Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » transporturi » navigatie
Vela si greementul

Vela si greementul




VELA SI GREEMENTUL

FORMA VELEI

Forma velei constituie cheia urcarii in vant si a navigatiei rapide.

Urcarea in vant depinde de intrarea vantului in vela - unghiul de atac al velei, care este unghiul dintre portiunea frontala a velei (cea mai apropiata de bordul de atac) si linia care uneste bordul de atac cu bordul de scurgere al velei. Daca acest unghi este ascutit (B), intrarea este considerata a fi plata, iar barca va urca in vant fara a fi impinsa inapoi. Daca unghiul este mare, intrarea este plina (C), iar barca va urca in vant cu greu. Punctul in care vela are adancimea maxima se mai numeste 'burta velei'. Puterea care este generata de vela, depinde de adancimea si pozitionarea burtii. In general:



Velele pline (curbate) genereaza o putere mai mare decat cele plate.

Puterea generata de o vela creste pe masura ce burta ei se deplaseaza catre inainte.

O vela are forma optima cand burta ei este situata la o distanta fata de bordul de atac, cuprinsa intre 3/8 si 1/2 din lungimea bordului de intinsura.

In stabilirea reglajului velei vei urmari cel mai bun compromis intre urcarea in vant si puterea generata de vela.

Pe ape line, barca nu mai este incetinita de valuri si poate mentine viteza maxima cu

o putere mai mica. Prin urmare, capacitatea de a urca in vant este cea mai importanta, deci, reglajul va fi cu o intrare plata, burta mult inapoi si o vela mai plata.

Pe ape agitate, impactul valurilor incetineste barca si este nevoie de  puterea maxima pentru a mentine viteza. Reglajul


va fi cu burta inainte, o intrare larga si o vela plina.

Burta velei se deplaseaza catre marginea velei care este relativ mai intinsa - inainte - daca bordul de atac este intins, inapoi - daca bordul de scurgere este intins si   in jos, daca bordul de intinsura pe ghiu este intins.

Forta activa rezultanta in vela

Forta activa rezultanta intr-o vela (F) este efectul diferentei de presiune intre bordurile din vant si de sub vant ale velei. Fortele care incearca sa impinga barca lateral (D) sunt anulate de forta de rezistenta a apei asupra carmei si derivorului (rezistenta laterala - A). La o vela reglata corect, F va produce inaintarea barcii.

Bordul de scurgere rasucit

Niciodata, antrenorul, cand merge cu salupa chiar in urma barcii tale, nu trebuie sa-ti vada bordul de sub vant al velei. Cand bordul de scurgere este rasucit spre axul barcii, forta activa care actioneaza asupra scurgerii trage barca inapoi, lucru care nu este indicat !

Un bord de scurgere rasucit constituie unul dintre motivele cele mai raspandite datorita caruia Optimistii merg incet, dar cum se intampla acest lucru ?


Cand vela este reglata incorect (scurgerea este rasucita catre axul barcii), forta activa care actioneaza asupra scurgerii are doua componente: una care impinge barca lateral si una inapoi.

GRESELI  FRECVENTE LA REGLAREA VELEI

Emotie si strangere excesiva a scotei.

Nu se cunoaste cum arata o vela reglata corect.

Intindere excesiva a picului - greseala de a nu slabi picul la scaderea in intensitate a vantului, astfel ca bordul de scurgere ramane tensionat si barca se opreste intre rafale.

Vant cu intensitate variabila - reglajul picului numai pentru rafale si nu si pentru scaderea temporara a vantului.

Palan prea tensionat - nu se utilizeaza palanul pe vant strans, decat atunci cand se doreste descarcarea velei (imprastierea vantului in exteriorul velei).

Bordul de intinsura pe ghiu (piciorul velei) prea slabit.

Bordul de atac prea slabit sau gatele legate gresit.

  Este util sa trasezi o dunga orizontala pe marginea de cadere intre balene. Pastreaz-o paralela cu axul barcii cand navighezi cu stransul. Daca dunga este oblica fata de axul barcii si indreptata catre pupa, atunci bordul de scurgere este rasucit.

Cand vela este reglata corect (scurgerea este paralela cu axul barcii), forta activa care actioneaza asupra scurgerii impinge barca   lateral.

 
ATENTIE ! Fumurile de pe scurgere nu-ti arata intotdeauna cand scurgerea este rasucita.

ELEMENTELE DE CONTROL AL VELEI

Picul  Pentru a intelege efectul picului trebuie sa realizezi ca marginea superioara a velei (capul), nu poate fi intinsa, fiind inextensibila. Intinderea picului ridica varful velei si tensioneaza bordul de scurgere.

Coltul de scota Cand acesta este strans, pe langa faptul ca tensioneaza bordul de intinsura, coltul de scota departeaza bordul de scurgere fata de catarg, deschide bordul de scurgere si aplatizeaza vela.

Gata orizontala a coltului de invergare* (* acest colt mai este numit si coltul de invergare prova - al catargului, spre deosebire de coltul de invergare pupa - al picului), gata orizontala a coltului de mura, gatele bordului de atac

Acestea modifica curbura bordului de atac, care controleaza intrarea si burta (umplerea) velei.

Gata oblica a coltului de invergare, latul oblic al falcilor ghiului

Acestea controleaza lungimea si tensiunea bordului de atac (intrarea si forma velei), pozitioneaza vela pe catarg. Gata oblica a coltului de invergare impiedica coltul de invergare sa se ridice atunci cand este intins picul. Latul oblic al falcilor ghiului   controleaza inaltimea ghiului. Poate fi scurtat prin rasucirea sa de mai multe ori inainte de a fi agatat de bulonul propriu de pe catarg.



Palanul (Scota palanului)

Acesta mentine ghiul jos la navigatia sub vant,  tensioneaza bordurile de atac si de scurgere ale velei si opune rezistenta impingerii verticale a picului. Daca picul este intins inaintea palanului, pe varful bordului de atac vor aparea pliuri. Pe vant slab, cand bordul de atac este liber, teoretic nu este nevoie de tensionarea palanului. Pe vant mediu palanul trebuie sa fie chiar liber cand se naviga cu vant strans, dar destul de strans pentru a controla rasucirea velei atunci cand se naviga sub vant. Pe vant tare palanul trebuie strans pentru a tensiona bordul de atac si a mentine tensiunea bordului de scurgere, atunci cand vela este descarcata de vant.


Coltul de scota aplatizeaza vela si deschide bordul de scurgere.


Palanul si scota randei tensioneaza bordurile de atac si de scurgere.

PREGATIREA GREEMENTULUI (VELATURII)

Leaga cu atentie gatele bordului de atac, gata orizontala a coltului de invergare si a coltului de mura, de catarg,  pentru a obtine forma dorita a velei.

Leaga gata oblica a coltului de invergare de catarg. Aceasta gata nu poate fi reglata fara scoaterea si culcarea catargului. Pentru a potrivi vela fata de catarg, gata trebuie reglata astfel incat coltul de invergare al velei sa ramana la aceeasi inaltime. Acest lucru se face marcand cu semne partea superioara a bordului de atac al velei si a catargului, cele doua semne trebuind sa corespunda atunci cand gata oblica a coltului de invergare are lungimea corecta. Semnele trebuie pozitionate astfel incat atunci cand bordul de atac al velei este liber, banda de masurare a velei se gaseste chiar sub banda superioara de masurare de pe catarg. Cand bordul de atac al velei este intins la maximum, banda de masurare a velei se va gasi chiar deasupra benzii inferioare de masurare de pe catarg.

Aseaza catargul in barca si leaga cu atentie saula de asigurare a catargului.

Intinde picul numai atat cat sa tensioneze usor gata oblica a coltului de invergare.

Pic intins fara palan.

 
Regleaza tensiunea dorita a bordului de atac alegand numarul de rasuciri ale latului oblic al falcilor ghiului. Lipeste o banda verticala gradata (cu repere orizontale) pe partea din fata a catargului, in dreptul falcilor ghiului. Reperele trebuie sa corespunda cu marginea de sus a falcilor ghiului. Pastreaza o inregistrare a citirilor, in asa fel incat sa poti regla vela perfect oricand.

Aplica palanului tensiunea dorita. Strangand initial scota randei, acest lucru se face mai usor.

Aplica picului tensiunea dorita.

In final, regleaza coltul de scota.

FORMA VELEI PENTRU DIFERITE TARII ALE VANTULUI

De fiecare data cand navighezi, inregistreaza forma velei pe o Fisa de Analiza a Cursei de Antrenament (vezi pag.105), impreuna cu propriile comentarii privind vantul si conditiile de apa precum si modul in care s-a comportat barca. Acest lucru te ajuta la cresterea increderii, a gradului de intelegere si a vitezei barcii.

Reglaje pentru vant slab (Forta 1-2 /1-4 noduri/ 0,3-1,6 m/s)

Aerul lent se va desprinde usor de o vela plina, astfel incat cauta sa obtii o forma plata a velei pentru a preveni intepenirea barcii si a optimiza acceleratia/urcarea in vant. Cauta sa ai curbura velei la jumatatea bordului de intinsura, cu bordurile de atac si de scurgere complet destinse. Vei dori sa ai o vela cu profilul convex, aplatizand burta si intrarea vantului in vela (reducand unghiul de atac).


Foloseste semne liniare pe vela si catarg.

Gata orizontala a coltului de invergare/ gata orizontala a coltului de mura - ambele se regleaza astfel incat vela in aceste doua puncte sa fie la o distanta de 9 mm fata de catarg.


Regleaza gata oblica a coltului de invergare pentru a alinia semnele trasate.

Gata din centrul bordului de atac - se regleaza astfel incat vela sa fie in acest punct la distanta de 1-2 mm fata de catarg. Celelalte gate orizontale ale bordului de atac se regleaza astfel incat sa se obtina o curbare uniforma a acestuia, fata de punctul central.

Bordul de atac destins - se rasuceste de cateva ori latul oblic al falcilor ghiului pentru ridicarea ghiului. Cu un bord de atac destins, burta velei se muta in spate, unghiul de atac se micsoreaza, iar bordul de scurgere se tensioneaza usor.

Coltul de scota - Intinde-l pana la semn, pentru a redeschide bordul de scurgere si a aplatiza vela.

Palanul - Slabit la maximum.

O banda adeziva gradata pentru reglarea nivelului ghiului iti permite sa inregistrezi exact tensiunea bordului de atac.

Picul - Slabeste-l pana apare o mica cuta in dreptul coltului de invergare. Acest lucru iti arata ca nu ai picul prea strans, iar bordul de scurgere este deschis

Falcile ghiului - trebuie sa fie stranse de catarg, dar trebuie sa dea voie ghiului sa se ridice la cresterea tensiunii in bordul de scurgere. Pentru a obtine acest lucru slefuieste marginea interioara superioara a centrului falcilor. Este foarte important ca mansonul din bancheta catargului (etambreul) si talpa catargului (etamboul) sa fie bine lubrifiate pentru a impiedica intepenirea catargului la volta, fapt care modifica tensiunea picului si reglajul velei.




Vant in rafale pentru toate tariile de vant


Intotdeauna regleaza-ti greementul si in mod special picul pentru vantul mai slab care este in pauzele dintre rafale. Cand vine rafala, scurgerea se deschide si vei putea naviga prin rafala. Un greement cu tensiunea picului si a scurgerii reglate pentru rafale, va avea un bord de scurgere tensionat si rasucit intre rafale - lucru total defavorabil !

Nu lasa scurgerea sa se rasuceasca catre vant in pauza dintre rafale. Regleaza forma velei corespunzator vantului mai slab dintre rafale si accepta deschiderea bordului de scurgere pe rafale.

Reglaje pentru vant mediu si tare (Forta 2-4+/ 4-11+ noduri/ 1,6 - 5,5+ m/s)


Regleaza-ti vela cu bordul de atac intins si bordul de intinsura destins.

Gatele bordului de atac, gatele orizontale ale coltului de invergare si ale coltului de mura - Regleaza-le astfel incat intre vela si catarg sa fie o distanta de 3-4 mm, de-a lungul intregului bord de atac.

Coltul de scota - Slabeste-l astfel incat cusatura de imbinare cea mai de jos sa nu fie traversata de cutele bordului de intinsura. Daca bordul de intinsura este prea destins, atunci scurgerea se rasuceste.

Palanul - Slabit atunci cand scota randei este stransa pentru navigatia cu vant strans.

Picul - La fel ca pe vant slab, cu o mica cuta in dreptul coltului de invergare.

Tensiunea bordului de atac - Se regleaza renuntand la destule rasuciri ale latului oblic al falcilor ghiului, pentru a tensiona bordul de atac. Pe masura ce vantul creste in intensitate, bordul de atac trebuie tensionat.

VANT TARE : Catargul curbat reduce puterea in vela

GATELE STRANSE UNIFORM.

BORDUL DE ATAC INTINS PE TOATA LUNGIMEA SA.

Descarcarea velei


Va trebui sa reconsideri reglarea greementului in cazul cand, desi te afli iesit in chingi cu tot corpul, ai derivorul ridicat 10 cm si partea scufundata a acestuia inclinata catre pupa, risipesti vantul pe rafale si pe creasta valurilor, totusi nu reusesti sa tii barca dreapta.

Strange toate gatele bordului de atac astfel incat capsele (rodantele) acestuia sa atinga catargul.

Indeparteaza cat mai mult posibil bordul de scurgere fata de catarg, intinzand coltul de scota pana la semnul de pe ghiu. Acest lucru aplatizeaza jumatatea inferioara a velei.

Slabeste gata orizontala a coltului de invergare pana la distanta de 8 mm intre vela si catarg. Acest lucru aplatizeaza jumatatea superioara a velei. Este permisa - in cazul intinderii - distanta maxima de 10 mm. Cele doua gate ale coltului de invergare trebuie sa fie foarte rezistente. Acestea preiau atat forta de impingere a picului asupra marginii oblice a velei, cat si forta de impingere a vantului asupra velei. Ele contribuie din plin la curbarea catargului, iar daca cedeaza, se poate rupe vela.

Gatele orizontala si verticala ale coltului de mura trebuie bine stranse.

Bordul de atac trebuie sa fie cat mai strans legat. Cei grei descarca vela strangand gatele acestuia uniform, deoarece curbarea catargului micsoreaza unghiul de atac in cazul lor.

Palanul are un rol important pe vant strans - mentine tensiunea bordului de scurgere cand vela este descarcata. Strange-l cat mai mult posibil.

Picul trebuie intins cat mai mult posibil, cu exceptia celor usori care descarca vela pe vant sub Forta 4, care vor regla vela cu o mica cuta in dreptul coltului de invergare.

Pentru a descarca vela, foloseste un colt de scota strans, un pic intins, un bord de atac strans si un palan strans.








Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu