UNELE ASPECTE ALE INCADRARII IN AVARIA COMUNA A UNOR CAZURI SI DE PROCEDURA IN EFECTUAREA ACTELOR, FAPTELOR SI OPERATIUNILOR COMANDANTULUI NAVEI SAVARSITE PRIN A VARIA COMUNA IN SINISTRUL MARITIM IN SCOPUL COMUN DE RELUARE IN DEPLINA SECURITATE

UNELE ASPECTE ALE INCADRARII IN A VARIA COMUNA A UNOR CAZURI SI DE PROCEDURA IN EFECTUAREA ACTELOR, FAPTELOR SI OPERA TIUNILOR COMANDANTULUI NAVEI SAVARSITE PRIN A VARIA COMUNA IN SINISTRUL MARITIM IN SCOPUL COMUN DE RELUARE IN DEPLINA SECURITA TE COMERCIALA A EXPEDITIEI MARITIME DE TRANSPORT

Oprirea silita a navei mentionata in sectiunea precedenta ca un caz cuprins in actele avariei comune, reprezinta cazul de avarie al unei nave care in cursul calatoriei intra si se opreste un timp oarecare intr-un port de adapost, de refugiu, care poate fi chiar portul de incarcare, adica altul decat portul de destinatie, in general, se considera ca atare oprirea pe care trebuie sa o faca din cauza unui pericol in care s-a aflat expeditia, in acest mod oprirea silita devine o masura de intrerupere temporara a calatoriei pe care comandantul in mod rationai o ia in modul extraordinar pentru salvarea de la pieirea totala a expeditiei maritime.

Fiind vorba de un act care da cheltuielilor relative un caracter exceptional, comandantul este obligat ca inainte de luarea unei asemenea decizii: sa satisfaca cerintele principiilor fundamentale ale avariei comune privind in special aceea ca actul sa aiba caracter extraordinar si rational.

Ca exemple de oprire silita putem aduce urmatoarele cazuri⁸; l. O nava sufera avarii la aparatul de propulsie care pun in situatie periculoasa nava si incarcatura. Comandantul, in mod rational, considera ca este absolut necesar sa refugieze expeditia intr-un port apropiat pentru repararea avariilor in vederea continuarii voiajului de transport sau eventual pentru transbordarea incarcaturii pe o alta nava.

Din cauza starii rele a marii (valuri mari de furtuna si vizibilitate redusa) o nava sufera avarii la masini care o pune in imposibilitatea de a-si continua calatoria. Comandantul cere si primeste asistenta, nava fiind remorcata intr-un port de refugiu, la adapost, pentru salvarea comuna a expeditiei de transport.

In timpul executarii voiajului de transport, pe nava izbucneste un incendiu. Comandantul, in fata pericolului si pentru salvarea comuna, ia hotararea de a devia din drum si de a intra intr-un port de refugiu.

O nava esueaza si sufera avarii fie la corp, fie la incarcatura, fie la masini, ori la toate trei. Pentru salvarea comuna comandantul ia hotararea sa dezesueze nava prin aruncarea in mare a unei cantitati de combustibil si sa se refugieze intr-un port apropiat pentru efectuarea reparatiilor la corp si masini si pentru refacerea proviziei de combustibil in vederea reluarii si continuarii voiajului de transport in deplina securitate comerciala a expeditiei.

Gaura de apa. Este un caz de avarie care se intampla atunci cand in bordaj se produce o spartura prin care apa patrunde in interiorul navei, spartura in urma unui abordaj, sau in urma unei esuari cand nava s-a tarat pe stanci, ori s-a lovit de bancuri de gheturi etc.. Prin aceasta spartura incepe inundarea navei.

Inundarea navei se poate produce si cand pe nava a fost uitata deschisa vreo priza de apa din mare sau in situatiile cand, ca urmare a unor variatii de asieta (inclinare) sau de imersiune a navei, o deschizatura normala din bordaj ajunge sa se afle sub linia de plutire punand astfel interiorul navei in comunicatie directa cu marea.

in aceste cazuri, apa care navaleste prin spartura sau deschiderea din bordaj, aflate sub linia de plutire, in functie de marimea acestora, de numarul compartimentelor inundate, de conditiile incarcaturii, de comunicatiile cu alte compartimente, determinand modificarea conditiilor normale de flotabilitate, de inclinare si de stabilitate, poate provoca scufundarea navei, sau in cel mai bun caz pierderea posibilitatilor de manevra, deci a cerintelor de siguranta in navigatie pentru continuarea expeditiei in deplina securitate.

Avarii la masina, arbori sau elice. Ca exemplu, din cauza marii puternic agitate, prin inaintarea navei care primeste din fata lovituri ritmice ale valurilor, masina se ambaleaza neuniform si la un moment dat se avariaza si nu mai functioneaza, in aceasta situatie, comandantul cere asistenta pentru ca nava sa fie remorcata intr-un port

in vederea reparatiilor la masina, arbori, elice, necesare continuarii voiajului de transport si respectiv salvarii comune a expeditiei.

Aruncarea in mare a incarcaturii. Este cazul clasic de avarie comuna, adica acea actiune de sacrificare voluntara a intregii incarcaturi sau a unei parti de incarcatura sau din obiectele de bord, prin care comandantul ca sef al expeditiei, in mod extraordinar si rational o savarseste pentru salvarea comuna a navei, incarcaturii si navlului in fata pericolelor de mare, cum sunt furtuna» esuarea, gaura de apa etc., sau riscurilor de razboi cum ar putea fi cel decurgand din captura, rechizitie, blocada etc., prin sustragerea de la urmarirea inamicului proprietarilor marfurilor aflate la bord.

Acest caz de avarie, in care se includ atat pierderile de incarcatura sau de obiecte de bord: ancore, lanturi, ambarcatiuni etc. cat si daunele aduse navei sau incarcaturii din cauza aruncarii, constituie unul din cazurile tipice de avarie comuna mult mai rare in prezent, decat in trecut. Aceasta se explica atat prin faptul ca depasirea limitelor - liniilor de incarcare a navei a fost reglementata definitiv pe plan international cu preluarea normelor imperative in legislatiile navale nationale, cat si prin faptul ca marfurile mai grele prin a caror aruncare in mare s-ar realiza o sensibila usurare a navei aflata in pericol pe mare, cu care legalmente si sub aspect practic ar trebui inceputa usurarea navei prin aruncarea acestora peste bord se afla (pentru o corespunzatoare stabilitate a navei) si se stivuiesc intotdeauna pe fundul calelor navei. In acelasi scop, ai bunei stabilitati a navei, marfurile usoare a caror aruncare nu ar usura prea mult nava, stivuite deasupra celor mai grele, blocheaza accesul la acestea.

in privinta ordinii in care urmeaza sa se arunce lucrurile (marfa sau obiecte de bord) normele Regulilor York-Anvers, 1974, ca si dispozitiile art. 657 Cod Comercial Roman, prevad ca trebuie sa se inceapa cu cele mai putin necesare, mai grele si de mai mica valoare, pe cat va fi cu putinta, si apoi lucrurile de sub prima punte a navei si succesiv, celelalte.

Insuficienta de combustibil si cheltuieli succesive.

Acest caz de avarie se poate intampla cand din cauza unor imprejurari extraordinare cum ar fi marea si vremea rea pe o lunga durata de timp combustibilul sa se fi consumat fara ca nava sa fi putut parcurge distanta corespunzatoare in conditii normale, acesta devine insuficient pentru continuarea voiajului de transport si prin acesta creand un pericol real pentru expeditie. In fata acestui pericol care intervine in mod extraordinar, comandantul, in mod rational de asemenea, ia hotararea, in vederea salvarii comune a expeditiei, sa acosteze intr-un port intermediar, uneori fiind necesara si remorcarea navei pana la acesta.

Incendiu si explozie. Acesta este un caz de avarie care consta intr-o izbucnire si invazie a focului Ia bord, la o parte, sau pe intreaga nava ori la incarcatura. Incendiul poate proveni de la o imprudenta a vreunei persoane imbarcate, din viciul propriu al navei sau marfii, din fulgere, de la inamic si in sfarsit poate avea originea intr-o cauza ramasa necunoscuta, in practica, s-a dovedit ca nava si incarcatura, prin ele insele ofera 'un teren propice' pentru izbucnirea si extinderea rapida a unui incendiu.

Oricare ar fi insa cauzele, adica fapte ale omului, viciul propriu al lucrurilor sau elementele naturii care provoaca la bordul unei nave un incendiu, acesta ca si explozia este considerat un risc specific de sinistru maritim care in afara de avariile-daune cauzate navei si incarcaturii mai poate provoca daune si sacrificii si altor nave sau instalatii din apropiere care pot atrage regresul tertilor.

Incendiul si explozia sunt deci cazuri de avarie din cele mai grave si constituie un mare pericol la securitatea comerciala a expeditiei maritime de transport. Gravitatea acestora este sporita de dificultatea de a le limita efectele ce pot fi teribile daca nu se stopeaza in timp util, la care se mai adauga si dificultatile de apropiere de nava cuprinsa de un foc violent pentru a-i acorda asistenta si salvarea necesare.

Exemplificarile prezentate ne permit sa facem o mai justa distinctie si clasificare a daunelor, sacrificiilor si cheltuielilor extraordinare pe care in rnod rational comandantul navei, ca sef al expeditiei este obligat sa le faca prin savarsirea actelor, faptelor si operatiunilor acoperite de institutia juridica a avariei comune.

Astfel, aplicand dispozitiile textelor Regulilor I-XX1I din Regulile Yorlc-Anvers, 1974, practica comerciala maritima, cu suportul opiniilor unanime ale doctrinei, confirmata de jurisprudenta, la cazurile prezentate exemplificativ in randurile de mai sus, include in avaria comuna:

- cheltuielile de pilotaj si remorcaj in portul de oprire silita, de descarcare a marfurilor, de magazinaj (daca a fost necesar), de paza, de paza contra incendiului, de reincarcare, de expertiza.

Adica toate cheltuielile facute pentru repararea avariilor si reluarea cursului expeditiei in deplina securitate comerciala;

toate cheltuielile facute cu inlocuirea obiectelor sacrificate in portul de refugiu, incluzand taxele de port, diverse cheltuieli consulare, de agenturare a navei, comisioane etc.;

toate cheltuielile de intrerupere extraordinara a voiajului de transport daca gaura de apa punea in pericol expeditia, cheltuielile deduse din reparatiile necesare la corp, masini, arbori, elice, necesare reluarii cursului expeditiei;

cheltuielile necesare refacerii proviziilor de combustibil, de hrana si apa, in mod extraordinar impuse prin oprirea silita si prelungirea extraordinara a duratei expeditiei de transport prin intreruperile necesitate de intrarea in portul de refugiu si de reparare a daunelor ca si de refacere a proviziilor cu suplimentarea impusa de aceasta prelungire a duratei voiajului. La acestea se adauga in mod firesc si cheltuielile de plata a salariilor, indemnizatiilor, intretinerii
echipajului pe timpul suplimentar al acestei prelungiri la care se pot adauga eventualele cheltuieli cu tratarea accidentatilor in sinistru si de repatriere, inmormantare, a inclusiv pensiilor de urmasi ale respectivilor membrii de echipaj.

Problema cine si cum va acoperi aceste cheltuieli extraordinare incercate prin avaria comuna va

fi tratata intr-un capitol urmator.