Politica monetara a bnr in perioada dupa 1990

POLITICA MONETARA A BNR IN PERIOADA DUPA 1990

Obiectivele sunt legate de limitarea cresterii preturilor si de evaluarea monedei nationale, ce au fost compromise de la inceputul anilor 1990 datorita fragilitatii sistemului bancar, rigiditatii economiei reale si de constrangerile de natura sociala.

1991 - politica monetara a BNR a avut ca obiectiv controlul cresterii masei monetare printr-o serie de masuri privind limitele creditului nonguvernamental.

1992 - politica monetara a fost ezitanta, Banca Nationala a fost marcata de fluctuatia masei monetare care a crescut rapid si a devenit o expectatie puternica cu influenta asupra inflatiei.

1993 - inflatie de 250%

1994 - putin succes in politica de macrostabilizare a economiei. Politica monetara s-a conturat pe 2 parghii esentiale:

-controlul expansiunii monetare (inflatie 100%)

-cresterea ratelor de dobanda. A crescut putin increderea in moneda nationala, a scazut demonetizarea leului si dolarizarea economiei.

1995 - obiectiv: reducerea ratei inflatiei pana la 50%. Au reaparut presiunile inflationiste. S-a revenit la o rata a dobanzii restrictiva.

Corelatii:

cresterea mai rapida a economiilor populatiei decat a masei monetare si a masei creditului neguvernamental.

cresterea masei monetare in sens larg M2 mai rapid decat a agregatului M3 si decat baza monetara M0, ceea ce explica cresterea intermedierii financiare in economie.

mentinerea ratei dobanzii la nivel real pozitiv mai crescut decat deprecierea masei monetare ca urmare a inflatiei.

1996 - apar dezechilibre foarte acute. Dezechilibrul structural intre cererea agregata si volumul extern ce a dus la cresterea inflatiei si a balantei de plati externe. Politica monetara s-a deteriorat si s-a concretizat in pirderea increderii

economiile populatiilor nu au crescut in mod real

viteza de circulatie a banilor

dolarizarea economiei a crescut foarte mult

remonetizarea a incetat sa mai existe.

1997 - au aparut modificari importantein politica monetara:

s-a renuntat la..prin credite de refinantare

s-au introdus instrumente pentru sterilizarea excesului de lichiditate prin:

a)     vanzarea de titluri de stat

b)     atragerea de depozite la Banca Centrala

c)     liberalizarea pietei valutare (drept de dealer)

d)     influentarea cursului de schimb prin utilizarea instrumentelor indirecte

Inflatia de 151,4% s- redus la 40,6%.

1998 - politica monetara restrictiva a temperat semnificativ inflatia. Politica monetara bazata pe ancora monedei in circulatie a atenuat impactul asupra preturilor si anticipatiile inflationiste.

1999 - a fost un an crucial. S-a atenuat cresterea preturilor mai semnificativ, inflatia a crescut la 54,4%,  iar M2 a crescut cu 45%pe seama activelor externe.

2000 - anul in care Romania s-a confruntat cu pericolul degradarii severe a balantei de plati si a derapajului.s-a apelat la rata dobanzii care a crescut foarte mult datorita imbunatatirii mecanismelor de transmisie monetara. S-a inregistrat o politica monetara oarecum imbunatatita datorita ajustarii masei monetare.

Sf. 2003 - rata inflatiei a revenit la traiectoria programata cu crestere de 0,1% lunar.

Sf. 2004 - nivelul inflatiei s-a situat pentru prima data la 9,6% in Romania. Este anul in care UE accepta negocierea de aderare.

2005 - s-a stabilit ca program de tintire ) 5,7 - 6%.

2005 - 2007 - a avut loc o crestere economica  care s-a inregistrat prima data dupa semestrul II 2000, care a continuat pana in 2007. Politicile monetare au sprijinit reducerea inflatiei. Din 2005 s-au implementat politicile si practicile UE:

in primul stadiu s-au utilizat plafoane de credit, ulterior inlocuite cu mecanisme de refinantare la care s-a renuntat in 2004

s-a trecut la garantarea cu titluri de stat

facilitatile de creditare oferite de BNR au devenit practici curente

mecanismele RMO s-a adaptat in functie de structura pasivelor bancii comerciale

a debutat pentru prima oara ca element de politica monetara operatiunea de open-market.

S-a trecut la reglementari noi in ce priveste operatiunile BNR:

a)cesiuni cu titluri de stat, reversibile, ce se refera la cesiuni de creante pe baza contractuala prin care institutia cedenta se angajeaza sa reprimeasca, iar institutia cesionara sa retrocedeze titlurile de stat la un pret si o data stabilite prin contract.

b)aparitia creditelor colateralizate cu active eligibile pentru garantare sunt reversibile. c)vanzarile si cumpararile definitive de titluri de stat cu transfer definitiv al proprietatii asupra lor

d)emiterea de certificate de depozit de catre BNR (materializarea sau dematerializarea) emise cu discount (ex. VN = 1.000, se vand la 900). Cand se rascumpara se returneaza investitia la valoarea nominala.

e)soap-ul valutar consta in 2 tranzactii simultane:

-cumpara la vedere lei contra valuta

-cumpara la vedere valuta contra lei

Perfectionarea instrumentelor de politica monetara a continuat pe baza:

-facilitatilor de depozitare si refinantare acordate bancii de catre BNR

-facilitati de finantare puse la dispozitie sub forma creditelor Lombard sau

overnight (pt 24 ore) pentru lipsa de lichiditati

-facilitatile de depozitare au menirea sa absoarba excesul de lichiditate existent

la banca

In perspectiva aderarii la UE, Bannca Nationala trebuie sa se supuna constrangerilor si restrictiilor impuse de Banca Centrala Europeana. BNR a urmarit 2 obiective majore: stabilitatea monedei nationale si stabilitatea preturilor.

Pe termen scurt, Banca Centrala a stabilit obiective intermediare pentru stabilitatea monedei: -agregate monetare M0, M1, M2, M3

-rate de dobanzi real pozitive

-curs de schimb stabil.

Obiectivul intermediar este de ancora monetara ce infl

-care este indicatorul ce influenteaza mai mare asupra evolutiei preturilor? - masa

monetara

-care sunt restrictiile exogene induce in situatia bancii..? - reducerea deficitului

bugetar, a importului

-care este perceptia publicului

Pe termen lung, obiectivele intermediare ale politicii monetare:

-mentinerea controluluiasupra agregatelor monetare

-mentinerea ratei dobanzii real pozitive

-predictibilitatea cursului de schimb

Pe termen mediu, Banca Nationala urmarea stabilitatea relativa a preturilor prin limitarea inflatiei ca urmare a mentinerii deficitului.

CANALELE..

Dificultatile prin transmisia canalelor......

-nedefinirea unui cadru teoretic a mecanismului

-interconectarea greoaie a legaturii codului monetar cu economía reala si codul fiscal.

Banca Nationala a identificat elementul care caracterizeaza canalele de transmitere prin folosirea instrumentelor monetarenepracticate (clasice). Dupa 2005-2006 s-a conturat mai clar mecanismul de transmitere a politicii monetare, de relatie Banca Centrala-sistem bancar, precum si conexiunea intre variabilele fiscale si economía reala.

OBIECTIVELE MONETARE A POLITICII MONETARE - BNR

asigurarea stabilitatii monedei nationale pentru a contribui la stabilitatea preturilor, masa monetara fiind desemnata ca obiectiv intermediar, iar baza monetara drept obiectiv operational a acestei politici monetare

Banca Centrala isi emite propriile strategii de política monetara care difera de la o Banca Centrala la alta. Únele stabilesc strategii pure de política monetara. BNR a adoptat o strategie de política monetara cu caracter monetary targeting (tintire monetara)

Rata de schimb in aceasta perioada a leului a devenit dupa 2005/2006 un cvasiobiectiv operational a politicii monetare si o cvasiancora antiinflationista ca urmare a nerenuntarii si introducerii a circulatiei libere a capitalului.

In evolutia politicii de control a bazei monetare a BNR se de formare a ratei dobanzii de referinta se disting 2 perioade distincte:

-1997 - 2000 = control monetar riguros realizat de Banca Nationala cu sprijinul trezoreriei (ferm)

-perioada a doua a lui 2000 = recastigarea de catre BNR a rolului de price marker (restrangerea drástica a bancilor de a arbitra pe piata monetara. Rata dobanzii pe termen scurt a BNR a devenit un cvasiobiectiv operational al politicii monetare a BNR). Banca Nationala a reusit sa sterilizeze o parte a excesului de masa monetara din sistemul bancar, insa impactul politicii monetare de rata a dobanzii asupra ratei dobanzii la tranzactiile interbancare s-a mentinut scazuta datorita:

1.gestiunii deficitare de catre banci

2.divergentelor de exspectatie inflationiste

3.neanticiparilor unor factori economici si social

4.distorsiunilor induce de instruméntele politicii monetare.

MEDIUL DE DESFASURARE A POLITICII MONETARE A BNR

Construirea modului de operare a avut loc in conditiile unor dezechilibre si imaturitati a politicii monetare din Romania carea u impus si determinat restrictii si constrangeri si aparitia unor conflicto.

Adecvarea politicii monetare la conditiile concrete din Romaia s/a facut cu luarea in considerare a obiectivului de armonizare graduala a politicii monetare cu cele ale Bancii Centrale Europene, utilizand aceleasi instrumente bancare:

operatiuni de open market = principalul instrument

relativa volatilitate in conditiile de lichiditate, a ratei dobanzii pe piata interbancara a facut si a contribuit la imperfectiunea controlului monetar de catre Banca Nationala.

MECANISMUL RMO a contribuit la únele constrangeri , deoarece Banca Nationala a atribuit acestor instrumenteo functie de controlmonetar si de management al lichiditatii (excesul masei monetare de la sfarsitul 1999- expectatie cu rata de inflatie foarte ridicata a fost sterilizata prin declansarea crizei masei monetare, disparand expectatia care era de 40% la valuta si 25% la lei. Acum mai sunt 20 % la valuta si 15% la lei).

In ce priveste rigiditatea mecanismului utilizat de Banca Nationala, a fost o importanta influenta negativa asupra eficacitatii acestui mecanism ce s-a reflectat in ingustarea pietei interbancare si a accentuat volatilitatea ratelor dobanzii.

CARACTERISTICILE SISTEMULUI FINANCIAR DIN ROMANIA

Structura si functionarea influenteaza modul in care impulsurile politicii monetare sunt preluate de la nivelul lichiditatii din economie si nivelul preturilor pietei financiare, reflectand asupra politicilor macroeconomice 2 segmente ale mecanismului de transmitere monetara: startegia si cadrul operational al politicii monetare.

Dupa anul 2006 si mai ales 2007 a avut loc o adancire financiara redusa si puternica in sistemul financiar bancar in care se regaseste Bank-Oriented.

Fata de sistemul financiar din tarile dezviltate (piata financiara contine piete de capital bursiere si extrabursiere, piete bancare si valutare), Japonia - piata de capital care asegura peste 92-98% finantarea economiei. In romania au ramas ca intermediari financiari bancile.

-caracteristica principala este sistemul financiar, intermediarul financiar cel mai important in economía romaneasca.

-nivelele costurilor de negociere sunt mai mici pe piata de capital decat pe pietele bancare.

-sistemul bancar romanesc mentine un grad relativ ridicat de concentrare (BCR=30%), ce reduce competitivitatea pe piata bancara.

-sistemul bancar romanesc a recurs intr.-o masura mai mica la retragerea de resurse externe, ceea ce a redus volumul resurselor destínate finantarii in Romania. S-au substituit resurele dina fara cu resursele dizidentilor.

-maturitatea creditelor si depozitelor din sistemul bancar romanesc este, de regula, pe termen scurt ceea ce reduce finantarea pe termen mediu si lung.

-variabilitatea ratei dobanzii si a duratelor scurte ce se acorda creditelor permit tranferarea rápida a modificarii ratei dobanzii a BNR asupra ratei dobanzii creditelor.

IMPACTUL

1.preturile financiare analizeaza economía profunda (practicarea sistemului de creditare, depozite de atragere a resurselor, de finantare a bancii respective). Evaluarea econométrica in sistemul bancar = marea majoritate a observatiilor intuite cu exceptia corelatiei dintre rata dobanzii bancare a BNR si rata donabzii a BNR este mai puternica decat cea sesizata in practica. Absorbtia mai mare sau rezervele din sistemul bancar se datoreaza unor factori:

- discrepanta dintre semnalele date de BNR si asteptarile inflationiste ale bancilor din sistemul bancar

- distorsiuni induce de mecanismul RMO si alte reglementari (BN=1,5% la lei si platesc 1,7% la valuta; 0,3% la lei si platesc 2,23% la valuta)

- atractivitatea altor forme de plasament bancar pe piata interbancara, de capital, titluri de stat

-volatilitatea si impredictibilitatea factorilor de lichiditate din economie, mai ales a conturilor de trezorerie a statului de la Banca Nationala.

- insuficiente experienta a BNR in gestiunea lichiditatilor.

2.rata dobanzii la termen este determinata de rata dobanzii de referinta a BNR si de rata RMO

3.rata dobanzii certifica de trezorerie (pentru populatie) exercita o influenta directa considerabila asupra ratei dobanzii a depozitelor la termen.

4.rata dobanzii la creditele bancare este determinata de nivelul ratelor de dobanda la depozite, rata RMO si de prevalenta/existente excedentului structural de lichiditati in economie.

IMPACTUL ASUPRA COMPORTAMENTULUI MACROECONOMIC

Canalele nationale de transmisie de política monetara in economie sunt intr.-un procent incipient de formare (achizitia de valuta de catre bancile comerciale este principalul element de multiplicare).

Un alt canal asupra comportamentelor macroeconomice il reprezinta canalul cursului de schimb care influenteaza direct si indirect comportamentul macroeconomic. Variabila monetara care influenteaza cel mai mult este data de cursul de schimb si volatilitatea lui.

-modificarea preturilor relative ale bunurilor si serviciilor.

-modul in care miscarea acestei variabile a afectat avutia sectorului privat si debítele privatilor.

Canalul creditului, prin cererea si oferta de credit, a contribuit alaturi de conditiile instabilitatii si rimul lent al reformei sin sistemul bancar real asupra comportamentului macroeconomic. In loc sa degaje cresterea nivelului PIB, canalul creditului este restrans, restrictionat si astazi.

Canalul ratei dobanzii a determinat semne de refacere 2006-2007 si afecteaza si actiunea prin intermediul ratelor nominale, un prin nivelul real asupra comportamentului macroeconomic si a dezvoltarii politicii de credit ale bancii.

BNR trebuie sa refaca credibilitatea in fata bancilor , institutiilor si populatiei.