MASURI DE SECURITATE PE PUNTEA NAVELOR PE TIMPUL MANEVRARII MECANISMELOR SI A UTILAJELOR DE BORD.

Manevra la dana

Art.196 Pe nava trebuie sa se gaseasca tot inventarul de parame, vinciuri de ancora, vinciuri de manevra, etc, conform normelor si regulamentelor in vigoare, a marimii si destinatiei navei.

Art.197 Ofiterul (maistrul) insarcinat prin Regulamentul serviciului la bord sau stabilit prin rol ca sef al postului de manevra, este total raspunzator de desfasurarea manevrei la postul sau si trebuie sa ia toate masurile ca manevra sa se execute in conditii de securitate deplina pentru oameni si nava.

Art.198 Seful postului de manevra va tine legatura directa cu comandantul de nava, va repeta si va executa in cel mai scurt timp posibil comenzile primite raportand de executarea lor. El este obligat sa raporteze de executarea lor comandantului navei tot ce ar interesa buna desfasurare a manevrei.

Orice comanda data la postul de manevra trebuie adresata direct si numai sefului postului de manevra care la randul sau o va transmite personalului din subordine.

Comanda la Posturile de manevra trebuie data cu sufucient timp inainte astfel ca militarii sa aiba timpul necesar pentru a putea face pregatirile necesare in vederea bunei desfasurari a luctului la postul de manevra respectiv.

Art.199 Echipajul va veni la postul de manevra echipat conform tinutei ordonate la bord si cu echipamentul de protectie prevazut in normativ. Nu se permite ca echipajul sa vina imbracat in haine prea groase care le-ar putea stanjeni miscarile. De asemenea se interzice ca la manevra echipajul sa poarte tinuta si incaltamintea neincheiata la nasturi si cu sireturile desfacute.

Art.200 In timpul manevrei de scoatere sau plecare, echipajului i se interzice a aduce discutii si a fuma, fapt ce ar sustrage atentia in execuatarea ordinelor date de seful postului de manevra. In timpul manevrei se interzice a se lucra cu capul descoperit.

Art.201 La manevra de plecare ofiterul (maistrul) va parasi ultimul postul de manevra, numai dupa ce s-a asigurat ca toate paramele au fost puse la post, vinciurile si cabastanele asigurate, ancorele la post cu franele si stopele stranse, piesele mobile de pe punte amarate, dupa care va raporta comandantului ca totul este in ordine.

Art.202 Se interzice parasirea postului de manevra fara aprobarea sefului de manevra.

Art.203 Locurile de manevra se vor degaja de toate obiectele care ar putea stanjeni buna desfasurare. Personalul care nu are rol la manevra ii este interzisa stationarea in apropierea postului de manevra.

Art.204. Pe timp de iarna puntea navei in locurile in care se executamanevra va fi curatata de ghiata sau zapada iar daca va fi cazul se va presara nisip sau sare. Se va urmari ca puntile de manevra sa nu fie murdare de ulei sau grasime.

Art.205 Vinciurile si cabestanele vor fi incercate inainte de manevrain toate fazele si ambele sensuri de mars. Vinciurile cu presiune vor fi bine purjate si lasate un timp sa mearga in gol pentru a se incalzi.

Art.206 La fiecare post de manevra se vor pregati cel putin o parama si un spring, iar la navele mari o parama de remorca desfasurata pe punte in serpentina cu velinele si cu gasele scoase in dreptul urechilor sau babalelor fiind gata de a fi date in afara bordului. Cel putin doua bandule de fiecare post de manevra, vor fi gata de fi aruncate. Pe timp de noapte seful postului de manevra va avea o lanterna cu lumina suficient de puternica.

Art.207 Se interzice a se stationa sau a se circula in dreptul babalelor si a paramelor in timpul executarii manevrelor de acostare si plecare de la cheu a navelor.

Manevra ancorelor

Art.208 Manevra ancorelor revine sefului de achipaj. La comanda Ancora gata de fundarisit cu vinciul si nu din frana, se scoate ancora in afara navei pana in zona terminala, dupa care se strange frana si se decupleaza vinciul, astfel ca la comanda de fundarisire, ancora sa porneasca imediat la slabirea franei. In cazul ca ancora nu porneste la slabirea franei este interzis sa se ridice lantul, sa se joace cu picioarele pe lant sau sa se bata in chei sau zale pentru antrenarea acestuia.

Inainte de fundarisirea ancorei seful de echipaj se va convinge personal ca sub ancora, langa bordaj nu sunt ambarcatiuni sau parame de remorca.

La fundarisire este interzis a se stationa inaintea lantului.

Art.209 In timpul navigatiei pe canale, stramtori, rade unde sunt nave la ancora sau in bazinele porturilor, ambele ancore vor fi gata de fundarisire cu dispozitivele de siguranta si cu stopele desfacute, iar seful de echipaj va sta la vinciul de ancora.

Art.210 Ancorarea la funduri mari se va face numai dupa ce din vinci s-a filat ancora pana la circa 20 m deasupra fundului, dupa care ancora se va fundarisi din frana.

Art.211 La virarea ancorelor, daca lantul este prea mic s-au daca trecut pe sub etrava, ceea ce determina ca vinciul sa traga greu, se va manevra nava din carma si din masini, astfel ca virarea sa se faca usor si nu in forta.

Art.212 In timpul virarii ancorei daca lantul este prea mic s-au daca lantul s-a ingramadit si trebuie aranjat in put, militarul care aranjeaza lantul sa aiba la dispozitie un carlig solid iar putul lantului va fi iluminat cu o lampa portativa de 24 de V. In acest timp virarea se va face foarte incet, cu multa atentie pastrandu-se o legatura permanenta cu militarul care aranjeaza lantul.

Art.213 La virarea ancorelor, daca ancora a agatat un corp strain, degajarea se va face numai cu nava stopata.

Art.214 Militarii care lucreaza la degajarea ancorelor, in afara bordului vor fi lasati in jos numai cu ajutorul scaunului de catarg fiind bine legati. In caz ca vor fi lasati cu scara de pisica, vor fi lasati cu centuri de siguranta.

Atata timp militarul care lucreaza la degajarea ancorelor se afla in afara bordului pe scara de pisica sau scaun, este interzis a se manevra vinciul de ancora.

Manevra paramelor

Art.215 Paramele metalice utilizate la manevra va trebui sa fie in stare buna, fara vite rupte, de lungime corespunzatoare, cu gase la ambele capete bine si solid matisitem cu matiseli patronate, unse si pastrate pe tamburi acoperite cu capoate din tenda.

Art.216 Paramele vegetale si cele din relon utilizate la manevra, vor fi in stare buna fara a avea suvise rupte, cu gase la ambele capete, solid matisite si vor fi acoperite cu capoate din tenda

Paramele din relon vor avea gasele protejate cu mansoane din tenda.

Art.217 Daca o parama de legare metalica, vegetala sau de relon are una din vite rupte sau prezinta rosaturi, se taie si se inadeste prin matisire.

Art.218 La paramele metalice se vor folosi baturi de lant, solid fixate in punte sau la baba, iar la capat vor fi prevazute cu o saula suficient de lunga, astfel ca cel ce boteaza sa poata sta la distanta de parama. La paramele vegetale sau de relon, se vor folosi boturi de parama vegetala de lumgime suficienta si in buna stare. Se interzice folosirea boturilor unsuroase, subtiri si prea scurte.

Art.219 Aruncarea bandulei trebuie anuntata cu voce tare Fereste bandula : pe timpul noptii bandula trebuie aruncata sau asteptata cu multa atentie.

Art.220 Nu se va da parama in afara bordului fara ordin de la comanda sau fara a primi aprobare in acest scop. Cat timp parama de la pupa navei se afla la apa, nu se va lucra cu masina.

Art.221 Sful postului de manevra va raporta apropierea de nava a ambarcatiunilor mici (barci, salupe, remorchere de manevra etc.) Seful postului de manevra de la pupa navei va cere imediat stoparea masinii la apropierea barcilor si va cere sa nu lucreze cu masina cat timp la pupa se afla barca sau salupa venita sa ia parama pentru a o transporta la cheu.

Art.222Filarea paramei se va face prin maini numai cu utilizarea paramelor de protectie. Este interzis sa se lase parama sa alunece singura prin greutatea ei sau sa fie oprita cu talpa piciorului. La paramele grele si navele cu bordaj inalt, la filarea lor se va lua jumatate de volta in jurul unei babale.

La filarea paramelor militarii nu vor sta in ochiurile sau incoliciturile de pe punte ci intotdeauna vor sta in afara lor si la o distanta suficienta de acestea, pentru a nu fi loviti.

Dupa ce parama a fost dusa la cheu nu se va incepe virarea ei pana nu se va anunta Gata la baba ca parama este legata si poate incepe virarea ei.

Art.223 Inainte de a incepe virarea, seful de manevra se va convinge personal ca parama nu este legata sau trecuta pe sub barca sau salupa care a dus-o la mal, pe sub remorcher, per sub propria nava, ca nu a agatat pe dedesubt vreun tranchet, et., se interzice filarea sau virarea paramei cand aceasta nu este complet degajata.

Art.224 La virarea paramei din banda se iau volte mai putine pe tanbur iar cand parama incepe sa se intinda se vor mai lua volte insa numai atat cat este necesar ca virarea sa se poata face lin, uniform si fara scapari. Cand parama incepe sa se vireze in forta se vor lua cat mai multe volte pe tamburul vinciului ca sa nu scape, iar marinarii din zona respectiva vor fi indreptati pentru a fi feriti de accidente.

Virarea paramelor se va face cu grija si cu atentie atat din partea celui ce tine parama la vinci, atat si din partea celui care manevreaza vinciul.

Art.225 Marinarul care vireaza (vinciul) parama trebuie sa tina mana la cel putin un metru distanta de tambur si va cauta sa aiba stabilitatea corporala, iar parama virata sa nu se incolaceasca in veline la spatele lui.

Art.226 Daca parama manevrata este prea grea, uda, alunecoasa sau inghetata, marinarul care vireaza va fi ajutat de alt marinar care va sta pe aceeasi linie la o distanta convenabila de primul pentru a conduce parama spre tamburul de infasurare.

Art.227 Se interzice ca un singur militar sa vireze parama pe vinci sau cabestan din mers, fara om la vinci, chiar daca valvula sau reostatul de pornire ar fi la indemana acestuia.

Art.228 La navele mici, unde echipajul este redus si se lucreaza numai cu parame subtiri se permite virarea paramei si manevrarea vinciului de catre un singur marinar. Se interzice in acest caz voltarea paramei cu vinciul in mers, chiar si cea la mica viteza.

Art.229 Avand in vedere ca paramele din relon sunt foarte elastice si din aceasta cauza pot avea loc accidente foarte grave, in timpul manevrei se vor lua urmatoarele masuri:

-in cazul ca parama de relon incepe sa se intinda in forta si ar exista pericolul de a se rupe sau de se rari pe baba, vor fi imdeiat indepartati toti oamenii din jurul locului de manevra la o distanta suficienta care sa-i fereasca de accidente;

-la intinderea paramei de relon cu ajutorul vinciului si la luarea voltei prin botare, se va avea in vedere ca parama de relon exercita o forta de tractiune superioara paramei vegetale asupra botului creind pericolul ca botul sa se rupa in timp ce parama se desface de la vinci si se trece la baba.

Ruperea botului provoaca o derulare in forta a restului paramei de pe punte, o rasturnare a velinelor care pot provoca accidente foarte grave.

Pentru evitarea accidentelor, seful de manevra va controla ca boturile sa fie de diametru mai mare decat cele pentru parame vegetale, sa fie moi si mai lungi, astfel ca cel ce boteaza sa stea la o distanta convenabila de parama.

La botare se va face nod de bot dublu si capatul botului va fi infasurat de patru, cinci ori in jurul paramei.

Art.230 parama de relon nu va fi data ca remorca. In cazul cand totusi va fi folosita, un marinar va sta de veghe la volta observand comportarea lor si care in cazul extinderii exagerate a remorcii sau la desfacerea carligului de la remorcher, sa stie ca trebuie sa se indeparteze la o distanta suficienta pentru a nu fi accidentat.

Filarea paramei de relon se va face numai cu vinciul cand este suprasolicitata. Daca filarea sau molarea nu se poate face dintr-un motiv oarecare si parama de relon incepe sa se intinda existand pericolul de a se rupe sau de a scapa de pe babale, se va slabi parama pana ce parama de relon devine suficient de slabita astfel ca desfacerea voltelor sa nu pericliteze viata oamenilor.

Art.231 La unele manevre cu nava, parama cea mai solicitata este spingul prova care provoaca accidente grave in cazul manevrarii neatente sau fara pricepere. La manevrarea springului prova se va pune un marinar cu experienta care stie sa aprecieze limita de rezistenta a unei parame si sa se pazeasca in caz de nevoie. Atunci cand nava face deschiderea sau acostarea pe spring, aceasta trebuie sa aiba volte suficiente la baba, iar marinarul sa fie gata sa scoata voltele, ferindu-se spre a nu fi lovit in cazul ruperii springului.

Cand nava inainteaza de-a lungul cheiului si trebuie oprita prin spring, voltarea acestuia se va face treptat si nu in forta. Voltarea de initiva se va face numai dupa ce nava s-a oprit.

Art.232 Se interzice a se fila parama metalica pe baba prin slabirea cu mana a voltelor laterale de la volta la volta, de asemenea este interzis a se sari cu picioarele pe parama pentru a slabi fortat din volta, sau a se urca cu picioarele pe parama pentru a apropia nava, sau pentru a o deschide.

Art.233 Se interzice stationarea inaintea remorcii, cat aceasta se afla intinsa in forta.

Art.234 LA molarea remorcii pupa, parama se recupera la bord cat mai repede cu putinta pentru ca aceasta sa nu fie prinsa la elice. Seful de manevra va raporta la comanda cand parama a fost trasa la bord si se poate lucra cu masina.

1.6.4. Lucrul in arborada si la suprastructurile inalte

Art.235 La lucrul in arborada se va folosi scaunul de catarg (botman). In cazul cand acesta nu poate fi folositor, se va intrebuinta centura de siguranta bine ajustata pe corp.

Art.236 Urcarea si coborarea pe scara catargului se va face marinareste (mana-picior-mana-picior) cu toata atentia si fara graba.

Art.237 In timpul lucrului in arborada este interzis celui care lucreaza sa se descinga de capatul fungii sau sa iasa afara din scaun. Obiectele de care se volteaza funga trebuie alese cu grija, sa fie rigide, sa ofere siguranta si sa permita filarea fungii.

Filarea fungii se va face personal de catre seful de echipaj.

Filarea se va executa cu atentie, fara socuri sau zdruncinaturi, pastrandu-se tot timpul volte suficiente ca filarea sa se faca in deplina siguranta.

Art.238 Uneltele necesare lucrului in arborada vor fi legate de scaun puse la indemana intr-o galeata prinsa de scaun si urcata odata cu cel care lucreaza cu ele in arborada.

In cazul cand cel care lucreza in arborada mai are nevoie si de alte scule, acestea vor fi trimise legate cu o saula. Nu se va incepe demontarea nici unei piese din arborada pana ce mai intai, nu a fost botata.

Art.239 Pe timp rau cu mare montata, daca lucrul in arborada nu poate fi evitat, lucrarea se va executa de cei mai buni militari din echipaj. Nava va lua aliura de capa cu vantul si valul din pupa si se va reduce viteza. Aceasta aliura se va mentine pana cand marinarii urcati in arborada vor fi coborati.

Art.240 daca lucrarea trebuie executata noaptea, locul de munca vafi iluminat de la comanda cu un proiector, fara insa al orbi cu lumina pe cel urcat pe arborada.

Art.241 Cei ce lucreaza in arborada trebuie sa fie imbracati lejer cu hainele strans legate de corp, purtand incaltaminte usoara cu talpa din piele avand sireturile strans legate.

Art.242 Pe vreme rea sau pe timp de noapte urcarea in arborada va fi permisa numai de comandantul navei.

Art.243 Inainte de a urca oameni in arborada sau pe suprastructuri inalte, conducatorul lucrarii va face un instructaj militarilor care vor executa aceasta operatiune, referitor la lucrarea ce trebuie executata, sculele ce vor trebui intrebuintate, masurile de protectie ce trebuie respectate in executarea lucrarilor la inaltime, astfel ca lucrarea sa se execute in timpul cel mai scurt si fara vreun pericol de accidentare.

Art.244 In port sau la santierul naval unde exista posibilitati si se executa lucrari in arborada cu oameni fara pregatire marinareasca, acestia vor lucra din targa prevazute cu balustrade metalice fixate rigid si cu gafele de sustinere prinse in chei de impreunare. Targa va fi manevrata cu macaraua, manevra facandu-se incet, cu multa atentie si numai pe verticala evitandu-se balansul.

Art.245 Lucrarile in arborada si la suprastructuri inalte vor fi organizate, conduse si supravegheate personal de catre ofiterul secund ajutat de catre seful de echipaj.

Art.246 In cazul cand este necesar ca un militar sa fie ridicat la o inaltime oarecare pentru executarea unei lucrari, persoana care conduce lucrarile trebuie sa se convinga de starea si rezistenta centurilor de siguranta folosite in acest scop. Daca lucrarile se executa in locuri unde sund dispuse antene, cel ce raspunde de acestea va fi anuntat din timp. Sculele si obiectele folosite de militarii care lucreaza la inaltime, vor fi asigurate prin legare.

Lucrul la corpul navei

Art.247 Atat timp cat nava se afla in mars nu se vor executa lucrari in afara bordajului.

Art.248 La nava aflata pe doc sau pe cala, nu se vor executa lucrari de bordaj in exterior de pe scela marinareasca suspendata. Orice lucrare se va executa numai pe schele fixe corespunzatoare normelor de tehnica securitatii muncii pe santier.

Art.249 La lucrul pe schela suspendata nu vor fi admisi oameni greoi in etate si nici marinari din primele luni de ambarcare sau cei ce sufera de afectiuni ce i-ar impiedica sa lucreze.

Art.250 Schela suspendata va fi confectionata din scandura buna, rezistenta fara crapaturi si fara noduri care i-ar putea slabi rezistenta la rupere. Dimensiunile schelei vor fi:

lungimea - 3000 mm

latimea - 300 mm

grosimea - 40 mm

La distanta de 400 mm de la capete va fi prevazuta cu doua traverse care sa o tina la o departare de 350 mm de la bordaj, astfel ca marinarul in timpul lucrului sa poata sta jos.

Lucrul de pe schele improvizate este interzis.

Art.251 Seful de echipaj va supraeghea personal lucrul pe schele si nu va parasi locul de munca nici macar temporar fara sa lase un inlocuitor competent. Filarea schelelor si voltarea loe sa se faca de seful de echipaj. La lucrarile de ciocanit, raschetat si de vopsit bordajul cu mai multe schele in sir, distanta intre schele nu va fi mai mare de 500-600 mm una de alta, astfel ca marinarii sa nu fie nevoiti sa se intinda prea mult lateral ca sa poata cuprinde intreaga suprafata de lucru. Trecerea de pe o schela pe alta catre scara de acces este interzisa daca nu exista la fiecare schela saule de siguranta.

Art.252 Militarii vor urca si vor cobora pe schele foarte incet si cu atentie, far a purta in mana sau in buzunare unelte de lucru (ciocane, raschete, penele, cutii de pitura etc.)

Uneltele si materialele pentru lucru vor fi date cu ajutorul saulelor dupa ce militarii au coborat pe schele si s-au instalat.

Art.253 Filarea schelelor se va face la cererea militarilor si numai dupa ce acestia confirma ca s-au pregatit.

Art.254 Este interzis a se lucra pe schela suspendata in afara bordajului fara centura de salvare.

Art.255 La lucrari la corpul navei cu barca sau cu pluta, vor fi folositi obligatoriu doi militari, care se vor ajuta la manevrarea plutei sau barcii, se interzice folosirea plutelor improvizate.

Art.256 Este interzis sa se lucreze cu barca, cu pluta sau cu schela intre cheu si nava, precum si coborarea militarilor pe tracheti intre cheu si nava, pentru a executa lucrari la corp.

Art.257 Coborarea in afara bordajului este permisa numai cu aprobarea sefului (ofiterului) de garda si cu ajutorul schelei. Este obligatoriu imbarcarea centurii de salvare si asigurarea ce parama. Cobrarea in afara bordajului se face cu ajutorul unui alt militar special numit care este obligat sa ramana la locul respectiv pana la ridicarea de pe punte a celui care lucreaza in afara bordajului.

Lucrari de curatire si piturare a navelor

Art.258 Toate lucrarile de pregatire a suprafetelor pentru piturare si de piturare propriu-zisa se vor executa cu stricta respectare de catre echipaj a conditiilor de tehnica securitatii muncii.

Art.259 Raspunderea pentru respectarea de catre echipaj a normelor de tehnica securitatii muncii pe timpul curatirii si piturarii navelor revine ofiterului secund.

Art.260 Inainte de a incepe lucrarile de piturare ofiterul secund al navei este obligat:

a)      sa controleze si sa se convinga personal ca schelele din jurul navei sunt bune;

b)      sa controleze daca sunt in stare buna plutele si barcile cu care se vor executa lucrarile de piturare de pe apa, a bordajului. Ele trebuie sa fie inzestrate cu cangi, colaci de salvare, iar militarii vor fi inzestrati cu veste de salvare;

c)      sa controleze sculele sa fie in stare buna de intrebuintare.

d)     sa seletioneze pentru piturare pe apa a bordajului, militarii din echipaj care inoata bine;

e)      sa controleze inainte de a incepe lucrul ca in compartimentele dublului fund, tancurile laterale de combustibil si in buncarele munitie sa nu existe gaze toxice si sa organizeze aerisirea lor;

f)       sa asigure mijloace necesare de stins incendiu in zona de lucru;

g)      sa instruiasca echipajul in ce priveste conditiile de tehnica securitatii muncii si a gradului de periculozitate al piturilor ce vor fi intrebuintate;

h)      sa se ingrijeasca ca militarii destinati lucrarilor de piturare sa aiba echipament de protectie corespunzator (manusi, ochelari)

Art.261 Ofiterul secund al navei este obligat sa cunoasca ca este strict interzisa piturarea oricator in incaperi cu nitripituri si nitroemailuri, precum si piturarea cabinelor, incaperilor de serviciu si a cambuzelor pentru alimente cu alb de plumb, pitura gri fer cu alb de plumb, cu cinabru natural, email P.H.V. si pituri antivegetative, pentru a evita incendiul si intoxicarea echipajului.

Art.262 In timpul executarii operatiunii de piturare militarilor li se interzice:

a)      de a lucra pe schele, scari, podete, schele suspendate, etc., defecte, fixate necorspunzator, fara balustrada si cu podeaua in stare proasta;

b)      de a intrebuinta scule pneumatice defecte, de a le repara singuri si a lucra cu furtunul deteriorat;

c)      de a lucra fara echipament de protectie;

d)     de a arunca jos vreun obiect in rimpul lucrului la inaltime, precum si de a lucra mai multi marinari pe aceeasi verticala;

e)      de a atinge conductorii fara protectie, hublourile si echipamentul instalatiilor electrice;

f)       de a consuma alimente sau a fuma cu mainile murdare de pitura;

g)      de a intrebuinta pentru pitura borcane sau pahare din sticla, in loc de galeti, gamele sau cutii din tabla;

h)      de a pastra, chiar un timp scurt sub actiunea directa a razelor, materiale usor inflamabile;

i)        de a arunca si a lasa la locul de munca carpele impregnate cu ulei, lacuri, pitura si solventi;

j)        de a executa lucrari de sudura, a fuma, a face focul, a folosi lampa de benzina, ciocan de lipit precum si a executa lucrari in cdrul carora se pot produce scantei;

k)      de a folosi le deschiderea ambalajului metalic dalta sau ciocanul care ar produce scantei;

l)        de a ramane peste noapte si a se culca in incaperi in care majoritatea suprafetei este piturata, existand pericolul de asfixiere.

Art.263 La locul de executarea lucrarilor de piturare se va pastra numai cantitatea de materiale care este necesara pentru lucrul pe un schimb.

Art.264 Opera vie a navelor trebuie sa fie curatata de aderenti vegetali inainte de uscare, pentru a se evita formarea prafului care dauneaza cailor respiratorii ale militarilor care lucreaza la curatirea navei.

Art.265 La curatirea corpului navei, militarii trebuie sa foloseasca masca de praf, ochelarii de protectie si casca de protectie.

Art.266 Lucrarile care se executa in tancurile de combustibili si alte materiale usor inflamabile, vor fi admise numai dupa ce ele su fost curatate de rezidurile produselor petroliere, au fost degazate si bine ventilate, posedand certificatul de gas free.

Art.267 Ventilarea se faceprin deschiderea tuturor gurilor de vizitare ale tancurilor, sau cu ventilatoare mecanice, dupa care se spala tancul cu un jet de apa. La executarea acestor operatiuni, militarii care lucreaza in tancuri trebuie sa fie echipati cu masca izolanta cu respiratie libera a aerului curat din exterior. Militarul care coboara in tanc va fi supravegheat de un alt militar care ramane afara tinand in mana capatul liber al paramei (calauza) care cu celalalt capat este legata de centura de siguranta a militarului din tanc.

Dupa spalarea si indepartarea apei, tancul se sterge bine cu carpe in interior, dupa care se executa masurarea gradului de toxicitate a aerului in tanc. Lucrul in tancuri se poate incepe numai dupa efectuarea analizelor care indica daca aerul din interiorul tancului este sau nu vatmator si prezinta pericol de explozii.

Art.268 In timpul lucrului toate deschiderile si gurile de vizita ale tancului vor fi lasate deschise. La iluminatul acestor tancuri este interzisa folosirea lampilor cu flacara deschisa.

Art.269 Pentru iluminarea tancurilor, compartimentelor inchise, precum si in alte compartimente slab ventilate, se vor folosi numai lampi portative cu curent de 24V de constructie speciala (antiexploziva).

Art.270 In timpul piturarii in interiorul navei, se interzice ca in aceste compartimente sau in cele alaturate sa se execute lucrari de sudura sau alte lucrri cu flacara deschisa.

Art.271 Este interzisa indepartarea piturii cu ajutorul lampilor de benzina (prin ardere).

In timpul piturarii compartimentelor inchise la dublu fund, se va intrebuinta o ventilatie corespunzatoare locului de munca respectiv in vederea eliminarii gazelor, La piturarea in interior cu ajutorul pistolului de aer, se vor folosi in mod obligatoriu casti de protectie tip sablaj.

Art.272 Cand se pitureaza la interiorul navei materialele inflamabile, toxice si explozive, se vor utiliza masti cu aductie libera a aerului curat si portative de 24V perfect etanse, de constructie antiexploziva pentru iluminatul local.

Art.273 Pe intreaga nava vor exista tablite care sa indice: SUDATUL SI FUMATUL INTERZIS PERICOL DE INCENDIU SI EXPLOZIE , ACCESUL CU FOC INTERZIS

Art.274 Legaturile pentru lampile portative de pe nave vor fi amplasate in cofrete inchise ermetic pentru a nu se produce aprinderea vaporilor explozivi.

Art.275 Preparatorii si distribuitorii de pituri si minium de plumb, vor purta masti contra gazelor in timpul pregatirii miniului de plumb. Militarii care pitureaza cu miniu de plumb in compartimente la nave si in interiorul rezervorelor, vor purta obligatoriu masti de aductie de aer curat din exterior.

Este interzis fumatul sau mancatul in compartimentele unde se lucreaza. In compartimentele inchise sau in alte incaperi unde se emana gaze toxice sau se efectueaza alte lucrari periculoase, este interzis lucrul individual. Numarul de militari ce vor executa lucrari de piturare va fi cel putin de doi. De asemenea se interzice lucrul unui singur militar indiferent de locul de munca, in tura a doua sau a treia.

Art.276 La lucrul pe schela de la doi metri in sus, obligatoriu se va purta centura de siguranta. Centurile de siguranta inainte de intrebuintare vor fi controlate daca corespund normelor de tehnica securitatii.

Art.277 Schelele vor fi mutate in jurul navelor numai de muncitori schelari la cerere.

Art.278 Se vor folosi in mod obligatoriu de catre toti vopsitorii materialele igienico-sanitare cu care sunt dotati (perii si pasta de dinti, perii de unghii, sapun, etc.)

Inainte de masa militarii vopsitori se vor spala pe dinti si pe maini. Este interzis a manca cu mainile murdare.

Art.279 Aplicarea piturilor in incaperi se va executa numai daca sunt asigurate conditii de aerisire si ventilatie.

Art.280 In cazul aplicarii unor pituri cu pericol de intoxicare in incaperi inchise sau lipsite de posibilitatea realizarii unei ventilatii optime, militarul care lucreaza efectiv va fi legat cu o franghie si supravegheat continuu,intervenindu-se operativ in caz de accidente.

Art.281 Militarii care lucreaza cu grunduri, lacuri, vopsele si diluanti vor fi indeaproape supravegheati si li se va interzice fumatul in timpul lucrului sau continuarea in cazul in care se afla langa o sursa de foc sau scantei.

Art.282 In toate cazurile se va evita transportul vopselelor si a lacurilor impreuna cu acumulatoare, butoaie metalice cu carbid etc., cu a caror atingere de ambalajele respective pot produce scantei, explozii sau incendii.

1.6.7. Instalatii de ridicare

Art.283 Pentru prevenirea accidentelor la instalatiile de ridicat se vor lua urmatoarele masuri:

verificarea periodica si ori de cate ori este necesar a macaralelor vinciurilor, bigilor, paramelor, curatirea si ungerea partilor metalice expuse oxidarii si mentinerii tuturor instalatiilor in cea mai perfecta stare de intretinere si functionare.

Art.284 Nu se va permite utilizarea instalatiei daca:

vinciul functioneaza defectuos;

paramele prezinta o suvita rupta sau pe lungimea de un metru 10% din fire sunt rupte;

raiurile pasticilor sunt intepenite.

Art.285 Ofiterul secund raspunde de starea tuturor instalatiilor de ridicare de la bord. El este obligat sa organizeze o data pe an verificarea instalatiilor de ridicat in conformitate cu normele si regulile in vigoare. Macaralele, bigile, palancurile si gurile ambarcatiunilor trebuie sa aiba inscrise pe ele capacitatea de ridicare si data ultimei verificari metrologice. Starea tehnica a instalatiilor de ridicare raspunde comandantul subunitatii in grija caruia se afla instalatiile respective.

Art.286 Manevra instalatiilor se va executa numai de catre militarii pregatiti si autorizati in acest sens. Operatiunea de echipare a instalatiilor va fi condusa obligatoriu de catre seful de echipaj care va controla intotdeauna modul de fixare a capetelor paramelor la tamburi, precum si a paramelor de manevrare a instalatiilor.

Art.287 Zilnic se verifica instalatiile. Defectiunile se raporteaza imediat comandantului navei pentru remediere.

Art.288 Orice reparatie, control sau lucrari de intretinere a instalatiilor, se vor executa numai cand acestea sunt in stare de repaus.

Art.289 Instalatiile de ridicat sarcini trebuie sa poarte la un loc usor vizibil o placa indicatoare care sa arate sarcina maxima ce se poate ridica. Este interzis sa se ridice o greutate mai mare decat cea aratata pe placa, sau sarcini a caror greutate nu este cunoscuta.

Art.290 La fiecare nava, in locurile unde se executa lucrari de incarcare si de descarcare de materiale, se numesc plantoane care nu permit accesul altor militari la aceste lucrari.

Art.291 Este interzisa stationarea sub o greutate care se ridica sau se coboara.

1.6.8.Ascensoare

Art.292. Intretinere, exploatarea si repararea ascensoarelor se va face conform prescriptiilor tehnice.

Art.293 Supravegherea ascensoarelor

Art.294