Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie » finante banci
Aparitia, evolutia si prezentarea cardurilor

Aparitia, evolutia si prezentarea cardurilor




APARITIA, EVOLUTIA SI PREZENTAREA CARDURILOR

1.1. GENERALITATI

Cardurile au aparut in SUA, unde creditul de consum al persoanelor fizice se dezvolta vertiginos inca la sfarsitul secolului XIX .



Moneda electronica apare sub forma unor solduri monetare imprimate pe benzi magnetice incorporate in plachete confectionate din material plastic sau pe microprocesoare si care poarta denumirea de carduri.Ca suport fizic, cardul este realizat din material plastic, comparabil ca forma si dimensiune cu o carte de vizita, avand inglobate componente electronice speciale pentru decodificarea diferitelor operatiuni pentru care a fost conceputa: in principal, accesul detinatorului la contul sau bancar si efectuarea electronica a platii, de unde si denumirea de „moneda electronica” sau „bani electronici”. În afara de cele expuse mai sus, cardul este mai mic decat un portofel. Cardul ne permite mai bine sa administram cheltuielile personale si sa ducem evidenta contabila casnica.

Primele carduri aparute au fost cardurile de credit, care nu erau nici bancare si nici de plastic. Destinatia lor consta in confirmarea credibilitatii detinatorului in afara bancii. Deja in anul 1914 unele magazine au inceput sa elibereze clientilor sai cei mai bogati si permanenti carduri speciale pentru a-i pastra drept clienti. Majoritatea specialistilor considera ca inceputul cardurilor bancare de credit a fost facut de John S. Biggins, specialist in domeniul creditului de consum din Banca Nationala Flatbush din Brooklyn. În anul 1946 Biggins a organizat activitatea dupa schema de credit numita 'Charge-it'. Aceasta schema prevedea chitante, date de catre clientii magazinelor pentru cumparaturile marunte. Dupa ce cumparatura avea loc, magazinul preda chitanta la banca si banca le achita din contul cumparatorilor. In Flatbush pentru prima data a fost incercat lantul clasic de decontari utilizat in prezent in domeniul bancar de carduri pretutindeni. Însa Luis Mandell, cercetator de varf in domeniul activitatii bancare, considera ca primul sistem de carduri de plata in masa a fost Diners Club, creat in anul 1949. Una din diferentele principale a sistemului de cele precedente a fost aceea ca intre clienti si companiile de comert, ce realizau nu numai marfuri ci si servicii, exista o organizatie intermediara care lua asupra sa efectuarea decontarilor. Aceasta particularitate a permis 'Diners Club' sa devina primul card universal in masa (spre deosebire de cele de magazine, 'de benzinarie' s.a.).

Aceste bonuri erau preluate de catre comercianti de la cumparatori, iar apoi erau depuse la banca spre decontare.Însa prima carte de plata apare dupa numai 5 ani(emitentul acesteia fiind National Bank din New York), concomitent cu lansarea de catre „Dinners Club” a cardului pentru calatorii si consum. Pe 1 octombrie 1958 a fost emis primul card American Express. Deja peste un an aceasta companie cuprindea 32 mii de intreprinderi si peste 475 mii de detinatori de carduri. Un astfel de succes American Express explica prin faptul ca, in primul rand, compania a achizitionat Universal Travel Card care era emisa de Asociatia hotelurilor americane. Însa cauza principala a fost reteaua internationala ramificata, deja existenta, ce deservea cecurile 'American Express' si mijloacele finaciare imense care permiteau creditarea clientilor.

În anii '50 peste 100 de banci americane au startat propriile programe privind cardurile de credit. Cu toate acestea, perioada principial noua in dezvoltarea business-ului cu carduri a inceput atunci, cand in el au intrat prima si a doua dupa marime banci americane: Bank of America si Chase Manhattan Bank. Aceasta a avut loc tot in anul 1958. Chase Manhattan Bank la sfarsitul primului an prin intermediul programului de card avea 350 mii detinatori de card si a atras 53000 intreprinderi din sfera comertului cu amanuntul.

In 1960 volumul operatiunilor cu carduri a crescut pana la 25 milioane dolari. Însa concomitent numarul detinatorilor de carduri s-a micsorat pana la 160 mii, cheltuielile operationale si nerambursarile creditelor s-au marit si programul in general ducea pierderi. În ianuarie 1962 banca a vandut-o cu 9 milioane dolari companiei Uni-Serve care a inceput sa emita in baza ei cardul 'UniCard'. Pe o perioada de timp ea a devenit o parte componenta a American Express, apoi in 1969 ea din nou a fost rascumparata, deja pentru 50 milioane dolari, de catre initiatorul ei - Chase Manhattan Bank. Insa si a doua incercare a acestei banci a fost nereusita: programa aducea anual o pierdere de 1 milion dolari si in ianuarie 1972 din nou a fost vanduta asociatiei National BankAmericard.

Cu dificultati asemanatoare s-au confruntat si alte banci, dar, totusi, crestea succesul 'BankAmericard', emis de Bank of America. Avantajul principal al acestei banci consta intr-o retea mare de filiale in statul California cu o clientela bogata.

Pe masura cresterii programelor de card majoritatea bancilor s-au confruntat cu principalul obstacol - caracterul local al deservirii cardurilor sale. In sfarsit, in 1966 Bank of America a inceput sa ofere licente de emitere a cardurilor BankAmericard altor banci, in raspuns la aceasta cateva banci mari concurente ai Bank of America au creat propria Asociatie interbancara de carduri - ICA (Interbank Card Association). În 1969 aceasta asociatie a procurat drepturile asupra cardului 'Master Charge'. La randul sau, bancile ce emiteau 'BankAmericard' au insistat sa fie scoasa programa de carduri de sub controlul Bank of America. Astfel, in iulie 1970 a fost creata National BankAmericard Incorporated - NBI.

În asa mod, la inceputul anilor '70 in SUA s-au creat doi concurenti de baza pe piata cardurilor bancare universale: NBI si ICA. Printre cardurile nebancare universale se evidentia 'American Express'. Trebuie de mentionat, ca initial in clasificarea internationala a cardurilor universale, cardurile se divizau in carduri pentru 'calatorii si divertisment' (Travel and Entertainment - T&E) si pur bancare. Primele au fost emise de companiile Diners Club, American Express, Carte Blanshe si erau in principiu destinate pentru plata hotelurilor, restaurantelor, adica in principal pentru businessmanii care calatoresc. Cardurile insa emise de banci aveau un caracter mai mult 'consumator' si erau destinate mai mult 'clientilor de rand'. La momentul actual aceste diferente in mare masura s-au atenuat si o astfel de divizare este practic conventionala.

Initial bancile care incepusera emiterea cardurilor s-au alaturat fie la NBI, fie la ICA. Însa in 1971 Worthen Bank and Trust Company of Little Rock a devenit membru al ambelor sisteme.

Din partea NBI au urmat sanctiuni care interziceau emiterea cardurilor 'Master Charge' de catre membrii NBI. Cazul a ajuns pana la instanta judecatoreasca si in 1972 judecatoria locala care se ocupa de cazul dat a scos o hotarare pe 26 de pagini: interdictia din partea NBI este o incalcare a legislatiei privind antitrustul, o piedica in dezvoltarea liberei concurente si limiteaza drepturile consumatorilor. NBI a incercat sa efectueze apelatii, insa in decurs de 5 ani - pe perioada procesului - multe banci au inceput sa emita ambele carduri si, pana la urma, in 1976 NBI a cedat. Cazul a fost inchis definitiv, cand cateva banci mari membre ale NBI, inclusiv Bank of America si Chase Manhattan, in octombrie al aceluiasi an au depus cerere pentru a deveni membri in Asociatia interbancara de carduri si corespunzator pentru emiterea cardurilor 'Master Charge'.

Paralel cu dezvoltarea pietii americane avea loc si internationalizarea operatiilor cu carduri. Ea a inceput inca in 1951, cand Diners Club a eliberat prima licenta pentru utilizarea numelui si sistemei sale in Marea Britanie.

Aproximativ in acelasi timp Asociatia britanica de hoteluri si restaurante a inceput sa emita cardul de credit BNR care nefiind bancar era , totusi, un card universal. In 1965 aceasta sistema unindu-se cu concurentul sau suedez Rikskort proprietarul careia era familia Wallenberg a infiintat compania Eurocard International cu sediul in Suedia.

Concurenta asociatiilor de carduri a continuat si in Europa. În 1974 ICA a savarsit un pas insemnat in lupta de concurenta cu BankAmericard iscalind o intelegere cu sistema britanica Access Card care intra in Asociatia Eurocard. Astfel, s-a inceput colaborarea dintre Eurocard si Asociatia interbancara de carduri americane, care emitea cardurile 'Master Charge'.

Aceasta a fost una din cauzele care au dus la faptul ca in 1976 NBI a schimbat denumirea cardului 'BankAmericard' in cunoscuta pretutindeni acum 'VISA'. La fel a procedat in 1980 si ICA renumind cardul 'mai international' prin 'MasterCard'.

Eurocard deasemenea nu a stationat. Largind colaborarea sa cu MasterCard, aceasta asociatie, pe masura aparitiei noilor tehnologii, a incheiat intelegeri cu companiile Cirrus si Maestro, ceea ce a permis sa extinda spectrul serviciilor oferite clientilor datorita cardurilor pentru ridicarea numerarului in bancomate. La sfarsitul anului 1992 a avut loc unirea Eurocard International cu sistema de plati Eurocheck. Organizatia noua a fost denumita Europay International.

Lupta de concurenta intre sistemele de plati se desfasura nu numai in Europa. În Japonia, de exemplu, incercarile active de a cuceri aceasta piata, 'VISA' si 'MasterCard' cedau pozitiile cardurilor JCB. Numarul total de detinatori ai acestor carduri in 1980 a fost de doua ori mai mare, decat ai cardurilor 'VISA' si 'MasterCard' luate impreuna emise in Japonia.

Asadar, in ziua de azi organizatia de plati cea mai mare este VISA Int., care ocupa cca. 60% din piata cardurilor bancare. A doua dupa marime este Europay/MasterCard Int., care detine cca. 30% din piata. Restul 10% revin cardurilor altor organizatii internationale si cardurilor locale ale diferitor banci.

Treptat, ideea incepe sa fie agreata de tot mai multe institutii bancare, comercianti si cumparatori, astfel ca in 1960 Bank of America lanseaza BankAmericard(azi VISA International), iar in 1966 un grup format din 17 banci creeaza o retea proprie prin care isi acceptau reciproc la plata cartile de plata emise(Asociatia Interbancara de Carduri, devenita, mai tarziu, Mastercard). Potrivit unor statistici o adevarata explozie a pietei de carduri:cca. 105 mil. de carti de plata emise de catre Visa la finele anului 1991 si aproximativ 90 mil. de carduri emise sub sigla Mastercard la sfarsitul anului1990. Alaturi de acestea, marci precum Europay International, American Express, Dinners, JCB devin la fel de cunoscute in lumea intreaga[1].

Istoria cardurilor din punct de vedere al dezvoltarii tehnologice este urmatoarea:

Primele carduri erau din carton, datele erau fie scrise, fie presate. Apoi au inceput sa se foloseasca plastice metalice, pe care datele se embosau (presau). Apoi au aparut cardurile plastice. Initial informatia despre client pe card era numai in forma de date embosate. Pe masura dezvoltarii ideiilor stiintifice, cardul a capatat o banda magnetica, pe care se pastreaza informatia de baza despre client. Aparitia benzii magnetice a permis emiterea cardurilor fara a embosa informatia pe suprafata ei. Aceste carduri pot fi utilizate numai in utilaj electronic, ce permite obtinerea informatiei de pe banda magnetica. Ultima etapa a evolutiei tehnologice a adus pe carduri microshemele. Aceasta a permis pastrarea pe carduri a unui volum mare de informatie. Acest lucru da posibilitate cardurilor sa indeplineasca mai multe functii decat cardurile cu banda magnetica. Astfel de carduri au primit a doua denumire - smart card (carduri 'destepte'). Denumirea se explica prin faptul ca respectiv cardul, datorita cipului este apt sa indeplineasca functiile documentului, portmoneului si cardului de credit. Pana ce cardurile cu microcip n-au o raspandire larga in sfera cardurilor bancare. Aceasta se datoreaza lipsei standardelor unice in ceea ce priveste microcipurile utilizate pentru carduri si, la fel, dificultatilor trecerii infrastructurii de primire a cardurilor bancare cu banda magnetica la cele cu cip.organizatiile de plati planifica o trecere lenta la tehnologii de cip catre anul 2005.

Neajunsul cardului in tara noastra in ziua de azi este dezvoltarea insuficienta a retelei de acceptare a cardurilor.

Avantajele folosirii cardurilor sunt pentru:detinatorul cardului, comerciantul acceptant si banca emitenta.

În ceea ce-l priveste pe detinatorul cardului(adica pe cumparatorul de bunuri si servicii) avantajele se refera la usurinta in utilizare(fiind inlaturate dezavantajele generate de efectuarea platii in numerar), la posibilitatea monitorizarii si controlului tuturor cheltuielilor efectuate (pe baza eztrasului lunar de cont), dar mai ales (in cazul cardurilor de credit) la obtinerea instantanee de credite pentru diverse cumparaturi. Acesta din urma este, de altfel, si principalul atuu al cardurilor, oferind posibilitatea efectuarii de cumparaturi peste limitele impuse de suma totala de bani detinuta de o persoana fizica sau juridica la un moment dat. Fara a fi necesara deplasarea la banca pentru acordarea fiecarui imprumut in parte creditarea se realizeaza pe baza conditiilor initiale stabilite la eliberarea cardului intre emitentul si posesorul cardului, conditii referitoare la plafonul maxim de creditare, scadenta si rata dobanzii pentru soldul debitor al contului de card.

Referitor la avantajele oferite comerciantilor de catre sistemul de plati prin intermediul cardurilor, acestea nu sunt mai putin numeroase ori importante decat cele ale posesorilor de carti de plata: fluidizarea tranzactiilor efectuate, prin eliminarea numerarului din circuit, precum si gradul sporit de securitate al acestora, dar mai ales sporirea volumului de vanzari, ca o consecinta directa a posibilitastii posesorilor de carduri de a achizitiona marfuri pe credit(adica, de a cheltui mai multi bani decat dispun efectiv) Totodata, sporirea continua a numarului comerciantilor acceptanti de carduri constituie atat cat si efect al cresterii numarului de posesori de carti de plata.În ceea ce priveste avantajele ce revin bancilor din sistemul de plati prin intermediul cardurilor, acestea se refera la faptul ca prin introducerea acestui nou instrument de plata, bancile au identificat, de fapt, o noua modalitate de dezvoltare a operatiunilor de creditare(principala menire a bancilor),si implicit a veniturilor obtinute pe seama comisioanelor si dobanzilor percepute. Totodata, creste probabilitatea ca acei clienti ai emitetilor de carduri (atat posesori cat si comercianti) sa isi indrepte atentia si catre alte produse financiare ale bancii respective, iar cheltuielile generate de manipularea numerarului si a cecurilor sunt reduse substantial.

În afara de cele expuse mai sus, cardul este mai mic decit un portofel. Cardul ne permite mai bine sa administram cheltuielile personale si sa ducem evidenta contabila casnica.

Alaturi de aceste avantaje oferite de sistemul de plati prin carduri, principalul dezavantaj il constituie obligatia detinatorilor si a comerciantilor de a plati diverse comisioane bancii emitente.

Situatia pietei internationale de carduri

Piata 'cardurilor' se dezvolta vertiginos. Dezvoltarea are loc in directie atat cantitativa, cat si calitativa. In directie cantitativa - permanent se mareste numarul detinatorilor de carduri, ATM-uri si al punctelor comerciale ce primesc spre plata carduri. In plan tehnologic - apar carduri noi, se modifica tehnologiile de pastrare a datelor cardului. In asa mod, desi o mare parte a pietei si pana acum o ocupa cardurile cu banda magnetica, partea cardurilor smart permanent se mareste.

În raport cantitativ o mare parte a pietei o impart companii: VISA Int. aproximativ 57%, Europay/MasterCard Int. aproximativ 26%, AmericanExpress aproximativ 13%, DinersClub - 1,5%, JCB - 1,6% si aletele - restul.

1.2. TRASATURILE CARDURILOR

Indiferent de tipul lor toate cardurile prezinta o serie de trasaturi comune:

a) Fabricarea din material plastic cu aceleasi dimensiuni indiferent de emitent (in conformitate cu standardele internationale ISO 7810 si ISO 7813)



b) Pe fata cardului sa se regaseasca informatii despre client si banca –si anume:

denumirea si sigla emitentului;

numarul cardului;

numele si prenumele detinatorului ;

data la care expira valabilitatea cardului;

o holograma vizibila la lumina naturala.

c) Pe partea din spate (verso):

banda magnetica (inregistrabila pe cel putin trei piste care respecta prevederile ISO);

spatiul(panel) de semnatura unde clientul semneaza primirea cardului);

informatii pentru detinatorul cardului;

adresa bancii.

1.3.OBTINEREA CARDURILOR

În general, orice persoana fizica sau juridica poate solicita bancii sau companiei emitente eliberarea unui card. Între banca si client se incheie un contract in care se precizeaza tipul de card emis, respectiv solicitat de client, facilitatile de care va dispune titularul, obligatia acestuia fata de banca etc.

Contul prin care se pot face operatiuni cu carduri este un cont bancar care poate fi asemanator unui cont curent. Acest cont poate fi cont distinct, denumit cont de card, sau un cont colateral contului curent.

Obtinerea si detinerea unui card presupune plata de catre titular a unei taxe de emitere si a unei taxe de utilizare anuale, sub forma unei sume fixe.

La primirea cardului, titularul semneaza pe versoul cardului, in spatiul special destinat.

Odata cu primirea cardului personalizat, banca ii comunica titularului parola personal(in mod confidential).

Codul personal de identificare aferent unui card-PIN[2], abreviere utilizata si in limba romana, este codul atribuit de emitent unui detinator de card, cod pe care utilizatorul poate fi pus in situatia de a-l reproduce, in vederea verificarii identitatii detinatorului, in cazul unei plati prin card deservita,de un automat programat.

1.4. MODUL DE UTILIZARE A CARDURILOR

Odata intrat in posesia cardului , titularul il poate utiliza pentru:

plata marfurilor si serviciilor la unitatile care vand marfuri sau presteaza servicii si accepta acest instrument de plata;

obtinerea de numerar de la ghiseele bancii sau de la distribuitoarele automate de numerar.

Protectia cardurilor

Unele companii emitente de carduri, in schimbul unei taxe anuale, pot asigura  cardul clientilor impotriva pierderii sau furtului. Clientii trebuie sa anunte telefonic pierderea sau furtul, iar compania va anula cardul imediat si se va ordona inlocuirea lui. În acest mod, clientii vor fi protejati impotriva pierderilor ce le-au inregistrat ca rezultat al folosirii frauduloase a cardului.

1.5. TIPOLOGIA CARDURILOR

Cardurile pot fi clasificate in functie de mai multe criterii:

In raport cu sursa de acoperire a cheltuielilor, exista mai multe tipuri de carduri:

Carduri de debit –caracteristica acestora e accea ca achizitionarea de diverse bunuri sau servicii, precum si retragerea de numerar de la automatele bancare de catre titular se face doar in limita soldului disponibil in contul de card. Desi utilizarea acestui tip de card nu creeaza probleme emitentului, bancile au ajuns la concluzia ca stimularea „prudentiala” a cheltuielilor pe credit le avantajeaza mai mult, genereaza castiguri suplimentare. În general acest tip de card este oferit acelor utilizatori care prezinta un risc mai ridicat in ceea ce priveste posibilitatea de restituire a sumelor acordate de catre banca sub forma de credit, limitand astfel riscurile inregistrarii de pierderi de catre banca. Utilizarea debit cardului nu presupune circulatia nici unui document pe suport de hartie.Pentru a le face mai atractive pentru clienti, banca debiteaza contul titularului dupa 3 zile de la efectuarea achizitiei. Spre deosebire de cec, in cazul debit cardurilor, marfurile pot fi comandate prin telefon, iar valoarea tranzactiilor nu este limitata,in conditiile existentei unor disponibilitati suficiente in contul clientului.

Carduri multifunctionale- sunt in esenta, orice debit-card care are si alte functiuni care il pot face recunoscut ca mijloc de plata, cum sunt:

cartea de numerar sau cash-carduri, care este utilizat exclusiv pentru automatele programabile care pot distribui numerar;

cartea de garantare a cecurilor, care asigura garantarea unui cec emis si semnat pana la o suma specificata de catre banca emitenta a cardului.

Cardurile de credit Credit cardurile sunt primele instrumente de plata aparute, ele ofera posesorului posibilitatea de a achizitiona diverse bunuri si servicii, precum si de a retrage numerar de la automatele bancare peste disponibilitatile existente in contul de card. Ele indica faptul ca detinatorului i-a fost deschisa o linie de credit, care ii permite sa achizitioneze bunuri si servicii si/sau  numerar, in limita unui plafon stabilit in prealabil.

Adica,banca emitenta a acestor carduri il crediteaza pe posesorul cardului cu o anumita suma, contul de card prezentand, deci, un sold debitor la emiterea cardului de credit, emitentul si posesorul cardului stabilesc conditiile de utilizare a acestuia, cele mai importante dintre acestea referindu-se la plafonul maxim de creditare, termenul de rambursare a acestuia,dobanda solicitata de catre banca pentru creditele acordate, precum si cea acordata clientului pentru disponibilitatile sale, iar diferenta dintre cele doua dobanzi constituie profitul bancii.Credit cardurile pot fi folosite nu numai pentru plata marfurilor, ci si a serviciilor, ca de exemplu cele postale si telefonice.Titularii credit cardurilor primesc lunar situatia debitelor.La primirea acestei situatii, clientul poate opta pentru:achitarea integrala a datoriei;achitarea integrala a acesteia sub forma unui procent prestabilit calculat asupra intregii sume datorate;rambursarea oricarei alte sume.Plata trebuie efectuata in 21 de zile de la data emiterii situatiei debitelor.

Store-cardul –este o varianta a credit-cardului si prin urmare utilizarea lui, urmareste in esenta aceleasi proceduri. Store-cardurile pot fi folosite numai in cadrul aceleiasi retele de magazine, iar tranzactiile nu se deruleaza prin intermediul sistemului bancar de decontari, astfel ca acest tip de operatiuni poate fi considerat apartinand unui sistem inchis.

Din punct de vedere al modului de stocare a caracteristicilor de securizare exista:

Carduri cu banda magnetica si cu cip

Carduri cu banda magnetica -suport pe care sunt alocate o serie de informatii referitoare la detinatorul cardului, la emitentul acestuia, precum si la algoritmul de codare/decodare a datelor de verificare a validitatii acestui instrument de plata.

Carduri cu microprocesor - (smart-carduri) - Smart-cardul[3] permite derularea unor tranzactii mult mai sofisticate, decat celelalte carduri denumite pentru diferentiere, carduri de plastic(cu banda magnetica).Smart cardul este in esenta inlocuitorul portofelului obisnuit. continand un chip atasat pe aversul cartelei chip pe care sunt stocate informatiile de securitate.

Banda magnetica a cardului serveste pentru pastrarea informatiei. De obicei contine 2-3 piste. Pe una din ele se contine informatia esentiala despre numarul cardului, numele si prenumele detinatorului de card, data expirarii cardului. De asemenea pe banda magnetica se pastreaza informatia care permite centrului de procesare a organizatiei de plati sa calculeze dupa un algoritm special PIN-codul. Informatia se inscrie pe card in procesul de personalizare si in continuare nu se schimba.



Exista doua tipuri de smart carduri: unele ce pot inmagazina unitati de valoare si altele sofisticate, care au incorporate microprocesoare. Avantajele acestor carduri fata de cele cu banda magnetica sunt:

nu este necesara autorizatia on-line (autorizatie de acceptare a cardului la plata, obtinut prin intermediul terminalului electronic);

acestor carduri le pot fi asociate plati mai mari in descoperit de cont(overdraft);

protectia impotriva fraudelor si riscului de credut al bancii este mult mai mare;

cardurile cu cip-uri incorporate nu pot fi copiate si securitatea acestora poate fi sporita prin solicitarea facuta clientului de a-si introduce codul personal de identificare-PIN.

În raport cu calitatea emitentului:

Carduri emise de banci-dupa cum sugereaza si denumirea, aceste carti de plata sunt emise de diverse institutii bancare, interesate in dezvoltarea celor mai performante instrumente de plata, in fluidizarea actelor de comert, intr-o fructificare cat mai buna a resurselor financiare disponibile.

Carduri emise de societati non-bancare (store cardul) in principal lanturi de magazine si cluburi private, care ofera posibilitatea posesorului de obtine reduceri la diverse produse achizitionate numai de la punctele apartinand emitentului, precum si efectuarea de cheltiieli mai mari decat disponibilitatile proprii.

Avantajele oferite de store card sunt:

constituie un element important in procesul de asigurare a loialitatii clientilor pentru magazinul sau reteaua respectiva de magazine;

determina cresterea rolului vanzarilor prin facilitatile de plata oferite;

furnizeaza comerciantilor informatii de piata valoroase.

În esenta, store cardurile sunt o varianta  a credit cardurilor, deci modul lor de utilizare este asemanator.

Din punct de vedere al circulatiei se disting

Carduri nationale –sunt exprimate in moneda unde se afla amplasata banca sau compania emitentat ele putand fi utilizate ca instrument de plata numai in tara respectiva.

Carduri internationale - a caror circulatie si utilizare depasesc granitele tarii unde este amplasata banca sau compania emitenta: sunt emise in valute convertibile si acceptate pe plan mondial, pe baza lor putandu-se efectua plati in orice moneda, indiferent de valuta in care este exprimat contul detinatorului. Activitate de emitere a cartilor de plata internationala a debutat in august 1995, iar prima banca emitenta a acestui tip de card a fost Bancorex care a lansat cardul VISA, tipul Business si apoi Clasic, denumite „Bancorex Visa”.

Referitor la operarea cardurilor internationale, bancile comerciale romanesti, dezvolta, in principiu doua tipuri de activitati:

-acceptarea la plata a cardurilor internationale emise de banci sau institutii din strainatate;

-emiterea propriilor carduri internationale.

Avantajele detinatorului unui astfel de card sunt:

-posibilitatea de a efectua plati fara a dispune plati in numerar ci in cont;

-posibilitatea de autiliza cardul in strainatate pentru plati in orice moneda, indiferent in   ce valuta este exprimat contul titularului;

-posibilitatea de a obtine numerar prin utilizarea distrbuitoarelor automate de numerar.

1.6. PERSONALIZAREA CARDURILOR

Personalizarea consta in gravarea elementelor de pe fata  cartii de plata :

-numarul cartii de plata, format din patru serii a cate patru cifre ;

-data expirarii cartii de plata ;

-numele si prenumele detinatorului cartii de plata.

In procesul de personalizare se asigura, de asemenea, si atribuirea codului personal –PIN- al fiecarui detinator de card. In scopul personalizarii cardurilor, proces care se realizeaza  de catre Centala Bancii trebuie sa fie asigurate conditii de securitate a spatiului, interzicerea accesului persoanelor straine, dotarea tehnica necesara.

Atributiile personalului desemnat prin fisa postului pentru personalizarea cardurilor, sunt urmatoarele :

-sa primeasca in vederea personalizarii, pe baza de bon de consum, lotul de carti de plata, de la gestionarul acestora ;

-sa intocmeasca situatii pentru fiecare lot de carti de plata personalizate ;

-sa elaboreze lista cu solicitarile de cereri pentru eliberarea de carti de plata cuprinzand elementele privind : numarul cartii de plata, data expirarii valabilitatii, simbolul contului special de disponibilitati in lei, numele si prenumele detinatorilor de card .

-sa verifice concordanta dintre datele declarate de solicitanti in cererea de emitere a cartii de plata cu elementele de personalizare ale cartii de plata emise ;

-sa pregateasca pachetele cu cartile de plata personalizate in vederea inaintarii catre sucursalele sau agentiile Bancii Transilvania, impreuna cu un exemplar din lista solicitantilor, pentru eliberarea cardurilor.

REGULI GENERALE ALE OPERATIUNILOR CU CARDURI

1. Persoanele fizice sau juridice carora in urma cererii adresate bancii le-a fost emis un card. În contextul normelor, o persoana fizica, in calitate de posesor al cartii de plata, poate la randul sau sa solicite eliberarea cartii de plata si in favoarea membrilor de familie (sot, sotie si copii majori) cu respectarea urmatoarelor conditii :

- contul pentru evidentierea operatiunilor cu carti de plata, se deschide numai pe numele persoanei fizice, care completeaza cererea pentru emiterea de carti de plata in lei, denumita posesor principal ;

- persoanelor fizice desemnate de persoana fizica-posesor principal li se elibereaza carti de plata, distincte, pe care sunt gravate numele si prenumele acestora, numar separat al cartii de plata, PIN separat, precum si specimen de semnatura proprie,aplicata pe versoul cartii de plata ;

- operatiunile efectuate de toti detinatorii de carduri (persoane desemnate sau posesor principal), se evidentiaza numai in contul de disponibilitati din carduri deschis pe numele detinatorului principal de card ;

- posesorul principal de card, pe numele caruia este deschis contul de disponibilitati pentru operatiuni cu carduri, este direct raspunzator pentru toate operatiunile cu carduri efectuate de toti detinatorii desemnati (sot, sotie, copii).

2. Comerciantii, persoane juridice romane constituite in societati comerciale, in conformitate cu legislatia in vigoare, care accepta cartile de plata emise de banca.

3. Banca, in calitate de :

-emitenta a cartii de plata, pentru persoanele fizice sau juridice care au intocmit cereri de emitere a cardului ;

-acordarea dreptului de acceptare a cardurilor, comerciantilor care au incheiat contracte de acceptare a cardurilor ;

-centru de procesare a operatiunilor efectuate cu carti de plata.

1.8. ÎNCHIDEREA CONTURILOR DE CARD

Conturile pentru operatiuni cu carti de plata  se inchid atunci cand:

Ø   posesorul cardului , titular de cont, cere in scris bancii acest lucru;

Ø   banca cere acest lucru ca urmare a nerespectarii de catre posesorii cardurilor a conditiilor de utilizare a acestora;



Ø   in cazul decesului detinatorului.

Atunci cand conturile de card sunt inchise datorita unuia din motivele enumerate mai sus, banca va recupera toate datoriile detinatorului in raport cu ea, iar soldul care ramane dupa stingerea datoriilor se restituie titularilor sau mostenitorilor acestora.

1.9. FLUXUL OPERATIUNILOR IN ACTIVITATEA DE ACCEPTARE A CARDURILOR DE CATRE BANCA

Cardurile eliberate persoanelor fizice si juridice, se pot utiliza la ghiseele bancii, care dispun de cititoare electronice de tipul POS . Acceptarea cardurilor, in vederea eliberarii de numerar prin unitatile bancii, se realizeaza, astfel:

Compartimentul stabilit de conducerea bancii, personalul de la ghiseele sucursalelor desemnat cu efectuarea acestor categorii de operatiuni, dotat cu cititor electronic EFTPOS, trebuie sa procedeze dupa cum urmeaza:

Ø     sa verifice integritatea cardului, si anume:

v    banda magnetica de pe verso-ul cartii de plata sa nu prezinte deteriorari vizibile.

v    cardul, sa nu prezinte deteriorari ale elementelor de personalizare gravate pe fata acesteia;

v    in spatiul de pe verso-ul destinat semnaturii posesorului, sa nu existe modificari, deteriorari sau stersaturi;

Ø     sa verifice caracteristicile de securitate ale cartii de plata, si anume:

v    cardul sa contina denumirea bancii emitente si sigla acesteia;

v    termenul de valabilitate sa fie valid;

v    numarul de cod gravat pe fata cardului si trebuie sa aiba o lungime de 16 cifre.

Ø   sa verifice elementele de personalizare ale cartii de plata si a posesorului cartii, dupa cum urmeaza:

v    numele si prenumele posesorului, gravat pe fata cartii de plata sa fie  identic cu cel din actul de identitate al acestuia;

v    posesorul cartii de plata sa fie acelasi cu fotografia din actul de identitate al acestuia;

Ø   sa existe semnatura posesorului pe verso-ul cartii de plata;

v    semnatura din actul de identitate sa fie identica cu specimenul de semnatura de pe verso-ul cartii de plata.

v    la constatarea unora din elementele de mai sus, neconforme cu realitatea, sa respinga la acceptare cardul, sa retina cardul si sa comunice posesorului ca sunt suspiciuni cu privire la valabilitatea cartii;

Ø   sa solicite telefonic centrului de procesare carduri, informatii asupra valabilitatii cartii si instructiuni de urmat;

Ø   sa solicite posesorului suma pe care doreste sa o ridice si sa ceara autorizarea de la centrul de procesare a cardului prin citirea cartii cu ajutorul POS-ului.

Ø   sa solicite posesorului cartii de plata, sa semneze toate exemplarele chitantei eliberate de POS in locul destinat pentu aceasta;

Ø   pentru tranzactia autorizata de centrul de procesare, sa aplice semnatura si stampila proprie pe toate exemplarele de chitanta eliberate de POS, intr-un loc care sa nu afecteze informatiile scrise pe chitanta;

Ø   sa arhiveze la casierie originalul chitantei eliberata de POS, iar in cazul in care chitantele au fost editate in trei exemplare, sa transmita la operatorul de ghiseu un exemplar copie al acesteia.

Totalul operatiunilor de plati efectuate cu carduri in cursul unei zile, de catre toti detinatorii de carduri trebuie sa coincida cu totalul exemplarelor chitantelor POS existente la casierie, iar in caz de neconcordanta se cerceteaza si se elimina in aceeasi zi diferentele de plati. Totalul platilor efectuate cu carduri se transfera in aceeasi zi la Directia Carduri, in vederea validarii operatiunilor efectuate prin debitul conturilor posesorilor de carti de plata.

Unitatile Bancii Transilvania accepta carduri numai prin cititoare electronice .



Rosca Teodor, Moneda si credit, Alba-Iulia, Editura Altip, 2003.

Personal Identification Number.

„Card inteligent, destept”, Victoria Seulean, Sisteme de plati comparate, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001.

Procedura de lucru privind POS – P.16.4.1.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu