Elaborarea si aprobarea proiectului de buget

Elaborarea si aprobarea proiectului de buget

Potrivit uzantelor, initiativa in materie bugetara are, de regula Guvernul. Acesta trebuie sa prezinte anual Parlamentului proiectul de lege pentru adoptarea bugetului de stat, insotit de o expunere de motive si de o multime de anexe si de calcule de fundamentare. Lucrarile pregatitoare sunt efectuate de catre Ministerul Finantelor.

Acesta dispune de o banca de date, fiind informat asupra situattei din economie, asupra mersului executiei bugetare pe anul in curs si in privinta programului de guvernare viitor in care sunt inscrise optunile si prioritatile insusite de catre Guvern.

Potrivit Legii actuale a Finantelor Publice, Ministerul Finantelor intocmeste proiectele pentru intregul sistem unitar de bugete precum si proiectele de legi pentru aprobarea acestora.

Aceste proiecte de buget se intocmesc de catre Ministerul Finantelor pe baza:

prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget precum si pentru urmatorii trei ani;

obiectivelor politicii fiscale si de alocare bugetara;

prevederilor memorandumurilor de finantare, ale memorandumurilor de intelegere sau ale altor acorduri internationale cu organisme si institutii financiare internationale semnate si ratificate;

politicilor si strategiilor sectoriale, a prioritatilor stabilite in formularea propunerilor de buget, prezentate de catre ordonatorii principali de credite;

propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;

programelor intocmite de catre ordonatorii principali de credite in scopul finantarii unor actiuni carora le sunt asociate obiective precise si indicatori de rezultate si de eficienta;

propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si de transferuri consolidabile pentru autoritatile administratiei publice locale;

posibilitatilor de finantare a deficitului bugetar.

Lucrarile de elaborare a acestor proiecte de buget se etapizeaza pe baza asa-zisului calendar bugetar.

Procedura incepe prin elabrarea indicatorilor macroeconomici pentru anul bugetar viitor si pentru urmatorii trei ani de catre organele abilitate, operatiune ce trebuie finalizata pana la data de 31 martie a anului curent, cu obligatia actualizarii indicatorilor pe parcursul desfasurarii procesului bugetar.

Ministerul Finantelor Publice trebuie sa inainteze Guvernului, pana la data de 1 mai obiectivele politicii fiscale si de alocare pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si urmatorii 3 ani, impreuna cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite.

Calitatea de ordonatori principali de credite o au, in cazul bugetului administratiei centrale de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetelor fondurilor speciale, ministrii si conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, conducatorii altor autoritati publice si conducatorii institutiilor publice autonome. Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ministerelor si alte institutii centrale, finantate din bugetul administratiei centrale de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat si din bugetele fondurilor speciale sunt, dupa caz, ordonatori secundari sau tertiari de credite.

Guvernul analizeaza aceste obiective si limite, trebuie sa le aprobe pana la data de 15 mai si sa informeze comisiile pentru buget, finante si banci ale Parlamentului asupra principalelor orientari ale politicii sale macroeconomice si ale finantelor publice.

Avand aceasta aprobare, Ministerul Finantelor Publice are obligatia sa transmita ordonatorilor principali de credite, pana la data de 1 iunie a fiecarui an, o scrisoare - cadru prin care precizeaza contextul macroeconomic pe baza caruia vor fi intocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum si limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. In cazul in care schimbarea cadrului macroeconomic impune modificarea limitelor de cheltuieli, acestea vor fi adaptate de catre Guvern, la propunerea Ministerului Finantelor Publice. Aceste limite de cheltuieli redimensionate trebuie comunicate ordonatorilor de credite pana la data de 15 iunie, in vederea definitivarii proiectelor de buget.

Ordonatorii principali de credite au obligatia panaala data de 15 iulie a fiecarui an sa depuna la Ministerul Finantelor Publice propunerile lor pentru proiectul de buget si anexele la acesta, pentru anul bugetar urmator, cu incadrarea in limitele de cheltuieli, si estimarile pentru urmatorii trei ani, insotite de documentatii si fundamentari detaliate.

Autoritatile administratiei publice locale au aceeasi obligatie pentru propunerile consolidate si de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, necesare echilibrarii propriilor bugete.

De asemenea Camera Deputatilor si Senatul, cu consultarea Guvernului, isi aproba bugetele proprii si le inainteaza Guvernului pentru includerea lor in proiectul bugetului de stat.

De acum incepe examinarea proiectelor primite la Ministerul Finantelor prin compararea cifrelor inscrise in aceste proiecte cu cele precizate prin limitele de cheltuieli comunicate. Se poarta discutii cu ordonatorii principali de credite asupra nivelului maxim al cheltuielilor bugetare pentru fiecare minister, institutie centrala, sau administratie locala.

Desigur ca intervin conflicte de interese, se exercita presiuni, fiecare ordonator de credite incercand sa obtina un nivel cat mai ridicat al cheltuielilor, iar Ministerul Finantelor, avand grija de echilibru de ansamblu si tinand seama de prioritatile din programul de guvernare, incercand sa tempereze excesele. In caz de divergente hotaraste Guvernul.

Ordonatorii de credite isi definitiveaza dupa solutionarea divergentelor propriile bugete si le depun la Ministerul Finantelor Publice pana la data de 1 august.

Conform procedurii consacrate in Romania, Ministerul Finantelor Publice intocmeste pe baza proiectelor de bugete definitivate primite de la ordonatorii de credite si a prevederilor din varianta proprie, proiectul bugetului de stat, proiectul bugetlui asigurarilor sociale de stat si proiectele bugetelor fondurilor speciale pe care le depune la Guvern pana la data de 30 septembrie a fiecarui an, insotite de proiectele de legi pentru adoptarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat si de un raport privind situatia macroeconomica pentru anul urmator si proiectia acesteia pentru urmatorii trei ani.

Aceste proiecte sunt dezbatute si definitivate in sedinta de Guvern, iar odata insusite de catre acesta, ele devin proiecte guvernamentale si trebuie inaintate Parlamentului pana cel tarziu la data de 15 octombrie a fiecarui an.

Odata cu insusirea acestor proiecte de legi de catre Guvern si reemiterea acestora Parlamentului, se incheie prima etapa a procesului bugetar, aceea privind elaborarea proiectelor de buget.

Procedura dezbaterii si aprobarii bugetului in Parlament difera de la o tara la alta in functie de modul de organizare a acestuia (sistem unicameral sau bicameral) si in functie de traditie.

In multe tari, inclusiv in Romania, comisiile permanante pentru buget, ce functioneaza pe langa doua camere, sunt cele care primesc mai intai proiectele guvernamentale spre analiza si amendare, abia apoi proiectul, cu amendamentele propuse, inaintandu-se spre dezbaterea camerelor.

In Romania, documentele dezbatute de catre comisiile specializate pentru buget-finante, sunt transmise spre avizare si altor comisii permanente interesate, precum si Compartimentului tehnic-legislativ al fiecarei camere. Aceste organisme au si ele dreptul de a propune amendamente. Se exercita si in aceasta etapa puternice presiuni pentru acceptarea unor solicitari de majorare a alocatiilor de care vor beneficia diferitii ordonatori de credite. La dezbateri, in comisiile camerelor participa si ministrul finantelor si ceilalti ministri interesati.

Propunerile de amendamente pot sa difere de la o comisie la alta. In acest caz, se constituie o comisie mixta de mediere iar, in final, cele doua comisii reunite intocmesc un raport comun prin care propun acceptarea proiectelor de lege sau respingerea acestora.

Apoi urmeaza dezbaterea proiectelor in camerele parlamentului. In unele tari (inclusiv in Romania) aceasta dezbatere are loc in camerele reunite, dupa ce in prealabil ministrul finantelor a prezentat raportul asupra proiectului de buget, iar comisiile permanente au prezentat raportul lor comun.

In prima faza are loc o dezbatere generala asupra proiectului de buget la care reprezentantii diferitelor grupuri parlamentare isi prezinta punctul lor de vedere, opozitia criticand de obicei proiectul prezentat, iar reprezentantii puterii sustinand propunerile executivului.

In finalul acestei dezbateri generale, ministrul finantelor prezinta, in numele guvernului, pozitia acestuia cu privire la problemele ridicate de catre reprezentantii diferitelor grupuri parlamentare.

Daca prin raportul lor comun cele doua comisii permanente au propus respingerea proiectului guvernamental, dupa incheierea dezbaterilor generale, presedintele sedintei comune poate cere Parlamentului sa se pronunte prin vot asupra acestei propuneri.

Daca insa raportul comun al comisiilor a fost favorabil proiectului de buget cu sau fara modificarea acestuia, atunci se trece la faza a doua a dezbaterilor din sedinta comuna consacrata anlizei si votarii pe articole a proiectului legii bugetare si a fiecarei prevederi din proiectul de buget.

Dupa incheierea acestei proceduri se trece la votarea legii bugetare in ansamblul ei si a cifrelor bugetare inscrise in anexele acesteia.

Potrivit legislatiei roamanesti, in cazul in care legile bugetare anuale, depuse in termenul legal, nu au fost adoptate de catre Parlament pana cel mai tarziu la data de 15 decembrie a anului anterior, Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgenta. Daca totusi legile bugetare nu au fost aprobate cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar. Guvernul isi indeplineste sarcinile pe baza unor avansuri lunare in limita a 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, aparand adesea dificultati majore in executia bugetului mai ales daca cifrele difera de la un an la altul datorita inflatiei sau a altor factori de influienta.

Legea bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor de stat adoptate de catre Parlament trebuia sa fie apoi promulgate de catre Presedinte si publicate in Monitorul Oficial pentru a putea fi puse in aplicare.