cu dispozitiile regulamentului amintit atunci cand acestea sunt aplicabile. In caz de divergenta, in domeniul mediului, vor prevala dispozitiile Regulamentului Aarhus.

BEI considera ca, in calitate de institutie publica, deschiderea si transparenta privind luarea deciziilor, modul de lucru si punerea in aplicare a politicilor UE ii cresc credibilitatea si responsabilitatea fata de cetatenii Europei.

4. Deschiderea si transparenta contribuie, de asemenea, la cresterea eficientei si durabilitatii operatiunilor bancii, la reducerea riscurilor de coruptie si la imbunatatirea relatiilor personalului cu partile interesate din exterior.

Publicarea informatiilor

5. Politica de publicare a informatiilor reflecta angajamentul bancii de a respecta initiativele UE privind transparenta si publicarea informatiilor.

6. De asemenea, politica de publicare a informatiilor actioneaza intr-un cadru stabilit lanivelul UE care vizeaza drepturile omului, democratia si statul de drept in tarile si regiunile in care opereaza banca. In problemele legate de mediu, banca se bazeaza pe legislatia si regulamentele UE, inclusiv pe cele privind evaluarea impactului proiectelor sustinute de banca pentru a contribui la depasirea dificultatilor pe care le presupune realizarea dezvoltarii durabile. In operatiunile de finantare, banca recunoaste drepturile, interesele si responsabilitatile partilor interesate in vederea obtinerii unor rezultate durabile.

7. BEI este pe deplin dedicata principiilor transparentei fata de pietele de capital. Cerintele si limitarile sale privind publicarea informatiilor difera in functie de regimurile juridice si de reglementare ale pietelor pe care se ofera valori mobiliare ale bancii. Banca evita publicarea selectiva a informatiilor, pentru a asigura tuturor partilor acces egal la informatiile sale.

Consideratii asupra politicii de publicare a informatiilor de catre BEI

Principiul publicarii informatiilor

8. Politica BEI de publicare a informatiilor se bazeaza pe principiul publicarii informatiilor, in

conformitate cu legislatia UE si a statelor membre ale UE, precum si pe principii acceptate in plan international.

Toate informatiile detinute de banca fac obiectul publicarii la cerere, cu exceptia cazului in care exista un motiv imperativ care impiedica publicarea acestora. Intrucat BEI actioneaza in calitate de banca, exista anumite constrangeri privind informatiile pe care le publica (vezi sectiunea „Constrangeri” de mai jos).

9. Orice persoana are dreptul sa ceara si sa primeasca informatii de la BEI. Banca trateaza cererile de informatii fara sa faca discriminari sau sa acorde privilegii speciale in ceea ce priveste accesul la informatii. Banca trateaza in mod egal cererile de informatii primite, indiferent ca vin de la persoane fizice, persoane juridice sau grupuri cu interese speciale.

10. Pentru a promova accesul la informatii, banca se conformeaza unui regim lingvistic care raspunde nevoilor publicului. Documentele statutare ale BEI sunt disponibile in toate limbile oficiale ale UE. Alte documente cheie de importanta deosebita pentru public, cum ar fi „codurile de conduita”, sunt, de asemenea, publicate in toate limbile oficiale ale UE, in timp ce altele sunt disponibile cel putin in limbile engleza, franceza si germana.

Traducerea in alte limbi este avuta in vedere de fiecare data cand un anumit document suscita un interes deosebit. BEI solicita ca, pentru cetatenii care se adreseaza in scris bancii in una din limbile UE, personalul bancii sa asigure pe cat posibil formularea raspunsului in aceeasi limba.

11. Chiar daca se conformeaza unei politici bazate pe principiul publicarii informatiilor si pe transparenta, banca are, de asemenea, datoria de a respecta secretul profesional, in conformitate cu legislatia europeana, in special articolul 287 al Tratatului de instituire a Comunitatii Europene, precum si cu legislatia privind protectia datelor cu caracter personal. Reglementarile nationale si standardele din sectorul bancar privind contractele comerciale si activitatea pietelor sunt valabile si in cazul BEI. Exista asadar anumite constrangeri privind publicarea informatiilor.



12. Se refuza accesul la informatii in cazul in care publicarea acestora ar aduce atingere protectiei:

interesului public, in ceea ce priveste relatiile internationale sau politica financiara, monetara sau economica a UE, a institutiilor si organismelor sale sau a unui stat membru;

vietii private si integritatii individului, in special in conformitate cu legislatia comunitara privind protectia datelor cu caracter personal.

1 Cu exceptia cazului in care exista un interes public superior, accesul la informatii va fi, de asemenea, refuzat daca publicarea informatiilor ar aduce atingere protectiei:

procedurilor judiciare si consultantei juridice;

obiectivelor activitatilor de inspectie, de ancheta si de audit;

intereselor comerciale ale unei anume persoane fizice sau juridice, inclusiv in ceea ce priveste proprietatea intelectuala; ar aduce o atingere grava:

• integritatii procesului decizional in cadrul bancii.

De asemenea, banca poate refuza accesul daca publicarea informatiilor ar aduce atingere protectiei mediului la care se refera informatiile respective, cum ar fi ariile de reproducere a speciilor rare.

14. Printre informatiile care constituie elemente tipice ale relatiilor confidentiale ale bancii cu partenerii sai de afaceri se numara solicitarea de finantare de catre un promotor de proiecte, informatiile privind costurile unui imprumut si contractul de finantare. Banca nu se opune furnizarii de informatii de catre promotorii de proiecte, debitori sau alte parti competente cu privire la relatia si acordurile acestora cu BEI.

15. Partenerii de afaceri sunt informati inca de la primele discutii cu privire la politica BEI de publicare a informatiilor.

16. „Propunerea Comitetului de directie catre Consiliul de administratie” privind finantarea unui proiect nu este publicata inainte de aprobarea Consiliului de administratie.

• In cazul proiectelor din sectorul public, propunerea Comitetului de directie este facuta publica la cerere. Consiliul de administratie poate decide sa nu faca publica o propunere de finantare in cazuri sensibile din punct de vedere comercial.

• In cazul proiectelor din sectorul privat, pot fi facute publice informatiile care nu sunt considerate confidentiale de catre partenerii din sectorul privat ai bancii.

17. Toate proiectele din sectorul public sunt incluse pe lista de proiecte de pe pagina de Internet a bancii inainte de aprobarea Consiliului de administratie, la fel ca si proiectele din sectorul privat pentru care s-a publicat o cerere de oferta internationala in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene si/sau care au fost supuse evaluarii impactului asupra mediului (EIM).

Totusi, anumite proiecte din sectorul privat nu sunt publicate inainte de aprobarea Consiliului de administratie si, in unele cazuri, nici inainte de contractarea imprumutului, pentru a proteja interese comerciale justificate.

18. Constrangerile vizeaza si informatiile privind alocarile efectuate de catre bancile locale pentru sustinerea investitiilor realizate de clientii proprii in baza unor acorduri de imprumuturi globale cu BEI. Aceste informatii intra in competenta bancii intermediare ca parte a relatiei comerciale normale dintre banca si clientii sai.. BEI nu se opune insa ca banca intermediara sa faca publice informatii referitoare la relatia sa cu BEI.

19. In ceea ce priveste operatiunile de mobilizare a fondurilor, publicarea informatiilor este limitata in cazul emisiunilor private din motive de confidentialitate. Banca publica anumite informatii sintetice cu privire la investitori si activitatea pe piata secundara. Informatiile confidentiale cu privire la investitori sau banci nu se publica. Totusi, banca va incuraja transparenta in activitatea sa ori de cate ori acest lucru este posibil.

20. In ceea ce priveste documentele tertilor, banca se consulta cu acestia pentru a afla daca informatiile din document sunt confidentiale, cu exceptia cazului in care este clar ca documentul in cauza poate sau nu poate fi facut public.

21. Prin constrangerile privind publicarea informatiilor in scopul de a proteja integritatea procesului decizional la nivelul bancii se urmareste asigurarea unui schimb de vederi si aprecieri sincer si deschis in cadrul bancii. Documentele care contin opinii de uz intern exprimate cu ocazia dezbaterilor si consultarilor preliminare, cum ar fi autorizarea evaluarii, solicitarea avizului Comisiei Europene sau a statelor membre ale UE si propunerea de a negocia tranzactia, nu se publica. Procedura de mai sus este valabila si in cazul proceselor verbale ale Comitetului de directie, Consiliului de administratie si Consiliului guvernatorilor.

22. In cazul in care numai anumite parti dintr-un document solicitat sunt vizate de vreuna din constrangerile de mai sus, restul informatiilor continute in document este public.

2 Constrangerile sunt valabile numai pe perioada in care protectia este justificata pe baza continutului documentului. Exceptiile sunt valabile pentru o perioada de cel mult 30 de ani. In cazul documentelor care fac obiectul exceptiilor privind confidentialitatea sau interesele comerciale, exceptiile pot fi valabile, la nevoie, si dupa scurgerea acestei perioade.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE







Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu