Formele impozitului pe venitul persoanelor fizice

FORMELE IMPOZITULUI PE VENITUL PERSOANELOR FIZICE

Impozitul pe venit apare ca unul din impozitele cele mai complexe datorita a doua imprejurari. Prima se refera la vointa legiuitorilor de a asigura un minim de justete fiscala combinand personalizarea impozitului cu discriminarea fiscala care tine seama de originea veniturilor si de clasa acestora. A doua imprejurare rezida in interventionismul fiscal care se manifesta printr-o multitudine de dispozitii speciale care ingreuneaza mecanismul asezarii si stabilirii impozitului.

Impozitul pe venit a fost introdus pentru prima data in lume in Anglia in 1799 de catre William Pitt ca o masura temporara pe timp de razboi (dintre Marea Britanie si Franta). In preajma primului razboi mondial, si alte tari (SUA, Japonia, Germania, Franta, Olanda, Belgia etc.) au adoptat impozitul pe venit cazut in sarcina persoanelor fizice.

In practica fiscala, in majoritatea statelor sunt cunoscute doua sisteme de impunere a veniturilor persoanelor fizice:

a) impunere separata a veniturilor provenite din fiecare sursa;

b) impunerea globala a veniturilor, indiferent de sursa din care provin.

a) Impunerea separata se realizeaza fie prin instituirea mai multor impozite, pentru fiecare sursa in parte, fie prin instituirea unui impozit unic, dar care sa asigure un tratament diferentiat fiecarei categorii de venit - numita cedula -, in functie de natura veniturilor. In acest caz, impunerea se efectueaza pentru fiecare cedula, dupa regulile si cu cotele specifice venitului respectiv.

Marele avantaj al acestui tip de impunere este acela ca nu permite sa opereze progresivitatea.

b) Impunerea globala consta in acumularea tuturor veniturilor realizate de o persoana fizica din diverse surse, indiferent de sursa de provenienta, si supunerea venitului cumulat unui singur impozit. Impunerea globala a veniturilor realizate de persoanele fizice este cea mai frecvent intalnita, ea practicandu-se in tari ca SUA, tarile membre ale Uniunii Europene, tarile candidate la aderare etc.

Aceasta modalitate are dezavantajul ca nu diferentiaza in fata impunerii veniturile dupa provenienta lor si astfel permite progresivitatii sa opereze din plin. Are insa avantajul ca nu scapa de la impunere nici o sursa de venit si trateaza in mod global totalitatea veniturilor pentru fiecare detinator de astfel de masa impozitata. Aceasta modalitate de impunere este utilizata in cele mai multe tari dezvoltate.

Din compararea celor doua sisteme de impunere, rezulta ca impunerea separata permite tratarea diferentiata a veniturilor, in ceea ce priveste modul de asezare si nivelul cotelor de impozit, deoarece, practic, acestea din urma difera in functie de sursa de provenienta a veniturilor.

Exista insa o alta modalitate de impunere care reprezinta o imbinare intre cele doua tipuri separata si globala. Adica intr-o prima faza veniturile contribuabililor sunt impuse separat urmand ca veniturile sa fie cumulate si impuse la sfarsit de an. O asemenea modalitate de impunere exista in tara noastra in 1923 - 1934. Se practica si in zilele noastre in tari ca Franta, Olanda, Belgia, SUA, in tara noastra.

Avantajul este ca permite aplicarea progresivitatii dar numai de la un anumit nivel de venituri considerat a fi echitabil de impus progresiv.

In tara noastra incepand din 1905 am asistat la diferite forme:

1905 - impozitul proportional pe salarii

1923-1934 - impozitarea combinata

1934-1939 - impunerea prin impozitarea supracota

dupa razboi am preluat impozitarea sovietica si am realizat o impunere separata pana in 2000 cand am instituit din nou o impunere combinata

1997 - impunere separata pe fiecare fel de venit

pentru impunerea salarului s-au folosit cotele simple

incepand cu 2003 functioneaza impozitul de tip global instituit prin O.G. 73/31 august 1999

Incepand cu anul 2004 impozitul pe venitul persoanelor fizice este legiferat de Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal, corectat si ajustat de mai multe ori, inclusiv prin O.G. 138/2004, iar incepand cu anul 2007, reglementarea impozitelor se va realiza dupa L. 343/2006.

In Romania interbelica, impozitul pe venitul global a fost introdus, in 1923, prin reforma fiscala a lui Vintila Bratianu, dupa incercarea, nefinalizata in practica, a reformei fiscale a lui Nicolae Titulescu din 1921.In Romania postdecembrista, impozitul pe venit a fost reglementat prin O.G. nr. 73/1999."[5]

Pana in anul 2000 in Romania s-a practicat impunerea separata a veniturilor realizate de catre persoanele fizice din surse multiple, existand impozitul asupra salariilor, impozitul asupra veniturilor liber profesionistilor, meseriasilor si altor persoane fizice din activitati realizate pe baza de libera initiativa, impozitul asupra veniturilor din chirii, impozitul asupra dobanzilor si dividendelor etc.

Incepand cu anul 2000 s-a trecut si in Romania la impunerea venitului anual global, revenindu-se la o tehnica de impozitare care in tara noastra avea o oarecare traditie.

"Impozitul pe venitul anual global este suma datorata de o persoana fizica pentru veniturile realizate intr-un an fiscal, determinata prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil stabilit in conditiile legii.

Venitul anual global impozabil reprezinta suma veniturilor nete realizate din activitati independente, din salarii, din cedarea folosintei bunurilor, precum si a veniturilor de aceeasi natura realizate in strainatate, obtinute de persoanele fizice romane, din care se scad pierderile fiscale reportate si deducerile personale."[6]

In Franta, impozitul pe venitul global este definit ca un impozit unic asezat asupra totalitatii veniturilor de care beneficiaza o persoana fizica in cursul unui an, mai precis asupra caminului fiscal, asupra familiei - "foyer".[7]

Impozitul pe venitul global se aseza asupra intregului venit anual al contribuabilului care se compunea din veniturile supuse la impozitele elementare dar si a altor venituri care nu erau supuse la impozitare.

Impozitul pe venitul global era un impozit personal si progresiv. La acest impozit erau supuse nu numai veniturile din tara ale contribuabililor dar si cele pe care le posedau in strainatate daca acestia domiciliau mai mult de sase luni in tara.

Venitul global al unei persoane cap de familie era alcatuit din veniturile sale personale cat si cele ale sotiei si ale copiilor minori ale caror venituri le aveau la dispozitia lor.

Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit global sunt:

- veniturile din activitati independente;

- veniturile din salarii;

- veniturile din cedarea folosintei bunurilor;

- venituri din dividende si dobanzi;

- alte venituri.

In categoriile de venituri mentionate se includ atat veniturile in bani, cat si echivalentul in lei al veniturilor in natura.

In categoria alte venituri se includ:

- veniturile obtinute din jocuri de noroc;

- veniturile obtinute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare;

- veniturile obtinute din vanzarea partilor sociale;

- veniturile obtinute din premii si prime in bani si/sau natura;

- diverse venituri.

Exista venituri care nu se impoziteaza, deci care nu trebuie declarate si nu vor fi impuse, din care enumeram selectiv:

- ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala;

- sumele incasate din asigurari de bunuri, de accident, de risc profesional si din altele similare, primite drept compensatie pentru paguba suportata;

- sumele primite ca despagubiri pentru pagubele suportate ca urmare a calamitatilor naturale;

- contravaloarea unor bunuri si materiale acordate personalului angajat cum ar fi: echipamente tehnice, echipamentul individual de protectie si de lucru, alimentatia de protectie, medicamentele si materialele igieno-sanitare;

- sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari sau mecenat;

- sumele fixe de ingrijire primite pentru pensionarii care au fost inacadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile de orice fel;

- bursele;

- sumele sau bunurile primite cu titlul de mostenire ori donatie;

- veniturile din agricultura si silvicultura etc.

In categoriile de venituri se includ si orice avantaje in bani si/sau in natura primite de o persoana fizica, cu titlu gratuit sau cu plata partiala, precum si folosirea in scop personal a bunurilor si drepturilor aferente desfasurarii activitatii.

Avantajele acordate includ:

- folosinta in scop personal a vehiculelor de orice tip;

- hrana, cazarea, personalul pentru munci casnice;

- diferenta dintre dobanda practicata de aceeasi banca la imprumuturi si dobanda preferentiala;

- reduceri de preturi sau tarife in cazul cumpararii unor bunuri sau prestari de servicii;

- gratuitati de bunuri si servicii, inclusiv sume acordate pentru distractii sau recreere, precum si altele asemenea.

Contribuabilii aveau obligatia sa completeze si sa depuna la organul fiscal o declaratie de venit global, precum si declaratii speciale, in mod esalonat pana la data de 31 martie a anului urmator celui de realizare a venitului.

Impozitul pe venitul anual global datorat era calculat de organul fiscal pe baza declaratiei de venit global, depusa de contribuabil, prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil.

Cele doua forme de impunere a veniturilor persoanelor fizice sunt folosite peste tot, insa in Romania nu se mai foloseste decat impunerea separata.

Contribuabilii Impozitul pe venitul persoanelor fizice este datorat de:

- persoanele fizice romane pentru veniturile obtinute in tara si strainatate;

- persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati independente prin intermediul unui sediu permanent in Romania pentru venitul net atribuit sediului si cele care desfasoara activitati dependente in Romania pentru venitul salarial net.

Obiectul impozabil il formeaza veniturile obtinute de persoanele fizice din: industrie, comert, agricultura, banci, asigurari, profesii libere etc., de catre agentii economici, proprietari, mici mestesugari, functionari, liber profesionisti. De regula, fac obiectul acestui impozit si veniturile realizate sub forma pensiilor. Venitul impozabil este cel care ramane din venitul brut, dupa ce se fac anumite scazaminte, cum sunt: cheltuielile de productie, dobanzile platite pentru creditele primite, cotizatiile la asigurarile de sanatate, de accidente si de somaj, precum si la casele de pensii, pierderile din activitatea anilor precedenti, pierderile provocate de calamitati naturale etc.

Categoriile de venituri supuse imnpozitului pe venit sunt urmatoarele:

- venituri din activitati independente;

- venituri din salarii;

- venituri din cedarea folosintei bunurilor (chirii);

- venituri din investitii;

- venituri din pensii;

- venituri din activitati agricole;

- venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal;

- venituri din premii si din jocuri de noroc;

- venituri din alte surse.